BusinessMagazin

Category: Comerț

Analize detaliate din domeniul comerțului – analize de preț, afaceri de success și multe alte lucruri interesante

  • Noile strategii ale retailerilor de incaltaminte

    Carrie Bradshaw, personajul principal din serialul “Sex and the
    City” avea sute de perechi de pantofi si este una dintre
    simbolurile favorite ale vanzatorilor din domeniu. Insa femei
    pasionate de pantofi si dispuse sa cheltuie averi pentru asta sunt
    putine, mai ales in Romania, unde bugetul mediu anual pentru
    achizitiile de incaltaminte este de 160 de lei (38 de euro), dupa
    cum arata o analiza a BUSINESS Magazin care are la baza un raport
    al companiei de cercetare de piata Euromonitor. Desi suma poate
    parea derizorie, in conditiile in care pretul unei perechi de
    pantofi pe segmentul medium si medium-high abia incepe de la
    aceasta suma, exista mii de perechi de pantofi care costa mai putin
    de zece euro si care formeaza o alta piata.

    In urma cu cinci-sase ani, cand Leonardo era liderul de
    necontestat al pietei de incaltaminte, Florin Panea, proprietarul
    afacerii, lansa proiectul Libelula – o retea alternativa de
    magazine de tip discount, cu preturi mici si foarte mici, retea
    care ar fi trebuit sa ajunga la 100 de magazine si sa acopere
    clientela care nu isi permitea sa se incalte din magazinele
    Leonardo. Cativa ani mai tarziu, dupa o criza si aflat in
    insolventa din 2009, acelasi Leonardo – cu afaceri de 78 milioane
    de euro anul trecut – s-a pozitionat pe segmentul medium-low si a
    stabilit plafonul superior al preturilor la 30 de euro.

    Bogdan Gorde, partener in cadrul Casei de Insolventa
    Transilvania, responsabila cu reorganizarea judiciara a Leonardo,
    explica la sfarsitul anul trecut faptul ca Leonardo si-a stabilizat
    businessul, reusind sa vanda zilnic circa 10.000 de perechi de
    incaltaminte si 5.300 de articole nonincaltaminte – accesorii si
    produse de marochinarie. In aceste conditii, vanzarile Leonardo se
    ridica, in medie, la 210.000 de euro pe zi, respectiv 6,51 milioane
    de euro pe luna.

    Astfel, potrivit estimarilor BUSINESS Magazin, pretul mediu de
    vanzare al unui articol din magazinele Leonardo era de 13,7 euro,
    fata de 25-26 de euro in urma cu trei ani. Cu un asemenea pret, un
    roman si-ar permite sa isi cumpere in fiecare an circa trei perechi
    de pantofi.

    Diferentele semnificative intre veniturile romanilor din zona
    rurala si cei din zona urbana permit sa existe diferente intre
    strategiile retailerilor. Astfel, alti jucatori din top cinci cei
    mai mari retaileri de pe piata de incaltaminte s-au orientat catre
    business-uri pentru persoanele cu venituri medium si medium-high.
    Exemple in acest sens sunt Otter, Benvenuti si Musette, jucatori
    situati pe pozitiile trei, patru si respectiv cinci. Primii doi
    clasati in acest top dupa cifra de afaceri sunt insa Leonardo si
    Deichmann, amandoi retaileri care se adreseaza persoanelor cu
    venituri medii si sub medie. Rezultatele financiare ale celor doi,
    de departe mai bune decat ale celorlalti jucatori, indica faptul ca
    anul trecut romanii au mizat pe pantofi ieftini, iar Leonardo si
    Deichmann au obtinut afaceri de zeci de milioane de euro prin
    vanzarea unor volume mari de produse.

    Intr-un an in care consumul a scazut cu 5,3%, romanii au fost
    tot mai sensibili la pret, care a devenit principalul argument in
    momentul achizitiei. In aceste conditii, retailerii au apelat la
    tot mai multe promotii si reduceri, dar si la produse mai ieftine,
    pentru a atrage clienti in magazine. Dan Pavel, actionarul
    majoritar al retailerului Benvenuti, spunea in urma cu cateva luni
    ca a decis sa reduca numarul produselor scumpe din magazine si sa
    mizeze pe produse cu preturi medii, dar a si introdus produse cu
    preturi mai mici, intre 154 si 199 de lei. “Pretul ramane, pentru
    romani, unul dintre principalele criterii de achizitie, iar cererea
    pentru produse scumpe a scazut considerabil”, motiva Dan Pavel
    decizia de a se adresa mai multor categorii de clienti.

    Strategia reducerilor este insa un fel de capcana, spune seful
    Otter Distribution Romania si actionarul companiei, Filip Schwartz:
    “In pofida crizei financiare, nu stam 12 luni pe an in promotii,
    pentru ca este o arma gresita, care conduce la scaderea
    credibilitatii”. Otter Distribution – care detine 30 de magazine
    Otter si patru magazine Geox – a pastrat acelasi numar de promotii
    si de doua ori pe an, cate doua luni (iulie-august si
    ianuarie-februarie), exista reduceri. “Mai exista si situatia in
    care la aducerea unui produs nou avem promotii punctuale.” Printre
    brandurile actuale din portofoliul Otter se numara Clarks, Geox,
    Ara, Gabor, Otter sau Le coq sportif. Clarks si Geox sunt primele
    doua branduri ca vanzari la nivel mondial si acestea sunt unele
    dintre putinele branduri din top 20 prezente pe piata locala,
    alaturi de Ecco si Hush Puppies.

    In pofida scaderii consumului si a sensibilitatii crescute la
    pret, comerciantii de pe piata de incaltaminte au avut un an bun in
    2010 si au estimari optimiste si pentru 2011.

  • El va aduce Salitos si Weihestephaner. Cat se castiga din importul de bere?

    Cine crede ca gaseste berea Salitos numai in magazine moderne
    greseste, spune Ovidiu Negrea, director comercial si actionar la
    Stuff Distribution Grup, care se ocupa cu importul si distributia
    de bauturi. Doua treimi din vanzarile din retail sunt facute prin
    retelele de magazine, inclusiv benzinarii, dar cine cauta un
    Salitos, Paderborner sau Weihestephaner poate cumpara chiar si de
    la buticuri sau spatii de la parter de bloc, da asigurari
    Negrea.

    In urma cu zece ani, impreuna cu alti trei prieteni, Ovidiu
    Negrea s-a hotarat sa inceapa o afacere proprie. “N-am regretat
    niciodata aceasta decizie, mai cu seama ca mi-a dat o libertate si
    un stil de viata pe care altfel nu le-as fi avut”, povesteste el
    acum. Capitalul de pornire (18.000 de dolari) au fost toti banii pe
    care cei patru parteneri au reusit sa-i stranga. “Am investit
    12.000 de dolari in stocuri, iar diferenta in actiunile de
    marketing din urmatoarele doua luni”, spune Negrea. Vanzarile n-au
    explodat brusc, dar pas cu pas firma a ajuns la o cifra de afaceri
    de trei milioane de euro (anul trecut), din care 90% se datoreaza
    berilor bavareze, ca Paderborner, Riedenburger (o bere bio),
    Weihenstephaner (oficial recunoscuta ca fiind cea mai veche bere
    din lume) sau Konig Ludwig.

    Ca volum, Stuff a importat si a vandut anul trecut aproape
    20.000 de hectolitri, in usoara crestere fata de 2009, un an despre
    care importatorul spune ca a fost extrem de greu. Vanzarile au
    scazut abrupt, cu 18%, iar firma a inregistrat pierderi; 2010 a
    fost, cel putin in cazul lor, o perioada in care si-au tras
    sufletul, inregistrand “o usoara crestere si inregistrand profit
    contabil pozitiv, dar nesemnificativ”. Pentru a ajunge insa aici,
    firma a luat o serie de masuri, un exemplu fiind externalizarea
    unor activitati – cum sunt cele de logistica si de mercantizare
    (aranjarea marfurilor pe rafturi).

    De la 32 de angajati in 2008, Stuff mai are acum doar 17, cei
    mai multi dintre ei ocupandu-se de coordonarea activitatilor de
    distributie in tara. 2008 este anul cel mai profitabil dintre cei
    zece ani de existenta a firmei, iar partenerii au investit atunci
    jumatate de milion de euro in imobiliare si constructii. Desi
    valoareaza cu 60% mai putin acum, “nu avem nevoie disperata de cash
    si speram sa le vindem la un pret mai bun in 3, 7 sau poate chiar
    10 ani”. Piatra de incercare pentru asociatii firmei, isi aminteste
    Negrea acum, a fost fara nicio urma de dubiu luna ianuarie din
    2009.”Banca principala cu care lucram ne-a retras linia de credit,
    fiind speriata de criza. A trebuit sa returnam in doar 30 de zile
    300.000 de euro”.

    Pentru a aduna banii, actionarii au lichidat investitiile
    personale si au cerut banii pe marfurile livrate la clienti. Insa o
    alta mare problema, care i-a costat alti 300.000 de euro, a fost
    falimentul catorva parteneri.Asteptarile pentru acest an, in care
    managementul Stuff a previzionat o cifra de afaceri mai mare cu 6%
    fata de anul trecut si un profit in crestere cu 5%, sunt construite
    pentru situatia in care vanzarile de beri de import ar putea fi mai
    mici, estimeaza reprezentantii firmei, cu 7-10% fata de 2010.
    Altfel spus, Negrea nu se asteapta la o redresare a consumului de
    bere pentru acest an. Consumul anual pe cap de locuitor s-a intors
    la nivelul inregistrat in anii 2007-2008, ajungand anul trecut la o
    medie de 78 de litri. Romanii au baut anul trecut 1,2 litri de bere
    pe saptamana, mai putin decat in 2008, cand s-a inregistrat cel mai
    ridicat nivel de consum. In urma cu mai bine de doi ani, berea
    atinsese un nivel de consum de 93 de litri pe cap de locuitor
    anual, Romania ocupand la acea vreme locul sase la nivel european
    in aceasta privinta.

  • Lidl iese la rampa. Ce inseamna rebotezarea magazinelor Plus

    Drumul pana la magazin ramane acelasi, rafturile sunt tot acolo,
    dar se vor schimba, cu siguranta, sigla, culorile in care este
    decorat magazinul si cel putin o treime dintre produsele scoase la
    vanzare. Nemtii de la Lidl nu au dorit sa comunice nimic pe
    marginea schimbarilor pe care doresc sa le faca sau in ce interval
    de timp vor avea loc. De fapt, declaratiile oficiale lipsesc cu
    desavarsire. Un lucru este insa cert: in ce priveste produsele, cel
    putin o treime dintre ele vor fi inlocuite. Si asta pentru ca in
    reteta de functionare a dicounterilor, pe care Plus, Penny si
    Kaufland au adus-o pe piata romaneasca, un rol important l-au
    ocupat de la bun inceput marcile proprii. Pentru ca discounterii
    mizeaza pe pret cat mai mic, cel putin o treime dintre produsele
    din oferta lor sunt marci proprii, acestea fiind in medie cu 10-20%
    mai ieftine decat marcile consacrate.

    Pentru cumparator, calitatea intrinseca a magazinelor precum
    Plus si Lidl este legata de promotii si preturile mici afisate la
    raft; asteptarile nu sunt prea mari in privinta gamei sau a
    experientei de cumparare, asa cum se intampla in cazul altor tipuri
    de magazine, declara Anca Tazlaoanu, brand consultant in cadrul
    BrandTailors. Un lucru s-a intiparit insa clar in mintea
    cumparatorului care mergea la Plus: marcile proprii inseamna
    calitate germana. Lidl nu are de pierdut teren la acest capitol,
    fiind tot o retea nemteasca.

    In plus, Lidl nu intra ca un necunoscut, argumenteaza Tazlaoanu,
    macar daca stam sa ne gandim de cate ori am vazut pe strada sacose
    de plastic inscriptionate cu acest nume, desi marca nu a fost
    prezenta pana acum in Romania. Prin urmare, unii dintre
    cumparatorii Plus au avut deja o prima experienta cu Lidl sau, daca
    nu ei, atunci membri din familiile lor. “In acest context, ar
    trebui ca vizitele cumparatorilor in magazin sa se pastreze relativ
    la acelasi nivel”, crede reprezentanta BrandTailors. Ba chiar, daca
    impresia cumparatorilor este si mai buna decat in cazul Plus,
    frecventa vizitelor in magazin ar putea chiar sa sporeasca, iar
    valoarea cosului zilnic sa creasca. Povestea discounterilor incepe
    cu doar sase ani in urma, in 2005, cand si-au facut intrarea
    aproape in acelasi timp patru nume, dintre care trei nemtesti
    (Plus, Penny, Kaufland) si o afacere dezvoltata local (Minimax
    Discount). O prezenta firava aveau spatiile Profi, aflate acum in
    proprietatea fondului de investitii Enterprise Investors, care a
    investit masiv in extindere, deschizand zeci de noi magazine. In
    2005, hipermarketurile traiau momente de glorie, iar magazinele de
    tip discount pareau ca se inscriu intr-o lupta inegala. Cei care au
    mizat insa pe acest format s-au dovedit marii castigatori ai
    ultimilor ani, mai cu seama cand, pe fondul scaderii puterii de
    cumparare, clientii se dovedesc tot mai chivernisiti.

    Mai ales in ultimii trei ani discounterii s-au raspandit rapid
    in tara, iar numarul de magazine de acest tip depaseste 400.
    Oportunitatea momentului a fost sesizata de Lidl, unul dintre cei
    mai mari comercianti din Europa, care curta de ani buni Romania. La
    inceputul anului trecut, Lidl a preluat operatiunile dezvoltate de
    nemtii de la Plus in Romania (98 de magazine la acea vreme) si
    Bulgaria (23 de magazine atunci). Tranzactia, evaluata la 200 de
    milioane de euro, a vizat si centrele logistice care deservesc
    spatiile de vanzare, dar si proiectele aflate in dezvoltare. Cu
    peste 8.000 de magazine la nivel international, Lidl este unul
    dintre cei mai agresivi comercianti din segmentul
    discounterilor.

  • Ce mananca romanii: burgeri la Bucuresti, ciorba in provincie

    Au trecut mai bine de 15 ani de la deschiderea primului
    restaurant McDonald’s la parterul magazinului Unirea. De atunci, pe
    piata romaneasca au venit si ceilalti doi mari de pe piata de
    fast-food, KFC si Burger King, iar careul de asi a fost completat
    de Pizza Hut. Ei i-au invatat pe romani sa manance in oras.Din
    umbra lor s-au ridicat si restaurantele romanesti. Dragos Petrescu
    si Catalin Mahu, cei doi antreprenori care au pus impreuna bazele
    lantului LaMama in anul 2000, sunt acum concurenti dupa ce Petrescu
    a decis sa lanseze propriul lant de restaurante – City Grill.

    Lupta cea mare se da pentru cei peste doua milioane de
    bucuresteni, in conditiile in care cei doi antreprenori romani au
    ales sa isi concentreze atentia pe capitala si amandoi spun ca inca
    mai e loc de dezvoltare aici. Provincia poate inca sa mai astepte.
    Daca Petrescu nu detine nicio unitate in afara capitalei, Mahu a
    deschis un restaurant LaMama pe litoral, restaurant pe care il
    deschide doar vara, si o cafenea la Iasi. Principala ramane insa
    tot capitala.Strainii, desi au mizat tot pe capitala, “locul unde
    sunt banii”, dupa cum spun unii jucatori din piata, s-au extins si
    in provincie. Ei recunosc insa ca exista diferente semnificative
    atat in ceea ce priveste valoarea bonului, cat si in ceea ce
    priveste comportamentul de consum.
    Valoarea medie a bonului pentru KFC este de 19,5 lei in Bucuresti
    si de 18,5 lei in provincie, dupa cum spune Carmen Lupulet,
    directorul de marketing al retelelor KFC si Pizza Hut. La Pizza
    Hut, valoarea medie a bonului este de 58 de lei in Bucuresti si de
    44 de lei in provincie. Valoarea medie este calculata per
    tranzactie, nu per persoana.

    “Spre deosebire de provincie, in Bucuresti se remarca o
    frecventa mai mare de vizitare a restaurantelor noastre. In rest,
    sunt diferente specifice regiunilor si obiceiurilor locale, mixul
    de vanzare a produselor fiind usor diferit de la o regiune la
    alta”, detaliaza Carmen Lupulet. KFC detine 40 de restaurante,
    dintre care 17 in Bucuresti. In urma cu cateva luni, Calin Ionescu,
    cel care conduce operatiunile retelei de tip fast-food, spunea ca
    KFC are in plan sa deschida zece restaurante in acest an si sa
    ajunga la un total de 50 de unitati pe piata locala si o cifra de
    afaceri de 180 de milioane de lei (43 de milioane de euro), in
    crestere cu 12% fata de 2010. El mai spunea ca noile unitati vor fi
    deschise si in Bucuresti si in restul oraselor din tara, in mod
    egal.

    In cazul Pizza Hut, din totalul de 13 restaurante, opt sunt in
    Bucuresti, doua in Cluj si cate unul in Constanta, Iasi si
    Timisoara. La inceputul anului oficialii companiei afirmau ca in
    2011 compania nu doreste sa deschida niciun nou restaurant Pizza
    Hut, ba mai mult, in Bucuresti reteaua poate fi considerata matura,
    iar in alte orase trebuie analizata foarte bine piata inainte de a
    deschide. Studiile de specialitate arata ca exista diferente de
    consum intre bucuresteni si romanii din provincie.
    Astfel, bucurestenii prefera sa iasa in oras si sa manance la
    restaurante de tip fast-food, in timp ce romanii din provincie ies
    mai degraba la restaurantele clasice, arata un studiu de piata al
    Unilever Food Solutions, divizia specializata de solutii
    gastronomice a companiei Unilever.

    Preferintele in materie de mancare difera la romani in functie
    de regiune geografica si de varsta. Astfel, in sudul Romaniei,
    Muntenia, Banat si Transilvania, mancarurile preferate sunt pizza,
    friptura, sandvisurile si shaorma. Romanii din Dobrogea prefera
    mancarea chinezeasca, cei din Moldova ciorbele acre, iar cei din
    Oltenia si Maramures consuma mancaruri mixte. Atunci cand ies,
    barbatii prefera shaormeriile si cantinele, unde mananca in special
    ciorbe acre si carne de porc. Femeile insa opteaza pentru salate si
    deserturi – in special clatite.
    Alegerile difera si in functie de varsta. Astfel, tineri cu varste
    cuprinse intre 18 si 24 de ani prefera mancarea de tip fast-food.
    Cei cu varste cuprinse intre 25 si 34 de ani prefera snacksurile si
    garniturile cu cartofi, iar cei peste 35 de ani mancarea
    traditionala.

    “In medie, numarul clientilor care ne trec pragul in fiecare zi
    este de peste 140.000. Cu siguranta comportamentul lor difera in
    functie de ora la care iau masa si mai putin de regiunea din care
    fac parte”, crede Alexandra Olaru, director de resurse umane si
    comunicare in cadrul McDonald’s Romania, cel mai extins lant de
    restaurante de pe plan local, cu un total de 63 de unitati, dintre
    care 29 in Bucuresti, iar restul de 34 in provincie.

  • 2011 in comert: un an mai bun, cel putin ca investitii

    Apetitul cel mai crescut pentru investitii in comertul cu bunuri
    de larg consum se concentreaza, in continuare, pe Capitala. Pentru
    multe industrii, cei peste doua milioane de locuitori ai
    Bucurestiului genereaza peste doua treimi din profituri.
    Portofelele mai groase sunt cel mai bun argument pentru un buget de
    investitii. In jur de 100.000 mp, cam cat 20 de terenuri de fotbal,
    sunt suprafetele comerciale care si-ar mai gasi, in Bucuresti,
    clienti, conform unui studiu realizat de firma de consultanta in
    management Contrast Management Consulting (CMC). Firma, infiintata
    in Austria in 1995, a intrat pe piata locala in urma cu sase ani,
    iar in 2009 a realizat o cifra de afaceri de circa 4 milioane de
    euro si un profit de 0,5 milioane de euro.

    Alte tinte atractive pentru investitiile in retailul alimentar
    sunt, conform unui studiu realizat de CMC, judetele Dolj (35.000
    mp), Prahova (32.000 mp), Dambovita (30.000 mp) si Valcea (30.000
    mp).
    Ploaia de investitii din comert din anii anteriori crizei nu aveau
    darul sa surprinda prea mult, Romania avand multe zone neatinse de
    formatele moderne de comert. Judete intregi, cum ar fi Neamt sau
    Botosani, nu au nici macar in prezent un hipermarket. Cu toate
    acestea, operatorii din domeniu nu apasa nici acum pedala franei la
    capitolul extinderii, cand nu numai ca nu se mai intregistreaza, ca
    altadata, cresteri ale consumului, dar nici macar nu s-a oprit
    declinul. In prima parte a anului, cele mai multe piete au suferit
    contractii, chiar daca la niveluri mai mici decat anul trecut. In
    aceste conditii, fara o vedere de ansamblu a pietei si previziunile
    de crestere a consumului, planurile comerciantilor ar putea parea
    hazardate. Peste o jumatate de miliard de euro sunt bugetele de
    investitii pe care, conform calculelor BUSINESS Magazin, retelele
    de comert le dedica in acest an deschiderii de noi magazine. Si
    asta in ciuda faptului ca precautia cumparatorilor si-a pus clar
    amprenta asupra vanzarilor din magazine. Anul trecut valoarea
    vanzarilor de bunuri de larg consum s-a plasat la 16 miliarde de
    euro, fata de 17 miliarde in 2009, conform unui studiu realizat de
    CMC. Comparat cu nivelul maxim, atins in 2008 (21 de miliarde de
    euro), scaderea este si mai abrupta, de aproape un sfert
    (23,8%).

    Cu toate acestea, in ultimii ani, pe fondul reducerii
    cheltuielilor, cel mai aprig au suferit micii comercianti
    independenti, multi dintre ei fiind nevoiti sa-si inchida
    pravaliile. Retelele de sub umbrela retailerilor internationali in
    schimb, avand sprijinul companiilor mama, si-au continuat
    extinderea. Asa se face ca anul trecut felia adjudecata de comertul
    modern a ajuns egala cu cea a vanzarilor din magazinele
    traditionale, in conditiile in care in 2005 retelele moderne aveau
    o cota de piata putin peste 20%.

    “In ultimul deceniu piata locala de retail a crescut cu 123%,
    fiind de departe cea mai activa din regiune”, declara Adrian
    Comaneci, senior project manager in cadrul CMC. In perioada
    2000-2010 Romania a avut cea mai mare rata de crestere a pietei de
    retail (circa 8,5% anual) din Europa Centrala si de Est, alte piete
    din regiune avand ritmuri mai scazute: 54% in Polonia si Cehia, 26%
    in Ungaria. In opinia lui Comaneci, si in urmatorii zece ani piata
    de profil din Romania va continua sa mentina un ritm de crestere
    sustinut, ramanand in continuare cea mai dinamica din regiune.
    “Potential de crestere inca exista”, adauga Comaneci. Conform
    previziunilor din studiu, pana in 2020, piata romaneasca de retail
    va creste cu 62%, mai mult decat in alte piete, fie ca sunt Polonia
    (57%), Republica Ceha (48%), Ungaria (46%), Germania (17%) sau
    Austria (15%).

  • Se vor scumpi biletele de avion de la Otopeni?

    “Vizitand acest terminal, as vrea sa intelegeti diferenta
    arhitecturala majora promovata. Spatiile comerciale agreseaza
    pasagerul. Este o intentie, iar acest terminal a fost construit
    urmarind acest concept, din dorinta de a creste puternic veniturile
    non-aeronautice ale companiei si din dorinta de a pastra
    cheltuielile de operare pe care le percepem de la operatorii
    aerieni la parametrii cat mai rezonabili.” Declaratia ii apartine
    directorului Companiei Nationale Aeroporturi Bucuresti (CNAB) Tudor
    Jidav si a fost facuta in urma cu mai bine de o luna, cu prilejul
    extinderii terminalului de la Otopeni. Un terminal care la
    finalizarea fazei a treia a modernizarii de la finele anului 2012
    va putea gestiona un trafic de sase milioane de pasageri anual,
    fata de cinci milioane, cati trec in prezent pe la Otopeni. Pana la
    imbarcare, pasagerii au la dispozitie baruri, restaurante si
    magazine noi pentru petrecerea agreabila a timpului, dupa cum spun
    gestionarii spatiilor. Tarifele pentru cumparaturi nu difera fata
    de magazinele din vechiul terminal, insa surprizele ar putea veni
    de pe urma pretului biletelor.

    Solutia gasita de Jidav pentru a pastra cheltuielile de operare
    pe care compania le percepe de la operatorii aerieni la parametri
    “cat mai rezonabili” pare a fi un obiectiv greu de tintit, cata
    vreme la urechile sefilor de companii de aviatie circula zvonuri
    legate de posibile cresteri de taxe. Mai exact, propunerea
    autoritatilor aeroportului de a introduce o noua taxa, asa-zisa
    “taxa de supraveghere a obiectivelor de securitate”, potrivit
    oficialilor Air France-KLM Romania. Cat timp taxele de aeroport se
    regasesc in compunerea pretului biletelor, pasagerii ar urma sa
    plateasca mai mult, in cazul modificarii acestora. “Nu as putea sa
    spun daca exista o legatura intre inaugurarea noului terminal al
    aeroportului Otopeni si aceasta taxa”, spune Alexandru Dobrescu,
    seful Air France-KLM Romania.

    Reprezentantul Emirates Airlines in Romania, Nicolae Demetriade,
    sustine ca investitiile trebuie recuperate de undeva, pentru ca
    imprumuturile angajate de autoritati trebuie platite, iar solutiile
    pentru cresterea veniturilor sunt putine la numar: “Investitii de
    acest fel se pot recupera din cresterea numarului de pasageri si a
    frecventei zborurilor sau, mai usor, din marirea taxelor de
    aeroport”. Prima varianta este mai putin probabila, in conditiile
    in care traficul de pe Otopeni este ce-i drept in crestere, insa
    cresterea semnificativa a numarului de zboruri nu e tocmai o
    tendinta remarcabila in ultima perioada. “Daca cei de la CNAB spun
    ca din activitatile comerciale se poate recupera o parte din
    investitii, o parte poate fi si 0,1% sau 0,01%”, adauga
    Demetriade.

    De cealalta parte, CNAB mizeaza insa pe experienta de zeci de
    ani a companiilor in sarcina carora cade gestionarea celor 4.000 de
    metri patrati de spatii comerciale nou-create. Ca urmare a
    procedurii de selectie a ofertelor, lansata in noiembrie 2008, au
    fost desemnati castigatori italienii de la Autogrill S.p.a. pentru
    zona de alimente (Travel Food & Beverage), unul dintre liderii
    mondiali in domeniu, care opereaza in peste 40 de tari, cu o cifra
    de afaceri de 5,7 miliarde de euro in 2010 si un EBITDA de 605
    milioane de euro. Pentru partea non-alimentara (Travel Retail),
    contractul a mers la firma Millenium, parte a grupului german
    Heinemann, cu experienta de 117 ani pe piata internationala de
    vanzare cu amanuntul pentru calatori si care distribuie bunuri
    catre o mie de operatori duty-free din 70 de tari. Important de
    mentionat este faptul ca spatiile comerciale nu au fost inchiriate,
    acestea constituind aport in cadrul asocierilor respective, asadar
    accesul in ecuatia afacerilor de la Otopeni se poate face cel mult
    la nivel de furnizor de produse pentru cele doua firme.

  • Romania, pe podiumul mondial pentru amenajarea unui magazin?

    Pentru cei care au aflat despre recenta premiere a unui magazin
    romanesc in cadrul unui concurs international de design, premiul
    primit de Sabion este o stire. Pozitiva, dar doar o stire. Pentru
    cei de la Sabion insa ar putea fi biletul de intrare pe piata de
    retail din Statele Unite, unde compania mureseana are in plan sa
    deschida un magazin.Galeria Sabion, un magazin de bijuterii din
    cadrul centrului comercial Cocor, a fost ales cel mai frumos
    magazin dintr-un centru comercial in cadrul competitiei ARE Design
    Awards prezentata de Association for Retail Environments (ARE),
    care recompenseaza anual cele mai bune concepte in materie de
    design din domeniul retailului. In concurs au fost inscrise 298 de
    proiecte din toata lumea, mai mult sau mai putin cunoscute, precum
    Nespresso, Apple, Starbucks Coffee, Macy’s, Bell, David Yurman,
    Levi’s, Reebok sau Bloomingdale’s. Marele castigator al competitiei
    – cel mai frumos magazin din lume – a fost un distribuitor al
    articolelor elvetiene de vanatoare Wenger din Denver, Colorado.

    Romanii de la Sabion au plecat acasa cu trei premii de la
    competitia desfasurata peste ocean, in Statele Unite: premiul
    pentru inovatie – acordat pentru pardoseala din inox si marmura -,
    premiul pentru expunere – acordat pentru modul artistic de expunere
    in vitrinele din fier forjat – si marele premiu – cel mai frumos
    magazin dintr-un centru comercial. “De inscrierea Galeriei Sabion
    in cadrul acestei competitii s-a ocupat departamentul de
    comunicare”, spune Claudiu Bologa, directorul general al Sabion.
    Inscrierea a fost facuta la inceputul lunii decembrie 2010,
    competitia desfasurandu-se doar pentru magazinele deschise in
    cursul anului 2010.

    “Am aflat de existenta acestei competitii in anul 2007, in
    cadrul unei expozitii de la Las Vegas la care a luat parte si Casa
    de Bijuterii Sabion. Deschisesem de doar cateva luni un magazin la
    Cluj, insa termenul de inscriere expirase la vremea respectiva”,
    isi aminteste Claudiu Bologa. Dupa vernisajul Galeriei din Cocor,
    care a avut loc pe data de 2 noiembrie 2010, magazinul a fost
    inscris si admis in cadrul competitiei. Magazinul a fost inscris ca
    un concept unitar, o lucrare individuala, in categoria de magazine
    sub 1.500 de metri patrati. “Procedurile de inscriere in cadrul
    competitiei au necesitat explicarea si justificarea aspectelor care
    tin de mesajul general pe care il transmite acest magazin,
    elementelor de detaliu folosite, elementelor de unicitate pe care
    le aduce locatia si cele mai mari 3 provocari pe care le-a ridicat
    amenajarea spatiului. De asemenea, a fost nevoie si de o prezentare
    vizuala premergatoare acceptului final”, explica reprezentantii
    companiei cum au fost admisi in concurs. In circa jumatate de an de
    lainscriere magazinul din Cocor a devenit dintr-un simplu
    participant un multiplu premiat. Dincolo de faima, ce inseamna
    premiile pentru companie?

    Bologa crede ca elementul de inedit constituit de acest premiu
    va duce la o crestere a fluxului de clienti atat pe termen scurt,
    cat si lung. Nu ofera cifre privind numarul actual de clienti, dar
    spune ca “este peste asteptari” si asta se reflecta sub forma
    “numarului mare de comenzi preluate si a vanzarilor pe care le-am
    avut in primele luni – fiind vorba in special de piese cu diamante
    si bijuterii din tantal, precum si piese ale colectiilor de
    vanatoare si botez”. Sabion vinde inele, verighete, bijuterii de
    familie si alte accesorii precum nasturi, accesorii de poseta,
    medalii sau bastoane. Bijuteriile sunt realizate din asocieri de
    tantal si aur, pietre pretioase si naturale, materii organice sau
    perle la comanda in Atelierele Sabion. Modele pot fi realizate si
    pe comanda, dupa schitele clientilor, un inel din aur cu diamant
    avand, potrivit site-ului companiei, preturi de la circa 200 de
    euro la peste 1.400 de euro.

    Dincolo de cresterea interesului pe plan local, compania trebuie
    sa gestioneze un alt atu castigat odata cu aceste premii: ecoul
    international. “Am primit mai multe propuneri din partea unor mari
    lanturi de centre comerciale din Statele Unite si Rusia, care ne-au
    propus oferte extrem de avantajoase pentru ca noi sa implementam
    astfel de proiecte in locatiile lor”, spune Claudiu Bologa.
    Targu Mures este orasul de origine al brandului Sabion – unde
    fondatorul companiei Claudiu Bologa a deschis primele doua magazine
    in 1998. Urmatoarele magazine ale producatorului si
    distribuitorului de bijuterii au fost in Cluj-Napoca, Medias,
    Oradea si Bistrita. In total, Sabion Elen are acum 14 magazine si o
    galerie, cea din Cocor. Planurile de viitor ale companiei depasesc
    insa granitele tarii, dupa cum spune Bologa: “In acest moment au
    ince-put o serie de studii in vederea deschiderii primului magazin
    in afara Romaniei, mai precis in Statele Unite”.

  • Crestere cu 27% in primul trimestru pentru Bavarom

    Cresterea se datoreaza prezentei berilor din portfofoliul
    Bavarom in mai multe speatii HoReCa, dar si faptului ca a crescut
    notorietatea a berii de import. De la inceputul anului, Bavarom a
    adaugat in portofoliu 13 beri speciale din: Statele Unite, Marea
    Britanie, Italia, Germania, China si si-a extins oferta de bere la
    draft pentru HoReCa. Anul acesta sunt disponibile 7 beri la draft –
    3 sortimente de Paulaner (Paulaner Heffeweissbier, Paulaner Lager,
    Paulaner Salvator), 2 tipuri de Bernard (Bernard Premium, Bernard
    Neagra), Bavaria Premium si Oyster Stout fata de doar 2 tipuri de
    bere anul trecut. Numarul de instalatii draft in locatiile din
    BucureSti Si din tara a cu crescut 40% faţa de sfarsitul anului
    trecut.

    “Dezvoltarea gamei de produse a venit o data cu decizia de
    orientare a strategiei de business si catre zona de HoReCa. Asta
    venind odata cu marirea echipei de vanzari. Evident ca nu neglijam
    retailul, insa o buna parte din noile marci sunt destinate in
    exclusivitate HoReCa”, declara Costin Ghindea, director general
    Bavarom.

    Pana la inceputul lunii iulie cifra noilor beri importate de
    Bavarom va ajunge la 21. Punand la socoteala si celelalte beri
    importate, portofoliul Bavarom va insuma 48 de beri. Bavarom
    Trading SRL s-a infiintat in anul 2003 pentru activitati de import
    si distributie de bauturi alcoolice si nealcoolice. Bavarom Trading
    detine o retea de distributie activa in majoritatea zonelor
    importante ale tarii, cu prezenta in marile lanturi de magazine,
    precum: Carrefour, Cora, Real, Selgros, Kaufland, Billa, Mega
    Image, Angst, Auchan etc.

  • Cum se dezgheata piata electrocasnicelor

    Adrian si Magda Ionescu si-au cumparat anul trecut un apartament
    cu doua camere in cartierul Nicolae Grigorescu din Capitala.
    Proaspat casatoriti, cei doi tineri si-au mobilat casa de la zero.
    In materie de electrocasnice insa au cumparat doar strictul
    necesar: un aragaz, o masina de spalat, un frigider, un televizor
    LCD si cateva electrocasnice mici. “Am luat doar ce era necesar
    pentru ca nu am avut bani. Mai mult de jumatate din salariu am dat
    doar pe frigider”, marturiseste Ionescu, precizand ca va inlocui
    electrocasnicele pe care le-a cumparat doar atunci cand se vor
    defecta.

    In 2009 si 2010 criza s-a resimtit in comportamentul
    consumatorilor prin faptul ca au cumparat electrocasnice doar din
    necesitate, de multe ori pentru a inlocui bunuri care se defectau.
    “Romanii au fost extrem de sensibili si la costuri, preferand
    promotiile si reducerile. In plus, sesizam o scadere a vanzarilor
    produselor independente, care sunt inlocuite de produsele
    incorporate”, spune Adrian Olteanu, directorul general al lantului
    de electro-retail Flanco.

    In toate tarile unde puterea de cumparare este mare, acolo unde
    venitul este de doua sau trei ori mai mare fata de pretul unui
    aparat electrocasnic lucrurile stau diferit. In Romania insa, un
    frigider costa cat salariul mediu pe economie. “E o investitie
    foarte mare sa-ti aloci un salariu din cele 12 pentru un produs
    electrocasnic. Este o decizie importanta pe care oamenii o
    cantaresc pe toate partile”, afirma Monica Iavorschi, director
    general al Arctic. In plus, romanul din clasa de mijloc are un
    buget pe care si-l aloca acum cu precadere pentru a-si plati
    facturile si a-si cumpara mancare.

    Pentru prima data in ultimii doi ani insa, piata bunurilor de
    folosinta indelungata a cunoscut o crestere fata de aceeasi
    perioada a anului precedent. In primul trimestru din 2011 piata a
    atins o valoare de 307 milioane de euro, cu 10,7% peste cea
    inregistrata in T1 2010, potrivit unui raport al companiei de
    cercetare de piata GfK. “Cresterea pietei in primul trimestru fata
    de 2010 poate fi considerata un semnal al revenirii consumului,
    insa ramanem rezervati in ceea ce priveste o crestere semnificativa
    de la un trimestru la altul”, spune directorul Flanco, precizand ca
    trebuie tinut cont de faptul ca aceasta crestere nu a venit in mod
    egal de la toti jucatorii de pe piata. Flanco a atins in luna
    aprilie a acestui an o cota de piata de 10%, iar pana la finalul
    anului Olteanu estimeaza ca va ajunge la 11%. Aceasta este cea mai
    mare cota de piata a companiei din ultimii patru ani, in ciuda
    faptului ca suprafata de vanzare este acum cu 35% mai mica decat in
    anul 2008 si cu un sfert mai redusa fata de 2009. “La inceputul
    anului 2011, suprafata de vanzare a Flanco era de circa 34.000 mp,
    iar pana la sfarsitul anului 2011 ne-am propus sa ajungem la 38.000
    mp, in urma extinderii retelei de magazine”, completeaza
    Olteanu.

    In ce priveste piata de electrocasnice mari, primul trimestru a
    fost stabil, atingand aceeasi valoare ca anul trecut – 59 milioane
    de euro. Unul dintre factorii care au contribuit la aceste
    rezultate a fost cresterea TVA de anul trecut. Potrivit oficialilor
    GfK, masinile de spalat au fost produsele care au performat cel mai
    bine in acest trimestru, dominand cu ratele lor de crestere
    sectorul electrocasnicelor mari. Masinile de gatit au fost
    produsele cu cele mai slabe rezultate, inregistrand totodata si cea
    mai mare scadere in cadrul sectorului. A avut loc o reorientare a
    preferintelor consumatorului catre produse mai noi si mai
    atractive, cum ar fi aparatele de gatit incorporabile. “Daca ne
    raportam la electrocasnicele mari, cele mai importante cresteri au
    fost inregistrate de masini de spalat si de aparate frigorifice,
    care au fost cumparate pentru a le inlocui pe cele care nu mai
    functionau sau pe cele vechi cu unele noi, cu functii avansate”,
    explica Olteanu.

  • Cand vor egala barbatii consumul de produse cosmetice al femeilor

    inci bucati de sapun, doua tuburi de pasta de dinti si un
    deodorant pe an. Faptul ca romanii nu se numara printre cei mai
    atenti cetateni ai lumii la igiena lor corporala nu mai este un
    secret pentru nimeni. Intram in acest top al rusinii in fiecare an
    si, de cand puterea de cumparare a scazut, ar parea ca avem si o
    scuza. In aceste conditii, de ce ar vrea o companie sa investeasca
    tocmai acum in lansarea unei game de produse cosmetice? Si nu din
    cele dedicate femeilor, care, de obicei, sunt mai dispuse sa
    cumpere cosmetice, ci pentru barbati, o categorie de clienti tot
    mai interesanta in ultimii ani. “Pentru noi, cel putin, este una
    dintre liniile prioritare de dezvoltare, pentru ca barbatii incep
    sa cheltuiasca tot mai mult pe produse de ingrijire si, mai mult,
    cumpara si produse din ce in ce mai specializate”, spune Fulvio
    Guarneri, directorul de marketing al Unilever South Central
    Europe.

    Compania are in momentul de fata trei game de produse pentru
    barbati – Axe, Rexona si Dove, fiecare adresandu-se unei categorii
    diferite de clienti. “Axe a fost creat pentru barbatii tineri, de
    25-30 de ani, cu venituri mai mici, Rexona este pentru o categorie
    de mijloc – barbatii cu varste intre 25 si 35 de ani, iar Dove face
    parte din gama noastra premium si se adreseaza barbatilor in jurul
    varstei de 40 de ani, care isi permit sa cheltuiasca mai mult pe
    produsele cosmetice”, explica Guarneri.

    El mai spune si ca in Romania incepe sa fie tot mai consistent
    segmentul de barbati care acorda o preocupare sporita felului cum
    arata, iar in aceasta ecuatie produsele cosmetice sunt o parte
    foarte importanta. In urma cu cativa ani, foloseau doar clasicul
    sapun, deodorantul si crema de ras, insa acum sunt mult mai
    sofisticati. Tot mai multi folosesc geluri de dus si sampoane
    create special pentru barbati, diverse lotiuni hidratante pentru
    fata si parfumuri pe care si le aleg cu grija.

    Toate acestea nu reprezinta insa mai mult de 15%, cel mult 20%
    din piata totala de produse cosmetice din Romania, iar, pentru
    companiile producatoare, nu inseamna decat o piata in care exista
    foarte mult loc de dezvoltare. O dezvoltare care cere insa
    investitii importante, atat in bani, cat si in timp. Un argument
    important este profilul clientilor si comportamentul lor de
    cumparare, cu mult mai interesante decat cele ale femeilor, care de
    multe ori sunt destul de usor de convins sa cumpere un produs.
    “Barbatii sunt dispusi sa plateasca mai mult decat o femeie daca ii
    convingi ca produsul are calitati reale si sunt mult mai fideli
    unei anumite marci”, precizeaza Guarneri. Incep insa sa dezvolte un
    simt critic abia dupa ce se casatoresc sau sunt implicati intr-o
    relatie stabila, comportamentul lor de consum, dar si grija pentru
    intretinere fiind mai mereu influentate de existenta unei prezente
    feminine, la randul sau, utilizatoare frecventa de produse
    cosmetice.

    S-a schimbat, de asemenea, si mentalitatea barbatilor. Sunt tot
    mai multi aceia care adopta stilul metrosexual, adica acei barbati
    cu un simt estetic dezvoltat si preocupati de infatisarea lor, si
    tot mai putini cei care vad in aceste preocupari o amenintare la
    masculinitatea lor. Spre exemplu, sunt barbati care incep acum sa
    contureze un segment ultranisat si anume cosmeticele barbatesti
    bio.