BusinessMagazin

Category: Comerț

Analize detaliate din domeniul comerțului – analize de preț, afaceri de success și multe alte lucruri interesante

  • Anul marilor lanturi de farmacii

    Masurile de reducere a costurilor, prudenta in extinderea
    retelelor de farmacii, eliminarea plafoanelor de pret in toamna
    anului precedent si protectia oferita de actionariatul comun cu
    distribuitorii au facut ca bilantul pentru retelele de farmacii pe
    anul 2009 sa nu fie deloc nefericit.

    Cea mai mare retea de farmacii, Sensiblu, divizia de retail a
    A&D Pharma, care detine 220 de unitati, a avut in primele noua
    luni o cifra de afaceri de 573, 7 milioane de lei (135 milioane de
    euro), in crestere cu 41% in lei si de 22% in euro fata de perioada
    similara a anului trecut. Claudiu Opran, director de operatiuni al
    Sensiblu, sustine ca la nivelul intregului grup A&D Pharma,
    eficientizarea costurilor a fost una dintre prioritati inca din
    anul 2008. “Ne-am concentrat pe cresterea eficientei fiecarei
    unitati in parte, in acelasi timp cu cresterea productivitatii. Am
    operat relocari, am inchis patru farmacii, unitati care au iesit
    din zona de trafic, si am deschis alte doua”.

    Opran spune ca printre masurile pe care Sensiblu le-a adoptat se
    numara renegocierea chiriilor in majoritatea spatiilor, din cauza
    pretului care ajunsese in perioada de boom economic la un nivel
    nerealist, dar si optimizarea programului de lucru. “Angajatii
    beneficiaza in continuare de un pachet de recompensare a
    performantei, astfel incat sa pastram motivat personalul
    farmaceutic”, afirma directorul Sensiblu. Opran remarca o tendinta
    de modificare a ponderii produselor romanesti in totalul
    medicamentelor fara prescriptie: “Spre deosebire de zona
    medicamentelor pe baza de reteta, unde sunt preferate produsele de
    import, in segmentul medicamentelor care se elibereaza fara
    prescriptie, romanii le prefera pe cele romanesti, mai
    ieftine”.

    Dorin Catana, directorul general al retelei de farmacii
    Centrofarm, marturiseste ca anul acesta compania a renegociat toate
    contractele care puteau fi renegociate si in cea mai mare parte
    discutiile s-au incheiat cu succes, astfel ca, in unele spatii nu
    mai plateste temporar chirie. Catana sustine ca in ceea ce priveste
    nivelul chiriilor, reteaua accepta un pret mai ridicat doar daca
    spatiul se dovedeste a fi profitabil: “Sunt centre comerciale care
    functioneaza foarte bine, unde exista trafic care genereaza
    vanzari, si unde suntem dispusi sa platim un pret mai mare, dar si
    spatii supraevaluate si unde pretul nu este just”.

  • Comert: O sa fie si mai rau

    Prima jumatate a lui 2010 se anunta mult mai dificila decat in
    2009. }arile din Occident si-au reluat deja cresterea economica,
    “ceea ce va duce la inflatie, pe care noi o vom importa. Rezultatul
    va fi cresterea preturilor de vanzare a alimentelor”, a explicat
    Liviu Voinea, directorul executiv al Grupului de Economie Aplicata,
    referindu-se la factorii ce vor deteriora comertul la inceput de
    an. La acestia se adauga si cresterea datoriei publice, care va
    duce la deprecierea monedei nationale, dar si cresterea somajului,
    care va diminua si mai mult bugetul de cheltuieli al unei
    familii.

    “Anul 2010 va fi la fel de greu ca anul acesta, daca nu cumva
    mai greu”, a declarat Alexandru Vlad, directorul general al retelei
    Selgros Cash&Carry. “Cei ce bugeteaza cresteri in industria
    bunurilor de larg consum pentru 2010 sunt un pic prea optimisti”,
    afirma el. Cu toate ca se fereste sa anunte rezultatele de sfarsit
    de an ale companiei pe care o conduce, este de acord ca segmentul
    de cash&carry a fost mai afectat de criza in acest an decat
    hipermarketurile. “Asteptam sa vedem cum se incheie luna decembrie,
    deoarece acum se realizeaza circa 20 din vanzarile anuale.” Chiar
    si asa, managerul spune ca luna decembrie va fi probabil sub
    incasarile din ultima luna a anului trecut.

    Nici competitorii de la Metro Cash&Carry nu privesc anul
    urmator cu optimism, avand in vedere ca rezultatele consolidate in
    Europa Centrala si de Est au indicat o scadere a afacerilor de 15%
    in primele noua luni, in contextul deprecierii monedelor nationale.
    “Daca pentru anul urmator nu mai urmarim cresterea vanzarilor, ne
    dorim macar sa fim profitabili”, a declarat Delia Nica, directorul
    Reprezentantei Metro Group in Romania. Retailerul nu a mai anuntat
    nici o deschidere pentru anul urmator, dupa ce ultima inaugurare –
    singura in cinci ani – a unui magazin a avut loc la sfarsitul lui
    2008 in Deva. Metro este primul comerciant international care si-a
    incheiat extinderea pe piata romaneasca, aflandu-se deja de cativa
    ani in etapa de consolidare. Acum, conducerea Metro cauta sa
    amelioreze eficienta pe metrul patrat de spatiu de vanzare, in
    cadrul unui program de modernizare a magazinelor si de readaptare a
    formatului, program lansat acum mai bine de un an.

  • Criza in varianta brandurilor de lux

    La inceputul anului vorbeam cu colegii nostri din afara si le
    spuneam ca in Romania nu este nicio criza”, isi aminteste Ghergana
    Chernookova, director general al Caritex Trading. Venita din
    Bulgaria in 2003, Ghergana Chernookova intentionase sa se aseze
    confortabil pe piata romaneasca de lux. Efectele crizei economice,
    pe care managerul Caritex nu le-a simtit in ianuarie in Romania,
    s-au simtit destul de puternic in lunile urmatoare. Astfel, iesirea
    de pe piata a magazinului Versace Jeans in august a fost singura
    solutie, in conditiile in care vanzarile scazusera cu 50% inca din
    luna februarie. La inchidere au contribuit pe de o parte
    obligatiile foarte stricte din contractul de franciza, dar pe de
    alta parte a fost vorba si de o disproportie intre venituri si
    cheltuieli, care nu cantarea atat de greu inaintea crizei.
    “Contractul de franciza a avut niste clauze foarte dure care s-au
    suprapus peste problemele pe care le-au avut ei (francizorii –
    n.r.), asa ca in acest context nu au fost deloc flexibili”, arata
    Ghergana Chernookova.

    Dupa inchiderea magazinului de pe Calea Victoriei, Chernookova
    s-a reprofilat pe galerii comerciale. Magazinele Camel din
    Carrefour Orhideea si AFI Palace sunt acum principala ei
    preocupare. Dar nu singura: a inchiriat in AFI un spatiu unde ar
    vrea sa dezvolte un multibrand. Deschiderea acestui magazin nu era
    in grafic la inceputul anului, iar acum reprezinta un mod de a
    vinde stocurile ramase de la Versace Jeans, alaturi de alte
    branduri de lux al carui mix nu l-au stabilit inca. Sau, dupa cum
    spune Chernookova: “Problemele au generat proiecte noi”.

    Criza a intors piata de lux din Romania cu cativa ani in urma,
    retailerii din domeniu fiind pusi in 2009 in situatia de a se
    adapta la noile cifre ale pietei: scaderi ale vanzarilor de
    aproximativ 30-40% si o reducere semnificativa a numarului de
    clienti – de la 11.000, anul trecut, la aproape 9.000 in prezent,
    dupa cum estimeaza Oliver Petcu, managing partner al CPP Management
    Consultants. Deciziile nu au fost usor de luat, dar unii retaileri
    au vandut, cum ar fi cazul magazinului Victoria46, care a iesit din
    portofoliul celor de la Solmar, dar numarul tranzactiilor este
    destul de redus.

  • De ce s-a vandut Profi acum?

    Vechi zicale populare spun ca “se invarte roata”, “rasare
    soarele si pe strada mea”, “orice suis are si un coboras”. Nimic
    nu-i permanent, batut in cuie, iar ocaziile pot disparea la fel de
    rapid cum se si ivesc. Enterprise Investors (EI), administratorul
    fondului de investitii Polish Enterprise Fund V, a profitat de
    momentul favorabil si a preluat reteaua de magazine de discount
    Profi, intr-o tranzactie ce se ridica la 66 de milioane de euro,
    conform Ziarului Financiar. EI nu este la prima experienta in
    retailul alimentar romanesc: in 2004 a cumparat Artima de la omul
    de afaceri Florentin Banu, pentru ca in 2007 s-o vanda catre
    Carrefour intr-o tranzactie ce s-a ridicat la 55 de milioane de
    euro, conform estimarilor din piata.

    Profi Rom Food, operatorul local al retelei Profi in sistem de
    franciza, are in acest moment aproximativ 60 de magazine
    operationale, iar anul trecut a raportat la Ministerul de Finante o
    cifra de afaceri de aproape 95 de milioane de euro si un profit net
    de 0,2 milioane de euro. Decizia EI de a investi intr-o retea de
    tip discount pare cat se poate de justa din moment ce segmentul in
    cauza a ajuns in prima jumatate a acestui an la o cota de piata de
    8% din comert, fata de 6% anul trecut, conform datelor GfK,
    obtinute in urma cercetarii de tip panel pe un esantion
    reprezentativ la nivel national.

    O diferenta majora se vede cu ochiul liber intre vanzarea Artima
    catre Carrefour si cumpararea Profi: EI a incasat 55 de milioane de
    euro pentru 21 de magazine si a platit 66 de milioane de euro
    pentru 60 de spatii. Diferenta esentiala este de doi ani. Pentru ca
    in acesti doi ani piata s-a schimbat dramatic iar puterea de
    negociere a trecut de cealalta parte a mesei la care se poarta
    tratativele. Acum forta e de partea cumparatorului. Lucru pe care
    l-au simtit pe pielea lor toti antreprenorii romani din retail care
    si-au declarat regretul ca au ratat vanzarea la momentul oportun.
    Adica atunci cand afacerile lor, la fel ca si cele din alte
    domenii, erau evaluate la niveluri mai mari decat in prezent, poate
    chiar de doua-trei ori. Un consultant Deloitte spunea, spre
    exemplu, ca unul dintre clientii sai nu poate intelege de ce
    afacerea lui este evaluata acum la 30 de milioane de euro, dupa ce
    in urma cu aproape doi ani primise o oferta de preluare de 100 de
    milioane de euro.

    Cititi continuarea in editia tiparita a BUSINESS Magazin.

  • Fotoreportaj: Reteta turcilor de iesire din recesiune

    Pe strazile Istanbulului, criza economica nu se vede:
    comerciantii au terasele si buticurile pline de clienti, iar
    magazinele de pe principala artera comerciala a cartierului Taksim
    sunt neinca-patoare pentru turisti. Numarul de straini care
    viziteaza Turcia a fost de 15 milioane in primele sapte luni ale
    anului, in crestere cu 1,1% fata de aceeasi perioada a anului 2008.
    Turismul este o sursa importanta de venituri pentru turci: anul
    trecut a contribuit cu 22 miliarde de dolari (15 mld. euro) la PIB,
    care a fost anul trecut de 741 mld. dolari (506 mld. euro). Nici
    sectorul constructiilor nu pare afectat in orasul de pe Bosfor:
    zgarie-norii din partea asiatica si lucrarile de infrastructura se
    dezvolta in continuare rapid, datorita investitiilor straine.
    Intr-un perimetru de cativa kilometri se afla hotelurile unor
    lanturi internationale precum Ritz-Carlton, Intercontinental, Hyatt
    si Swissotel, dar si un hotel in constructie, care ar putea fi
    finalizat anul viitor.


    Toate aceste semne ridica intrebarea daca turcii chiar sunt atat
    de ocoliti de criza precum pare. “Ne asteptam ca economia turceasca
    sa isi revina mai rapid decat in oricare alta tara emergenta din
    Europa”, declara inca de acum cateva luni Manik Narain, economist
    al bancii Standard Chartered, in timp ce BERD estimeaza acum ca, la
    anul, economia Turciei va creste cu 3,5%. Analistii de la Barclays
    prevad la randul lor pentru anul viitor o crestere de 3%, cea mai
    mare din regiune. Cum a reusit acest stat performanta de a atenua
    impactul crizei? Raspunsul rezida in lectia invatata de-a lungul
    anilor din numeroasele crize interne care au zguduit tara.

    Cel mai important atu pe care turcii l-au avut a fost sistemul
    bancar. Dupa criza din 2001, cu un PIB in contractie cu 8,5%, o
    inflatie de 86% si o depreciere fara precedent a lirei, guvernul
    turcesc a lansat un program de reglementare a sectorului financiar.
    Noile reguli stabilite de autoritatea din domeniu au transformat
    sectorul bancar intr-unul eficient si competitiv, ceea ce a dus la
    o crestere a incre-derii investitorilor straini, materializata in
    investitii straine directe masive. “Am initiat reforme structurale
    cuprinzatoare dupa criza din 2001, care au dus la cresterea
    stabilitatii macroeconomice si au imbunatatit sanatatea sectorului
    bancar, oferind protectie impotriva socurilor externe”, declara
    vicepresedintele turc Ali Babacan.

    Sistemul bancar turcesc a scapat treptat de activele toxice pe
    care le detinea si s-a orientat catre sectorul real al economiei si
    spre creditarea populatiei. “Creditele de consum au fost franate la
    sfarsitul anului 2008, din cauza contextului mondial nefavorabil,
    dar pe parcursul acestui an s-a dat drumul din nou la creditare,
    iar in aprilie s-a revenit la situatia dinainte de criza”, sustine
    Ali Toga Zaim, directorul de marketing al Ulker, companie ce
    activeaza in domeniul alimentar. Datorita surselor de finantare
    disponibile la costuri reduse, consumul a inceput din nou sa
    creasca, in special in industria alimentara, cel mai putin afectata
    de criza. “Fara mancare nu se poate, de aceea am continuat sa
    inregistram cresteri in acest sector”, spune Zaim. El adauga ca
    alte segmente, precum produsele de ingrijire personala, au suferit
    scaderi la inceputul anului, dar si-au revenit pe parcurs.

  • Farmaciile au ajuns in moarte clinica

    Drumul nostru merge sigur spre faliment.” Asa descrie situatia
    actuala Tuta Radu, farmacista care detine trei unitati, una in
    cartierul bucurestean Pantelimon si doua in judetul Ilfov.
    Directorul Rolifarm marturiseste ca situatia in care se afla acum
    farmaciile este sufocanta. “Gradul de indatorare este peste limita,
    au inceput sa apara procesele si penalitatile”, sustine farmacista,
    neindraznind sa estimeze cate farmacii vor supravietui perioadei
    dificile.

    “Daca e sa ne jucam cu cifre putem vorbi de un 50%. Procentul nu
    este insa relevant, ci instabilitatea care se regaseste in starea
    de sanatate a populatiei”, sustine Ioana Cacovean, presedintele
    Patronatului Farmacistilor din Romania. Temerea este confimata si
    de presedintele Colegiului Farmacistilor, Dumitru Lupuliasa, care
    estimeaza ca jumatate din farmacii ar putea sa dea faliment in
    lunile urmatoare.

    Desi numarul de farmacii din tara este destul de ridicat (una la
    3.000 de locuitori, fata de una la 10.000 in Suedia), Ioana
    Cacovean crede ca situatia numarului de unitati nu este relevanta.
    “Intrebarea este daca distributia lor in teritoriu asigura
    stabilitatea sistemului farmaceutic. Daca o farmacie dispare, ea
    deserveste un anumit numar de locuitori, iar acei locuitori vor
    avea de suferit”, explica presedintele PFDR.

    Printr-o decizie a Guvernului aprobata la inceputul lunii
    octombrie, termenele de plata pentru medicamentele compensate se
    vor prelungi de la 90 de zile la 180 de zile si de la 60 la 90 de
    zile pentru produsele din programele nationale. Decizia va avea
    efecte semnificative asupra intregului sistem farmaceutic.
    Majoritatea farmaciilor, atat cele de la oras, cat mai ales cele
    din mediul rural, isi asigura veniturile in proportie de 60-80% cu
    medicamente compensate si gratuite, potrivit datelor CF. “Daca
    banii vor veni cu o intarziere de 6-7 luni, imi este greu sa spun
    cate din aceste farmacii vor reusi sa supravietuiasca”, declara
    presedintele CF, Dumitru Lupuliasa.

    Primele vizate sunt farmaciile din apropierea spitalelor si
    policlinicilor, dar si cele din mediul rural si orasele mici, unde
    vanzarile de medicamente eliberate pe baza de reteta (RX-uri) ajung
    chiar si pana la 95-100% din total. Lupuliasa crede ca lucrurile se
    vor complica tot mai mult si estimeaza o crestere a vanzarii de
    medicamente fara prescriptie (OTC-uri), ceea ce ar asigura
    lichiditati cu ajutorul carora farmaciile sa rezolve problemele de
    aprovizionare pentru medicamentele cu reteta. Insa aceasta nu ar fi
    o solutie pe termen lung. “Daca farmacia este asezata langa o
    policlinica cu multe cabinete, majoritatea sunt retete gratuite.
    Practic, incasarea este zero pentru farmacie. In alte parti,
    proportia de OTC-uri ajunge la 20, cel mult 30% din vanzari, iar
    sustinerea cu 30% a 70% din activitate pentru o perioada de peste
    sase luni de zile este foarte greu de realizat”, declara
    presedintele CF.

  • Noua moda: Orasenii cumpara produse bio direct de la ferme

    Unul dintre episoadele reality show-ului american “Jon &
    Kate plus 8” (despre viata unei familii cu opt copii – gemeni si
    sextupleti) prezinta excursia familiei la o ferma din apropierea
    orasului pentru a-si ridica produsele naturale comandate. Kate
    explica atunci ca in fiecare an cumpara de la un producator local o
    vita intreaga, crescuta dupa toate regulile ecologiei, pentru ca
    isi doreste ca toti cei opt copii sa fie hraniti cat mai sanatos
    posibil. Desi intre timp familia Gosselin s-adestrmat, obiceiurile
    lor culinare nu s-au schimbat, iar ele definesc un segment care
    castiga teren in toata lumea.

    Totul a pornit de la dorinta orasenilor (care nu au rude sau
    bunici la tara) sa aiba acces la hrana naturala la preturi
    accesibile. In Japonia, miscarea a inceput cu peste 30 de ani in
    urma, cand un grup de 20 de casnice au format un “teikei”
    (asociatie) pentru a cumpara lapte direct de la producatori. In
    prezent, asociatia are peste 200.000 de membri. Tendinta a castigat
    teren si in Europa, si in America.

    Echivalentul romanesc al unor astfel de initiative a aparut la
    Timisoara, unde prima asociatie de sustinere a micilor producatori
    agricoli (ASAT) a fost initiat in 2008. A pornit ca o colaborare
    intre un producator de legume si un grup de 20 de familii. “Ideea e
    ca grupurile de consumatori sa se formeze in jurul unui mic
    producator agricol, pornind de la capacitatea acestuia de
    productie. Consumatorul incheie un contract cu producatorul, pe
    perioada unui sezon agricol (aprilie-octombrie), iar in contract se
    stipuleaza produsele ce vor fi asigurate de catre producator si
    pretul de vanzare, care nu se modifica pe perioada colaborarii”,
    explica Mihaela Vetan, responsabil de dezvoltare pentru
    Parteneriatul ASAT.

  • De ce e mai scump zaharul in Europa fata de restul lumii

    Misterul a inceput cand vamesii belgieni au examinat actele de
    transport a catorva zeci de tiruri-cisterna care parcursesera un
    traseu ciudat, triunghiular prin Europa. Camioanele, fiecare avand
    o incarcatura de 20 de tone de zahar lichid, s-au plimbat prin opt
    tari, parcurgand 4.025 km de la o fabrica de zahar belgiana pana in
    Croatia si inapoi, in loc sa o ia pe drumul cel mai scurt, de 1.450
    de kilometri.


    In drum, cisternele au facut si o scurta oprire la Kaliningrad,
    un punct de control aglomerat de la Marea Baltica, pe granita
    ruseasca. Pentru ca Rusia, si nu Croatia, fusese destinatia
    initiala, transporturile pe care le-au examinat oficialii vamali
    belgieni se calificau pentru o serie de plati speciale numite
    stimulente de export prin programul de subventionare a agriculturii
    derulat de Uniunea Europeana. Programul distribuie anual peste 50
    de miliarde de euro (75 de miliarde de dolari) sub forma de
    subventii in statele UE. Si nicio alta marfa nu este mai
    susceptibila de a fi fraudata decat zaharul.

    Cam 200 de transporturi s-au perindat pe ruta Belgia-Croatia in
    ultimii trei ani, spun anchetatorii, castigand subventii de trei
    milioane de euro pentru producatorul belgian de zahar Beneo-Orafti.
    Primavara aceasta, zeci de de anchetatori belgieni si europeni au
    scotocit birourile companiei, blocand jumatate dintre subventiile
    primite de companie si initiind o investigatie care ar putea costa
    compania restul de 1,5 miliarde de euro care i-au mai ramas in
    conturi, daca nu chiar mai mult.

    In Europa sunt circa un milion de hectare de sfecla de zahar,
    care vor produce anul acesta 16,7 milioane de tone de zahar pentru
    o industrie ce valoreaza circa sapte miliarde de euro. Anul trecut,
    Uniunea Europeana a acordat subventii de pret de 475 de milioane de
    euro pentru zahar, inclusiv pentru exporturi. Apoi a cheltuit alte
    1,3 miliarde de euro ca sa restructureze subventiile, care aveau un
    regim atat de generos, incat au determinat si friguroasa Finlanda
    sa inceapa sa produca mai mult zahar.

  • Online vs offline. Voi de unde va cumparati electronicele?

    Intr-un fel, suntem la rascruce. Avem inaintea noastra mai multe
    drumuri, numai ca nu trebuie sa alegem unul singur, ci sa stabilim
    in ce ordine si cat de repede sa urmam toate acele directii”, spune
    Radu Apostolescu, unul dintre fondatorii eMag, care detine in
    continuare o parte din actiunile magazinului online, dupa ce
    pachetul majoritar de actiuni a fost cumparat la inceputul acestui
    an de distribuitorul IT&C Asesoft Distribution.

    Despre ce directii e vorba? Cea mai recenta mutare, deschiderea
    celui de-al patrulea showroom la Cluj, subliniaza reorientarea eMag
    de la modelul exclusiv online spre unul mixt, online plus offline.
    Magazinele traditionale ar urma sa insemne anul viitor in jur de
    20% din afacere, daca nu chiar mai mult. La Cluj, in urma unei
    investitii mai mici de 50.000 de euro pentru un spatiu de 120 de
    metri patrati, eMag se asteapta in primul an la vanzari de 3
    milioane de euro pentru comenzile livrate in showroom, adica in
    medie 25.000 de euro pe metru patrat. Suprafata totala de expunere
    ajunge insa la aproape 1.000 de metri patrati, din care 500 are
    numai showroomul din Bucuresti, restul fiind impartiti intre Iasi
    (200 mp) si Ploiesti (150 mp).


    Cei 40.000 de oameni asteptati sa treaca in fiecare luna pragul
    acestor patru magazine, precum si cei aproape 25.000 care cumpara
    de pe internet ar putea ridica intr-un an din showroom produse de
    25 de milioane de euro. “Totusi, planul nu este sa migram vanzarile
    in magazine, ci doar sa avem o prezenta in marile orase din tara,
    pentru ca deschiderea unui showroom poate insemna triplarea
    vanzarilor in acea zona”, explica Bogdan Vlad, directorul general
    al eMag. Compania ia in calcul posibilitatea deschiderii altor
    showroomuri, in orase precum Timisoara, Constanta, Craiova sau
    Brasov.

    Dincolo de cifre, extinderea in mediul offline se justifica si
    prin comportamentul cumparatorilor. In loc sa isi faca documentarea
    despre produsul pe care il vor din magazinele traditionale si apoi
    sa se duca intr-un magazin online, unde pretul este mai mic,
    clientii prefera in mod evident sa procedeze invers – fac alegerea
    pe internet, unde pot face foarte usor comparatii intre produse si
    pot citi parerile altor cumparatori, si cumpara din magazinele
    traditionale. “Este vorba despre un fenomen pe care noi il numim
    ROPO – research online, purchase offline (cerceteaza in online,
    cumpara din offline) si care descrie comportamentul a 70% dintre
    cei ce acceseaza magazine online”, sustine Apostolescu.

    Cititi restul articolului in versiunea tiparita a BUSINESS
    Magazin.

  • Mondex Sibiu, in ciorapii insolventei

    Marcel Tichil, administratorul judiciar desemnat in cazul
    insolventei Mondex, asteapta cu nerabdare mijlocul lunii noiembrie.
    Atunci va expira termenul de inscriere a creantelor pe care le au
    creditorii producatorului de ciorapi si i se va confirma – sau nu –
    ca Mondex este una dintre insolventele care ar putea fi salvata de
    la faliment. Tichil, care lucreaza la Relco Active SPRL din Sibiu
    si care are la activ doua insolvente salvate de la faliment in 2005
    (Dealul Ocnei SA si Sibif SA), spune ca scenariul in care Mondex va
    iesi in picioare din procesul de insolventa este chiar posibil.

    Cristian Ionescu, director al Coface Romania, spune ca, in cele
    mai multe cazuri, insolventele nu duc nicaieri: “Din 10 dosare,
    daca in unul sau doua se rezolva problema, este un mare succes”.
    Pesimismul lui Ionescu se bazeaza pe cifre: anul trecut, din cele
    peste 14.000 de firme care au intrat in insolventa, doar 2% dintre
    au reusit sa evite falimentul.

    Pe de alta parte, arata practicienii in insolventa, aceasta
    solutie poate fi benefica pentru companiile care nu mai pot trece
    peste criza sau care au fost deja blocate de creditori. Scaderea
    pietei si a vanzarilor, chiriile mari si creditele luate pentru
    dezvoltare au fost motivele pentru care multe companii din retail
    au intrat anul acesta in insolventa. Pe langa Mondex, companii
    precum Trident, Leonardo, Ethos sau Spar nu au mai reusit sa isi
    plateasca datoriile catre stat si creditori. Un studiu realizat de
    Coface arata ca peste 50% din totalul insolventelor inregistrate in
    prima parte a lui 2009 au fost din comert si constructii.

    Mondex a intrat in insolventa in august, cand Directia Generala
    a Finantelor Publice Sibiu i-a pus poprire pe conturi (compania
    acumulase 166.000 de euro datorii la bugetul de stat), dar si pe
    fondurile de marfa si pe banii pe care clientii Mondex ii datorau
    companiei. “Daca statul nu ar intervenit cu aceasta masura
    radicala, probabil ca societatea ar mai fi mers ceva vreme, dar in
    aceasta situatie a trebuit sa ia o masura de a se pune la adapost,
    caci altfel ar fi intrat in executari silite individuale haotice
    care ar fi afectat-o major”, spune acum Marcel Tichil.

    Admistratorul judiciar al Mondex povesteste ca s-a confruntat cu
    un paradox in privinta chiriilor anul acesta, deoarece mall-urile
    faceau reduceri substantiale noilor veniti, dar s-au aratat destul
    de inflexibili cu cei vechi, cerandu-le sa respecte chiria agreata
    si solicitand chiar aplicarea de penalitati pentru intarzierea
    platilor. “La unele dintre mall-uri am renuntat la spatii, dar am
    lasat o portita deschisa: astfel, daca isi vor reconsidera politica
    de inchiriere, in privinta tarifelor, am putea sa pastram
    magazinele” adauga Tichil.

    Cititi restul articolului in versiunea tiparita a BUSINESS
    Magazin.