Category: Servicii financiare

Analize din domeniul serviciilor financiare – totul despre împrumuturi, bănci dar și multe alte lucruri interesante din domeniul financiar

  • Adrian Stanciu, Human Synergistics: M-am speriat destul de rau

    “Trebuie sa marturisesc ca nu prea am inteles ce implicatii
    poate avea caderea Lehman Brothers pana foarte tarziu, cand un
    prieten bancher mi-a decodat mecanismul prin care sistemul
    financiar mondial se blocase. Atunci m-am speriat destul de rau.
    Mai ales cand primul plan TARP a cazut in Congres. Am fost sigur ca
    ne indreptam spre sfarsitul lumii asa cum o cunoastem. Faptul ca nu
    mi-am retras banii din banca s-a datorat doar credintei ca in cazul
    unui colaps financiar ei ar valora strict cat hartia pe care sunt
    tipariti.

    In ce priveste proiectia pe care mi-o construiam la acel moment
    asupra Romaniei, nu prea aveam una. Imi era clar ca depindem de
    economia lumii si totul va depinde de cum vor reusi guvernele
    marilor economii ale lumii sa stopeze prabusirea.

    Ca manager as zice ca nu am fost pregatit pentru ce s-a
    intamplat atunci. Cu siguranta nu am vazut criza venind. Noi, ca
    afacere, nu cred ca am avut un moment greu anume, memorabil. Foarte
    repede, aproape peste noapte, in octombrie trecut, vanzarile ne-au
    scazut sub jumatate. Apoi au inceput sa apara, incet, incet,
    proiecte noi care ne-au mai redresat un pic. A trebuit sa ne
    reajustam rapid baza de costuri ca sa nu ne scufundam. Acum suntem
    relativ bine, ceva mai putin bine decat anul trecut, dar am
    supravietuit socului si putem privi viitorul cu optimism. Oricum,
    problema principala nu e de numar, ci de volume. Avem mult mai
    putine comenzi de la clientii traditionali. In general, au scazut
    spre disparitie vanzarile de produse generice, dar au crescut
    vanzarile de produse cu valoare adaugata, cum ar fi auditul de
    cultura organizationala. Pe ansamblu, insa, cifra de afaceri a
    scazut.

    Partea buna a fost ca aceasta criza nu ne-a afectat direct
    deloc, pentru ca nu avem datorii. Oarecum indirect, am fost
    afectati prin efectul de tavalug al scaderii activitatii economice
    a clientilor nostri.

    In ceea ce ma priveste, nu am luat decizii personale legate de
    criza. Adica schimbarile din viata mea au fost gandite de mult
    timp. Executarea acestor planuri a fost destul de intempestiva.
    M-am mutat in Franta, impreuna cu familia sau, mai precis, cu o
    parte a ei.

    Pronosticul meu despre cum va arata Romania peste un an (care nu
    are nicio baza si nicio valoare) este ca iesim din galeata cam prin
    mai. Martie va fi ultima luna de scadere. In general, cred ca vom
    iesi intariti din criza, cu afaceri mai corect asezate, cu costuri
    mai bine gandite. Cred ca sunt ramuri intregi care nu-si vor mai
    reveni deloc, sau nu la nivelurile dinainte, cum ar fi chiar
    consultanta. Cred ca va fi nevoie de 4-5 ani ca unele dintre
    volumele de activitate sa revina la nivelul lui 2008.”

    Cititi si Cover Story-ul editiei curente:

    Confesiunile managerilor dupa anul de criza

    Cititi mai jos cum au
    trait anul de criza si alti manageri si antreprenori locali:


    Liliana Solomon, Vodafone: Nu am fost
    niciodata un consumator exagerat


    Claudiu Cercel, BRD: Recesiunea nu trebuie privita ca o calamitate
    pentru Romania


    Brent Valmar, Porsche Romania: Au
    existat oferte de pret sinucigase in piata


    Dragos Simion, Flamingo: A fost acelasi
    sentiment pe care l-am avut la 11 septembrie 2001



    Mariana Gheorghe, Petrom: Cred cu tarie
    in masurile dure si nepopulare


    Bogdan Georgescu, Colliers: Cand mi-am concediat colegii a fost cea
    mai grea zi din viata mea


    Radu Stoicoviciu, PricewaterhouseCoopers: Cred ca peste un an criza
    va fi depasita


    Tinu Sebesanu, Trend Hospitality : Cei
    care merg in minus ar trebui sa-si numere pierderile si s-o ia la
    goana!


    Cornel Marian, Oresa: Am prins ultimul
    tren pentru o tranzactie leveraged buy-out


    Bogdan Enoiu, McCann: Evident ca am si pierdut dar privesc cu multa
    relaxare problema asta


    Alexandru Costin, Adobe: Am investit
    nesabuit si m-am supraindatorat


    Marius Sfintescu, 3TS Capital: Au fost
    multe proiecte de investitii private equity
    abandonate


    Radu Georgescu, Gecad: Problema mea e ca lumea nu accepta starea de
    disperare


    Dorin Boboc, Allianz-Tiriac Pensii: Nu
    ne imaginam vreodata ca se va ajunge la aceasta
    amploare


    Florian Libocor, BRD: Sistemul bancar din Romania este unul
    solid


    Florin Talpes, Softwin: Industria IT din Romania a scazut cu 40% –
    60%


    Radu Timis, Cris-Tim: Criza va mai dura cel putin inca doi ani si
    jumatate


    Razvan Pasol, Intercapital: Au fost zile de groaza la BVB


    Marius Stancescu, Riff Holding: Nu am putut anticipa amploarea
    dezastrului


    Toni Iordache: Lumea se astepta ca urmatoarea victima sa fie
    salvata

  • Florian Libocor, BRD: Sistemul bancar din Romania este unul solid

    “Caderea Lehman Brothers a fost un eveniment neprevazut. Am fost
    surprins. Disparitia Lehman Brothers a dat un semnal puternic; din
    punct de vedere psihologic a generat un puseu de tensiune, din
    punct de vedere al functionalitatii pietei cred ca a creat blocaje,
    iar escaladarea tensiunilor si aparitia blocajelor intr-o piata pot
    conduce, ceea ce s-a si intamplat in SUA, la declansarea crizei. Nu
    stiu daca momentul Lehman Brothers este chiar cel mai important
    moment al crizei, insa cred ca a fost un semnalizator important al
    acesteia si implicit al nevoii de «filtrare» a activelor.

    Sectorul bancar din Romania, in intregul lui, a fost bine
    consolidat in ultima decada si, prin urmare, pregatit sa faca fata
    turbulentelor. Daca, spre exemplu, indicatorul de solvabilitate pe
    sistemul bancar este citit ca fiind si coeficient de elasticitate
    la socuri, se poate observa ca sectorul bancar din Romania este
    unul solid. De altfel, sectorul bancar din Romania nu a avut anexe
    subprime. In mod cert, insa la modul general vorbind, toate
    lucrurile au limitele lor, si daca soliditatea nu este
    intretinuta/consolidata, risti ca, la un moment dat, sa iti atingi
    limitele.

    Crizele, in general, conduc la modificari mai mult sau mai putin
    radicale. In cazul nostru, cadrul de reglementare nu este perfect
    si, prin urmare, poate fi optimizat, insa nu cred ca este nici
    oportun si nici recomandat sa trecem la un exces de reglementare.
    Prudenta, insa, cred ca poate fi accentuata atat pentru cei ce sunt
    dispusi sa dea cu imprumut, cat si pentru cei care vor sa se
    imprumute. Un alt element care poate si trebuie accentuat este
    moderatia. Durabilitatea cresterii este data de natura ei. O
    crestere organica are cele mai mari sanse sa fie si o crestere
    durabila.

    Peste un an, cred ca peisajul financiar global va fi mai putin
    polarizat (insa va tinde din nou inspre polarizare). Romania are
    sanse mari sa iasa din criza chiar in urmatoarele sase luni, insa
    cred ca 2010 va fi un an greu, intai de toate, si apoi poate fi si
    bun.

    In cazul Romaniei, nu criza este principalul responsabil pentru
    problemele cu care ne confruntam. Am sa repet, cu riscul de a
    plictisi: textura problemelor socio-economice pe care Romania le
    infrunta este gri, similara cu cea a economiei din care
    provine.”

    Cititi si Cover Story-ul editiei curente:

    Confesiunile managerilor dupa anul de criza


    Cititi mai jos cum au trait
    anul de criza si alti manageri si antreprenori locali:


    Liliana Solomon, Vodafone: Nu am fost
    niciodata un consumator exagerat


    Claudiu Cercel, BRD: Recesiunea nu trebuie privita ca o calamitate
    pentru Romania


    Brent Valmar, Porsche Romania: Au
    existat oferte de pret sinucigase in piata


    Dragos Simion, Flamingo: A fost acelasi
    sentiment pe care l-am avut la 11 septembrie 2001



    Mariana Gheorghe, Petrom: Cred cu tarie
    in masurile dure si nepopulare


    Bogdan Georgescu, Colliers: Cand mi-am concediat colegii a fost cea
    mai grea zi din viata mea


    Radu Stoicoviciu, PricewaterhouseCoopers: Cred ca peste un an criza
    va fi depasita


    Tinu Sebesanu, Trend Hospitality : Cei
    care merg in minus ar trebui sa-si numere pierderile si s-o ia la
    goana!


    Cornel Marian, Oresa: Am prins ultimul
    tren pentru o tranzactie leveraged buy-out


    Bogdan Enoiu, McCann: Evident ca am si pierdut dar privesc cu multa
    relaxare problema asta


    Alexandru Costin, Adobe: Am investit
    nesabuit si m-am supraindatorat


    Marius Sfintescu, 3TS Capital: Au fost
    multe proiecte de investitii private equity
    abandonate


    Radu Georgescu, Gecad: Problema mea e ca lumea nu accepta starea de
    disperare


    Dorin Boboc, Allianz-Tiriac Pensii: Nu
    ne imaginam vreodata ca se va ajunge la aceasta
    amploare


    Florian Libocor, BRD: Sistemul bancar din Romania este unul
    solid


    Florin Talpes, Softwin: Industria IT din Romania a scazut cu 40% –
    60%


    Radu Timis, Cris-Tim: Criza va mai dura cel putin inca doi ani si
    jumatate


    Razvan Pasol, Intercapital: Au fost zile de groaza la BVB


    Adrian Stanciu, Human Synergistics: M-am speriat destul de rau


    Marius Stancescu, Riff Holding: Nu am putut anticipa amploarea
    dezastrului


    Toni Iordache: Lumea se astepta ca urmatoarea victima sa fie
    salvata

  • Sentimente vs. analize pe Bursa

    Tudor Chirila, solistul trupei Vama si actionar al Bursei de
    Valori Bucuresti (BVB), afirma ca ar vrea sa isi vanda actiunile la
    operatorul de piata pentru ca “am un «feeling» ca acum este
    momentul sa le vand”. Tot despre “feeling” vorbeste Adrian Rotaru,
    investitor in varsta de 31 de ani, explicand cum alege momentul de
    intrare in piata sau de achizitie a unei actiuni. Un «feeling» au
    avut si investitorii care s-au napustit asupra actiunilor
    SIF-urilor saptamana trecuta, cand a aparut stirea ca sefii
    SIF-urilor au fost invitati la Senat pentru a discuta cu
    reprezentantii Comisiei de Buget-Finante pe tema proiectului de
    lege privind eliminarea pragului de detinere. De la un plus de 5%,
    in preajma inceperii intalnirii, aprecierea indicelui BET-FI a
    coborat pana la 3% in inchiderea sedintei din 9 septembrie.

    In al doilea an de criza si primul de recesiune, asteptarile si
    emotiile provocate investitorilor de un eveniment, zvon, informatie
    sau stire au ajuns sa faca regulile jocului pe Bursa, in
    detrimentul rapoartelor de evaluare si analiza. Mai exact,
    intalnirea de miercurea trecuta dintre oficialii SIF-urilor si cei
    ai Senatului a crescut ritmul cardiac al investitorilor si i-a
    facut sa cumpere, chiar daca, in esenta, SIF-urile nu erau cu nimic
    mai valoroase decat in ziua precedenta. Investitori care nu au fost
    impresionati de numeroasele rapoarte in care analistii de
    investitii denumeau SIF-urile drept “subevaluate” si recomandau
    “cumparare” sau “consolidare”.

    “Putine sunt datile in care primeaza ratiunea pe Bursa. |n 2006,
    vestile ca se listeaza BCR au alimentat mari cresteri pe actiunile
    SIF-urilor, actionari la cea mai mare banca din sistem. Apoi in
    2007, anuntul ca activele SIF-urilor au ajuns la un miliard de euro
    a urcat din nou cotatiile. Anul trecut, vestile privind marile
    falimente bancare de peste ocean au adus panica si pe piata
    locala”, spune Nicolae Pascu, presedintele societatii de
    administrare a investitiilor STK Financial.In ultimele luni,
    SIF-urile au inregistrat cresteri considerabile, alimentate de
    speculatiile privind ridicarea pragului, care ar da teoretic
    posibilitatea unor investitori de calibru sa achizitioneze pachete
    de actiuni importante la cele cinci societati de investitii sau
    chiar sa preia controlul acestora. Un alt exemplu sunt actiunile
    combinatului chimic Amonil Slobozia (AMO), emitent care se afla in
    pragul colapsulului. Intr-o singura sedinta de tranzactionare,
    titlurile au trecut de la o corectie de 15% la un plus de 14%, in
    conditiile in care se speculeaza intens daca va fi sau nu inchis
    combinatul. Dupa anuntul executarii silite pentru o datorie de
    aproape 14 mil. euro, conducerea Amonil nu a publicat nicio
    alternativa de salvare. |n plus, actionarii combinatului chimic
    raman in continuare in anonimat.

    Pe emotie mizeaza si speculatorii, spune Mariu Veltan, director
    general adjunct al societatii de brokeraj Carpatica Invest.
    “Investitorii speculanti domina piata anul acesta. In plus, au
    reactii foarte puternice”, explica Veltan, care argumenteaza ca
    speculatorii au tendinta de a supradimensiona impactul stirilor.
    Acest lucru se intampla pentru ca sunt foarte conectati la piata si
    exagereaza pentru a obtine un profit mare intr-o perioada scurta de
    timp, de ordinul catorva zile sau saptamani. “Este foarte greu sa
    faci analize pentru perioade asa scurte timp, astfel ca emotiile
    sunt cele pe care se bazeaza speculatorii”, adauga Veltan.

  • Cele mai mari 500 de companii din Est

    Aproape 35 de firme romanesti in topul celor mai mari 500 de
    companii din Europa Centrala si de Est pare putin, avand in vedere
    cei 21 de milioane de locuitori si, implicit, consumatori. Mai ales
    in contextul in care Romania ocupa abia locul cinci din 14 state
    luate in calcul in topul celor mai mari 500 de firme din Europa
    Centrala si de Est, realizat pentru al treilea an consecutiv de
    compania de consultanta Deloitte.

    Cu toate acestea, anul 2008 a consemnat aparitia in top primelor
    doua companii cu capital privat romanesc: grupul de firme
    Interagro, controlat de omul de afaceri Ioan Niculae, cu afaceri de
    1,09 miliarde de euro si Transilvania General Import-Export, firma
    fratilor Ioan si Viorel Micula, cu aproape un miliard de euro anul
    trecut.

    Chiar daca cifrele de pe 2008 nu mai sunt de mare folos anul
    acesta cand, potrivit directorului Deloitte Romania, George
    Mucibabici, 76% din companiile luate in calcul au deja un regres
    mediu de peste 20% fata de primul semestru al lui 2008,
    comparatiile inter-tari pot arata aspecte interesante. Spre
    exemplu, Polonia, tara care spre surprinderea multor analisti a
    iesit din recesiune odata cu Germania si Franta, are nu mai putin
    de 188 de firme prezente in top, dintre care 35 sunt controlate
    prin actionariat privat local. “Nu intamplator daca privim spre
    numarul mare de firme private locale, Polonia are parcursul pe care
    il are si este marea exceptie din zona centrala si de est”, spune
    economistul Daniel Daianu, fost ministru al finantelor in perioada
    1997-1998. El se refera la perspectiva viguroasa pe care o arata in
    prezent Polonia si spune ca economia poloneza este atat de
    sustenabila nu numai datorita marimii, sau a productiei mari pentru
    piata interna, ci si pentru ca a crescut sanatos, bazata pe
    cercetare si parteneriate public-privat.

    In top au mai intrat, pe langa firmele controlate de fratii
    Micula si Ioan Niculae, CFR Calatori si Renault Industrie Roumanie,
    pe pozitiile 393, respectiv 418. Romania are in clasament 24 de
    companii cu actionariat strain, cifra care confirma oarecum
    interesul investitorilor straini in zona. Ucraina, care precede
    Romania in clasamentul total, cu 52 de companii in top, are doar 13
    firme cu capital strain.

    Asa cum era de asteptat, marile companii din energie si resurse
    domina clasamentul in ce priveste industriile prezente in top, cu
    14 companii, urmate fiind de firmele din industria bunurilor de
    consum si transport, 11 la numar. Mai sunt si sase companii din
    industria producatoare si trei din tehnologie, media si
    telecomunicatii. Deloitte a realizat si un top al primelor 50 de
    banci din regiune in functie de valoarea activelor, unde Romania
    este prezenta cu patru banci: BCR, BRD, Volksbank si Unicredit, dar
    si un top 50 al companiilor de asigurari in functie de primele
    brute subscrise.

    Dintre companiile romanesti, cea mai avansats pozitie este
    ocupata de Petrom, locul 16 in top 500, urmata de catre Rompetrol,
    pe locul 39, in crestere fata de pozitia 50 in 2008, Automobile
    Dacia pe 77, ArcelorMittal pe 89, in scaderetde pe pozitia 63 anul
    trecut, si Metro, care coborat de pe pozitia 91 pe 100.

    La nivel regional, Polonia domina ierarhia pe 2009, fiind urmata
    de Cehia, Ungaria si Ucraina.

    Click pe poza pentru a vedea care sunt cele mai mari zece
    companii din regiune.


    Click aici
    pentru a afla care sunt cele mai mari zece
    institutii financiare din Europa Centrala si de Est.

    Pentru a afla care sunt cei mai mari zece producatori din Est,

    click aici
    .


    Click aici
    pentru a vedea cine sunt gigantii Estului in
    sectorul energiei si al resurselor naturale.


    Cei mai mari zece retaileri
    din Europa Centrala si de Est.

  • Cele mai mari daune platite in Romania

    Daca Millenium Business Center, cladirea de birouri care a luat
    foc la sfarsitul lunii iunie, ar fi fost asigurata de o companie
    din Romania, am fi avut de-a face cu cea mai mare despagubire care
    s-ar fi platit pana acum la noi, dar si cu un asigurator pus in
    fata unei probleme serioase, aceea de a achita o dauna care,
    potrivit estimarilor de la acel moment, se ridica la aproximativ 20
    de milioane de euro. Spre norocul asiguratorilor locali, aceasta
    responsabilitate a cazut pe umerii filialei AI G din
    Germania.

    Dar faptul ca au fost la cald martorii acestui eveniment i-a facut
    sa-si dea, inca o data, seama ca desi politele cu prime mari sunt
    tentante si aduc bani buni, sunt si mai riscante. In cazul in care
    se intampla evenimentul asigurat sau se distruge bunul pentru care
    a fost incheiat contractul, despagubirile pe care trebuie sa le
    plateasca asiguratorii nu sunt nici pe departe neglijabile. “Atunci
    cand incheiem un contract trebuie sa avem in vedere si faptul ca
    evenimentul respectiv se poate intampla si sa ne gandim foarte bine
    daca putem sau nu sa sustinem o paguba foarte mare”, spune Adrian
    Marin, director asigurari generale in cadrul Generali, una dintre
    primele 10 companii de asigurari din piata.

    Cu toate acestea, Generali domina topul celor mai mari despagubiri
    platite in Romania, in ultimii ani, avand cel mai mare numar de
    daune achitate (patru din primele zece). In 2004, o fabrica de
    textile care a luat foc a incasat 4,2 milioane de euro, in urma
    contractului de asigurare incheiat cu Generali. Tot in acelasi an
    si tot din cauza unui incendiu, o fabrica de mobilier din piele a
    fost despagubita cu 1,5 milioane de euro de acelasi
    asigurator.


    Incendiile par sa fie evenimentele care au creat cele mai multe
    pagube in portofoliul Generali. Astfel, anul trecut, in urma unui
    incendiu al unei fabrici de textile, au platit o dauna ce depasea
    cu putin un milion de euro, iar anul acesta 1,2 mil. euro au fost
    destinati despagubirii unei fabrici de incaltaminte care a ars.
    Potrivit lui Narcis Pavalascu, reprezentantul local al Crawford,
    cel mai mare grup de evaluare de daune la nivel mondial in astfel
    de cazuri, procedura uzuala cuprinde urmatorii pasi: efectuarea
    unui studiu de siguranta de catre ISU, in urma caruia se primeste
    acordul pentru inceperea evaluarilor si, apoi, a reparatiilor, dar
    si pentru reluarea activitatii in spatiile care nu au fost
    afectate, evaluarea propriuzisa a pagubelor, stabilirea
    reparatiilor care urmeaza sa fie facute si, in cele din urma,
    organizarea unei licitatii pentru alegerea firmelor specializate
    care se vor ocupa de reparatii.

    In aceste conditii, este greu de crezut ca repunerea in folosinta a
    intregii cladirii se va face mai devreme de cateva luni de la
    eveniment. Asta in cazul in care cladirea mai poate fi reparata.
    Asirom este insa asiguratorul care a platit cea mai mare
    despagubire pentru un eveniment: opt milioane de euro, in urma unei
    explozii la combinatul chimic Oltchim. Cheltuiala s-a facut simtita
    in rezultatul financiar al companiei, asiguratorul fiind pe minus
    dupa primele noua luni ale anului 2007. La sfarsitul aceluiasi an a
    avut loc accidentul aeronavei Tarom de pe aeroportul Otopeni, care
    a produs o paguba aproape la fel de mare. Aeronava efectua o cursa
    charter catre Sharm El Sheikh, in Egipt, iar in timpul decolarii a
    lovit un autovehicul utilitar aflat pe pista. In urma accidentului,
    aeronava a fost grav avariata, parasind pista si ruland pe o
    distanta de aproximativ 300 de metri de la locul impactului pe
    terenul viran din vecinatatea pistei. Aeronava a fost declarata
    dauna totala constructiva, iar Astra a platit companiei Tarom, in
    baza politei Airline Hull & Liability, 7,1 mil. euro, in doua
    transe – prima in luna februarie si cea de-a doua in luna martie
    2008 – precum si circa 300.000 de euro care au reprezentat
    cheltuielile pentru mutarea navei.

  • Bursa, in cautarea unei directii

    In urma cu un an, prabusirea bancii de investitii americane
    Lehman Brothers arunca in haos sistemul financiar mondial, iar sute
    de miliarde de euro se topeau de pe bursele internationale. Panica
    investitorilor, care a durat sase luni, pana in februarie 2009, a
    creat insa oportunitati nesperate de castig pentru cei care nu
    si-au pierdut capul si mai ales au avut cash, iar in cele sase luni
    care au urmat castigurile au fost fabuloase. Acum, dupa un an de la
    caderea Lehman, pietele de capital stau din nou in cumpana.

    Pe de o parte preturile actiunilor sunt inca mai mici decat inainte
    de izbucnirea crizei, insa pe de alta parte, revenirea din ultimele
    luni a fost nesperat de puternica, astfel ca multi investitori se
    intreaba daca nu cumva s-a ajuns din nou in partea de sus a
    caruselului. Amintirea pierderilor din 2008 este inca vie. Pe Bursa
    de la Bucuresti, investitorii au aceeasi dilema: mai e loc de
    cresteri ca sa intre la cumparare, sau se apropie corectia si e mai
    bine sa astepte. In ultimele sase luni, indicele BET s-a dublat,
    dar este inca cu 20% sub nivelul din septembrie 2008. Deocamdata
    nimeni nu se hazardeaza la un raspuns, in conditiile in care piata
    romaneasca, la fel ca toate din regiune, este legata in mare parte
    de ce se intampla in SUA si Asia, de unde sunt asteptate semnele
    iesirii din recesiune.

    “Principala intrebare este cand merita din nou sa-ti asumi riscuri
    mai mari prin intrarea la cumparare pe Bursa. Sigur ca avem preturi
    mai mici, dar inca nu exista unanimitate privind depasirea crizei
    si in privinta unui mers normal al economiei in momentul in care
    inceteaza sprijinul guvernamental”, afirma Alin Brendea, directorul
    de tranzactionare al firmei de brokeraj Prime Transaction. Bursele
    raman in continuare guvernate de sentimente. Din septembrie 2008
    pana in februarie, panica si incertitudinea erau cuvante de ordine,
    iar orice stire era interpretata negativ ducand la noi scaderi.
    Incepand din martie, investitorii si-au dat seama ca scaderile
    fusesera nejustificat de mari si au inceput sa intre la cumparare
    atrasi de preturile mici ale actiunilor, dar si de rezultatele
    promitatoare pe care injectiile de capital guvernamentale le-au
    avut in sistemul financiar. In scurt timp, optimismul si-a facut
    loc pe piete, iar orice stire era vazuta in roz de
    investitori.

    Acum, investitorii incep din nou sa fie mai sceptici: daca totusi a
    crescut prea mult? In fond, rezultatele companiilor, cel putin in
    cazul celor romanesti, nu au fost grozave, economia nu se simte
    prea bine, iar Guvernul nu are solutii concrete pentru iesirea din
    criza. Marcel Murgoci, directorul de operatiuni al firmei de
    brokeraj Estinvest, crede ca Bursa a luat-o mult inaintea
    economiei, in ultimele luni, in conditiile in care traversam
    apogeul crizei, si crede ca ar fi normala o temperare a
    entuziasmului. Pe de alta parte, unii administratori de fonduri
    spun ca Bursa mai are unde sa creasca, pentru a ajunge macar la
    nivelul de la inceputul lui septembrie 2008, argumentand ca
    scaderile care au urmat acelui moment au fost determinate de
    conjunctura internationala si nu de elemente fundamentale. Pentru a
    ajunge acolo, indicele BET ar trebui sa mai castige 20-25%, adica
    aproape cat in iulie sI august la un loc.

    Deocamdata, insa, rezultatele companiilor au aratat ca scaderile de
    anul trecut au fost pana la un punct justificate, in conditiile in
    care de regula Bursa intuieste cam cu sase luni inainte evolutia
    economiei. Afacerile companiilor listate au scazut cu peste 40% in
    trimestrul al doilea, iar profiturile multor companii s-au evaporat
    sau au facut loc pierderilor.
    In aceste conditii, cresterile consistente din vara s-au bazat mai
    mult pe convingerea investitorilor ca apogeul crizei a trecut, fara
    a avea insa o baza concreta. “Societatile listate nu au raportat
    castiguri care sa genereze o consolidare a unui trend de revenire.
    Exista in continuare o criza a creditarii si inca nu am asistat la
    cresteri la nivelul indicatorilor de productivitate si al
    investitiilor”, spune Dragos Neacsu, directorul general al Erste
    Asset Management, cel mai mare administrator de fonduri de pe piata
    romaneasca. El mai sustine ca rally-ul de pana acum a fost doar o
    revenire pe un trend descendent.

  • Toni Iordache, romanul de pe Wall Street: Lumea a evitat colapsul

    Asa ca in martie 2009 se intoarce in America, se angajeaza la
    Royal Bank of Canada si porneste un blog pe teme economice.
    Iordache avea in toamna anului trecut o abordare si o viziune
    destul de pesimista a crizei si efectelor acesteia asupra lumii si
    Romaniei, dupa cum dovedeste un interviu pe care i l-am luat in
    octombrie. Aproape un an mai tarziu, crede ca lumea a evitat cel
    mai mare colaps din istoria economica globala de la marea criza
    mondiala din 1929. Mai crede ca Europa isi va reveni mai greu decat
    Statele Unite si ca Romania prezinta, inca, oportunitati
    interesante pentru investitori.

    – Cum ati lasat America, New York-ul, Wall Street si ce ati
    gasit la intoarcere?

    Am plecat din New York in August 2008 si am revenit in Martie 2009.
    Cand am plecat, criza financiara facea ravagii in prima economie a
    lumii, dar nu prevestea valurile ce urmau sa vina. Dupa cum se
    stie, situatia de pe Wall Street la inceputul lui martie 2009 era
    una care prezicea apocalipsa si colapsul financiar global (a se
    vedea nivelul de 666 de puncte al indicelui S&P).

    – Ce faceti acum?

    Intr-un context nu foarte roz al pietei fortei de munca de pe Wall
    Street, am reusit sa revin pe piata. In prezent sunt consultant de
    risc pentru Royal Bank of Canada – departamentul de Equity
    Structured Products. Nefiind implicata atat de mult in activele
    toxice care au scos din circuitul Wall Street cateva banci de
    investitii celebre, RBC isi permite o politica speciala de
    personal. Gama de produse cu care lucrez acum este din categoria
    Optiuni Exotice, iar responsabilitatea mea se intinde pe aria
    riscului de piata.

    – Care este sentimentul general al omului obisnuit – deceptie,
    speranta, etc?

    Cand am sosit in martie, nu cred ca cei de aici erau dominati nici
    de deceptii si nici de sperante. Erau mai degraba impacati cu
    realitatea. Se constientiza faptul ca va urma o perioada lunga si
    grea in care multe se vor schimba din radacina. Astazi se pare ca
    memoria a disparut si optimismul e revenit aproape acolo unde il
    stiam, adica sus. Raman la ideea ca s-a trecut prea repede de la o
    extrema la alta. Somajul inca este o problema majora si va ramane
    asa pentru inca doi-trei ani, dupa opinia mea.

    – Credeti ca reactia autoritatilor americane in fata crizei a fost
    si este cea adecvata? de ce? Ce credeti despre ceea ce se intimpla
    in Europa?

    Chiar daca admiratia mea pentru Alan Greenspan (fostul presedinte
    al bancii centrale americane) va fi cu greu egalata, incep sa-l
    apreciez din ce in ce mai mult pe Ben Bernanke (actualul presedinte
    al Fed). Dupa degringolada de pe piata financiara globala din
    septembrie 2008, autoritatile americane, atat Department of
    Treasury (ministerul de finante), Federal Reserve (banca centrala)
    cat si senatul american, au reactionat incredibil de rapid si
    eficient la o criza inimaginabila si de neconceput cu un an in
    urma. Astazi se pot vedea cateva dintre efectele interventiei lor
    si exemplele pot face subiectul unei discutii separate. Europa dupa
    cum se stie a fost valul al doilea al crizei mondiale. In Marea
    Britanie au reactionat foarte mult dupa modelul american iar in
    restul Europei in aceeasi nota dar cu particularitatile de rigoare.
    Sunt multe asemanari dar si deosebiri in ceea ce priveste criza
    financiara americana si cea europeana. Si aici sunt extrem de multe
    de spus, dar daca ar fi sa spun o parere personala, as indrazni sa
    afirm ca Europa s-ar putea confrunta cu efecte negative mai de
    lunga durata decat partenerii lor de peste ocean.

    -La ce ar trebui sa ne asteptam in viitor, in privinta evolutiei
    economice in SUA si in Europa?

    Un lucru este absolut cert. Am evitat poate cel mai mare colaps din
    istoria economica globala de la Marea Criza Mondiala din 1929. In
    viitorul apropiat trebuie sa evitam in orice caz intrarea intr-o
    spirala descendenta in sectoare adiacente, si aici ma gandesc in
    primul rand la sectorul imobiliar comercial. Daca accesul la
    finantare se mentine pe traiectoria ultimelor luni iar piata
    imobiliara rezidentiala se stabilizeaza, recesiunea va inceta. Si
    totusi consider ca nu va exista o crestere economica importanta
    atata timp cat somajul ramane la cote de peste 10 procente. Atat in
    SUA cat si in Europa consumatorul reprezinta veriga esentiala in
    dinamica economica, si inevitabil din acea directie trebuie sa
    provina cresterea semnificativa a economiei.

  • Cele mai mari 100 de companii private in 2008

    2,8 miliarde de euro. Atat au castigat cumulat anul trecut trei sferturi dintre cele mai mari 100 de companii private din Romania, potrivit rezultatelor disponibile pe site-ul Ministerului de Finante.
    Daca luam in calcul si miliardul de euro pe care restul de un sfert dintre companiile din top l-au pierdut, atunci inseamna ca dupa doi ani de cresteri – 2006 si 2007 – profiturile s-au intors la nivelul din 2005.
    Numai ca intre timp cifra de afaceri aproape s-a dublat, cele mai mari 100 de afaceri din Romania ruland anul trecut impreuna mai bine de 50 de miliarde de euro, cu mai bine de 3 miliarde de euro mai mult ca in anul precedent.
    Printre putinele companii care au reusit sa isi creasca profiturile au fost operatorii de telefonie mobila Orange si Vodafone, care au devenit cele mai profitabile companii din Romania, cu 438 si, respectiv, 306 milioane de euro. Practic, cele doua companii au detronat de pe primul loc Petrom.
    In topul profitabilitatii se afla la fel ca si ceilalti ani producatorii de ciment, ale caror rezultate consemneaza avantul pe care constructiile il inregistrsera in prima parte a anului trecuit, dar si importatorii auto, care desi au consemnat reduceri ale profitabilitatii ruleaza inca afaceri de sute de milioane de euro.
    Cele mai mari 100 de companii private au avut anul trecut peste 221.000 de angajati, valoare cu doar cateva procente peste cea din 2007.

    VEZI AICI CLASAMENTUL CELOR MAI MARI 100 DE AFACERI DIN ROMANIA

  • Contul bancar, creditul si asigurarea, reteta bancherilor pentru profituri

    O matrice clara de adunari, scaderi si permutari, comuna pentru toate companiile din sistemul financiar si care sa arate cat de mare este apetenta romanilor pentru produsele financiare inca nu exista. Cu toate acestea, nu este foarte greu de conturat combinatia standard pentru clientul roman. “Printre cele mai uzuale produse financiare se numara creditele bancare si asigurarile de raspundere civila auto, mai ales ca acestea au si o componenta obligatorie”, spune Cornelia Coman, directorul general al ING Asigurari de Viata.

    Exista, pe de alta parte, peste 4,35 mil. participanti la sistemul de pensii private obligatorii pentru care s-au virat contributii – astfel incat, in mod sigur, pensia privata e unul dintre produsele financiare cele mai comune in randul populatiei angajate. Acelasi lucru il putem spune si despre contul curent – cel mai vandut produs al bancilor, “caruia ii poate fi atasat un card si un descoperit de cont si/sau un credit de consum. Dar combinatia cea mai frecventa este cont curent-card-descoperit de cont”, enunta Rozaura Stanescu, directorul executiv delegat al departamentului de strategie si marketing din cadrul BRD-Groupe Société Générale. Luate separat, pe fiecare dintre cele trei mari categorii in parte – banci, asigurari si pensii – lucrurile arata putin mai clar. De departe, bancile par sa starneasca apetitul cel mai solid pentru astfel de produse, in timp ce asigurarile si fondurile de pensii inca au o baza de clienti limitata. Exceptie face doar pilonul II de pensii (obligatorii), care a atras peste 4,7 milioane de participanti.

    “La inceputul relatiei cu banca, un client standard detine un card si un descoperit de cont, adesea incadrate intr-o conventie”, explica Rozaura Stanescu. “Cand relatia se extinde la trei-patru produse, avem de obicei de-a face cu o clientela mai dinamica, pentru care timpul este important. Pentru acestia, produsele de internet si mobile banking sunt foarte importante.” Un client ajuns la maturitate incepe deja sa economiseasca si contului i se adauga, in acest caz, si un produs de economisire. Astfel, in versiunea “pachet”, un client poate ajunge si la sase produse. “In general, se recomanda ca nu mai mult de 25% din venituri sa fie destinate unui mix de produse financiare”, sustine Shah Rouf, CEO al Aviva Group Romania.

    In ceea ce priveste segmentul asigurarilor de viata, cele mai vandute tipuri de polite sunt cele pentru credite, impuse de banci, cu rolul de a proteja atat beneficiarul, cat si pe mostenitorii acestuia. Daca se intampla un eveniment neprevazut pe durata contractului de creditare, iar familia se afla in imposibilitatea de a mai plati creditele catre banca, diferenta creditului ipotecar ramas este preluata de compania de asigurari de viata. “Celelalte tipuri de asigurari, care includ atat produse de economisire, cat si de protectie, sunt incluse de majoritatea clientilor in categoria cheltuielilor optionale, iar perceptia si intelegerea acestor produse joaca un rol major in abordarea financiara”, constata Shah Rouf.

    Cu toate acestea, gradul de penetrare a asigurarilor de viata in Romania este inca foarte mic – 0,4% din PIB; in Germania, de pilda, gradul de penetrare este de 3,1%. “Nu trebuie sa uitam insa ca piata de asigurari din Romania a demarat abia dupa Revolutie, iar in Germania are o istorie de peste 100 de ani”, completeaza Cornelia Coman. In plus, salariul mediu pe economie este inca scazut (aproximativ 400 de euro pe luna), iar preturile la anumite bunuri si servicii sunt similare celor din Europa de Vest, astfel ca e greu de alocat bani si pentru asigurari.

     

  • Asiguratorilor inca le merge bine

    Cresterea de numai 1,5% pe care au inregistrat-o companiile de asigurari in primele trei luni ale anului i-a trezit pe cei care le administreaza si i-a determinat sa caute, fiecare cum a stiut, masuri sa se replieze in fata riscurilor pe care le ridica criza. Starea de panica si teama care i-a cuprins pe clienti a fost un hop important pe care asiguratorii l-au avut de trecut – trebuia, pe de o parte, sa atraga noi clienti, si pe de alta parte (si mai important), sa-i pastreze pe cei deja existenti. Dupa ce in primul trimestru s-au confruntat cu primele efecte serioase ale crizei, companiile de asigurari au inceput sa aplice diferite metode, cu care sa combata ce au vazut ca este mai periculos la propriul business.

    Astra Asigurari, spre exemplu, compania care ocupa locul patru pe piata de asigurari generale, a marsat pe segmentul asigurarilor de cladiri si bunuri (property). Aceasta strategie i-a adus in primul semestru al anului o crestere de 314,6%, pana la 106,5 milioane de lei. Un alt exemplu este liderul pietei de asigurari de sanatate, Eureko, care a renuntat la vanzarea de polite RCA, pe care le avea inca din 2004, anuntand, in schimb ca, din toamna, isi va innoi portofoliul de produse. Un rol important in noul portofoliu il vor avea planurile financiare pentru copii.

    Si Omniasig a fost nevoita sa sa recurga la concesii – a renuntat la asigurarile de credite si garantii, pentru ca erau prea riscante. Efectul imediat a fost ca in primul semestru subscrierile au scazut cu 3%, pana la 596 de milioane de lei. Pe de alta parte, rata daunei pe segmentul auto a scazut de la 81%, in 2008, la 78,35%, in primele sase luni din 2009, datorita unor masuri precum majorarea tarifelor, cresterea francizelor sau rezilierea anumitor contracte.

    Pentru ING Asigurari de Viata, liderul pietei de profil, 2009 a insemnat, pana acum, eforturi sustinute pentru retentia clientilor. “Retentia este focusul principal in aceasta perioada, in care este foarte greu sa castigi clienti noi, veniturile sunt in scadere, iar clientii au nevoie de lichiditati pe termen scurt”, spune Cornelia Aurelia Coman, directorul general al ING Asigurari de Viata. Rezultatul acestei orientari a fost incurajator pentru ING – rata rezilierilor s-a injumatatit in trimestrul al doilea, fata de primul trimestru, de la 2% la 1% pe luna, din totalul contractelor in vigoare.

    Segmentul asigurarilor de viata, in general, a fost marcat anul acesta de cresterea ponderii produselor traditionale, cu componenta garantata, in defavoarea celor de tip unit linked, unde gradul de risc este mai mare. Daca la ING , spre exemplu, in al doilea trimestru al anului trecut 62,25% dintre politele vandute erau cu componenta investitionala si restul produse traditionale, anul acesta, doar 40% dintre asigurarile vandute au fost de tip unit linked.

    Tendinta generala de scadere a vanzarilor pe segmentul de produse cu componenta investitionala a dus la o contractare a pietei de asigurari de viata, care a inregistrat o scadere de 2,9%, comparativ cu perioada similara a anului trecut. Ponderea este o medie intre scaderea inregistrata pentru produsele traditionale (1,98%) si cele unit linked ale caror vanzari au scazut cu putin peste cinci procente. Cu toate acestea, in ceea ce priveste intentiile de achizitie ale clientilor, se manifesta o tendinta pozitiva, dupa cum arata un studiu Mercury Research, din iulie 2009. Astfel, intentia de achizitie pentru asigurarile de viata a crescut la 17% fata de 14% in noiembrie 2008, in timp ce pentru pensiile facultative aceasta este in prezent de 13% fata de 11% in noiembrie 2008.

    Apele sunt mai linistite sub barca asigurarilor generale, unde volumul de prime brute subscrise a crescut cu 7,58% in primul semestru al anului, fata de primul semestru din 2008. Acest segment a fost puternic sustint de asigurarile obligatorii de raspundere civila auto. Astfel, politele RCA au crescut cu 14,41% in primul semestru din acest an, in timp ce politele Casco au scazut cu 2,11% in termeni reali. Angela Toncescu, presedintele Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor, apreciaza insa ca, in aceste conditii, evoluta pietei de asigurari este buna. “Datele provizorii pentru primul semestru al acestui an arata ca piata româneasca de asigurari se inscrie in tendintele manifestate la nivel global inca din partea a doua a anului 2008, in ceea ce priveste activitatea de subscriere”, precizeaza Toncescu.

    Au fost si companii de asigurari pentru care primele sase luni ale anului au adus cresteri neasteptate ale afacerilor. Cu un plus de 62%, pana la 411 milioane de lei, si o crestere de 70,1% pe segmentul casco (in ciuda evolutiei generale a pietei), conducerea Astra Asigurari se poate declara multumita. Cu toate acestea, Radu Mustatea, directorul general Astra Asigurari, ramane atent la principalele pericole care ii pandesc acum pe asiguratori. Cele mai importante sunt continuarea tendintei de crestere a daunalitatii, avansul ratei platilor neachitate la asigurarile generale si majorarea rascumpararilor la asigurarile de viata.

    Principala intrebare care se ridica dupa aceste rezultate este daca ele se vor mentine si in a doua jumatate a anului, care, din punct de vedere economic, se anunta poate chiar mai grea decat prima. Daca pana anul trecut piata de asigurari a crescut de la an la an, atat pe segmentul de asigurari generale, cat si pe asigurarile de viata, 2009 ar putea insemna primul an pe minus.