BusinessMagazin

Category: Transporturi

Analize din domeniul transporturilor – informații interesante despre companiile de transport și nu numai

  • Reportaj: O zi intr-o masina de 250.000 de euro

    Pe la jumatatea deceniului trecut, cand francezii de la Renault
    se gandeau cum sa produca cea mai ieftina masina din lumea
    civilizata, nemtii de la Volkswagen cumparasera de cativa ani marca
    ceheasca Skoda si visau la marcile britanice aflate la celalalt
    spectru al lumii auto.

    Prin achizitia Rolls-Royce Motors in 1998, credeau ca au
    impuscat nu unul, ci doi iepuri, prin cumpararea cu aproximativ 500
    de milioane de euro a celebrelor marci auto Rolls-Royce si Bentley.
    Numai ca planurile lor au fost date peste cap cu mai putin de 50 de
    milioane de euro de BMW, care a cumparat drepturile asupra marcii
    Rolls-Royce de la Rolls-Royce plc, producatorul de motoare de
    avioane, cel care detinea de fapt marca britanica, dar o oferise
    spre licenta catre Rolls- Royce Motors. Altfel spus, Volkwagen a
    ramas cu brandul Bentley si fabrica ce producea Bentley si
    Rolls-Royce, dar fara drepturile asupra marcii Rolls-Royce.

    Asa a inceput probabil cel mai interesant razboi germano-german
    din industria auto, care a avut ca miza doua branduri britanice. In
    timp ce BMW a construit de la zero modelul Rolls-Royce Phantom,
    Volkswagen a ales ca masinile Bentley sa imparta multe dintre
    componente cu cele din gama Volkswagen. Daca in materie de
    business-plan lucrurile mergeau cum nu se poate mai bine, cu 10.000
    de masini vandute pe an, la nivelul imaginii de marca exclusivista
    Bentley avea o potentiala problema.

    Odata cu criza economica din ultimii ani, situatia s-a schimbat
    in si mai rau, vanzarile Bentley au scazut la mai putin de jumatate
    si, in plus, cea mai bine vanduta gama, Continental GT, era
    considerata de unii dintre clienti un fel de Volkswagen Phaeton
    intr-o alta caroserie. In plus, Rolls-Royce a anuntat lansarea unui
    nou model, un “baby Rolls”, cum il denumeau specialistii din
    domeniul auto, care va purta numele oficial Ghost. Adica un atac
    direct la Bentley.

    Cam acesta este contextul in care apare pe piata in acest an
    Bentley Mulsanne, o masina pentru care producatorul britanic a
    organizat luna aceasta o sesiune de teste oficiale in Scotia.
    Sesiune care a inclus mai bine de 300 de kilometri de teste, pe
    parcursul unei zile intregi, cu scurte pauze pentru dejun si cateva
    vizite la doua dintre cele mai cunoscute castele din estul Scotiei
    – Bamburgh si Floors. “Era normal sa cream pentru acest test-drive
    o atmosfera cat mai apropiata de imaginea noastra. Asa ca alegerea
    Scotiei si a castelelor a venit ca o manusa”, ma lamureste Mike
    Hawes, seful departamentului de comunicare al Bentley, un
    neo-zeelandez care a lucrat timp de mai multi ani pentru gigantul
    japonez Toyota. Hawes a spus probabil acelasi lucru si ziaristilor
    britanici si americani, care au testat pana acum masina si in mod
    cert o va face si pentru cei asiatici, care urmeaza sa vina dupa
    noi, Romania fiind inclusa de Bentley in aceeasi serie cu tari
    precum Cehia, Grecia, Turcia sau Rusia.

  • Karsten Benz, Lufthansa: cresterea din regiune va fi mai interesanta decat in Europa de Vest

    Cea mai importanta strategie anticriza si de lupta cu companiile
    aeriene low-cost a fost pretul unic adoptat de nou infiintata
    companie Lufthansa Italia pe zborurile dinspre Romania (tariful de
    100 de euro dus-intors a ramas fix de la lansarea companiei in
    iarna anului trecut), strategie care a asigurat companiei cota de
    piata pe zborurile catre Italia, cea mai solicitata destinatie din
    Romania. “Astfel de politici tarifare vor mai aparea pe Lufthansa”,
    admite Benz.


    Citeste mai multe     pe www.businessmagazin.ro

  • Toate zborurile duc la Frankfurt

    Lufthansa a ajuns la 600.000 de pasageri transportati si la o
    cota de piata de 24% in Romania, imediat dupa TAROM. Benz nu
    considera insa suficienta cota de piata din Romania. Crede ca mai
    sunt multe variante de crestere, in special prin conectarea mai
    multor orase cu hub-urile vest-europene. Mai ales ca Romania face
    parte din top 3 european in ceea ce priveste cresterea din
    urmatorii ani: “Polonia, Romania si Rusia sunt cele trei ‘hot
    spot’-uri in Europa, iar cand vine vorba de ‘long haul’, China si
    India sunt cele mai importante”.


    Cititi mai multe     pe www.businessmagazin.ro

  • Cum lupta Lufthansa cu operatorii low-cost

    “Anul acesta nu mai cumparam nimic.” Karsten Benz rontaie
    biscuiti dulci cand povesteste repede, tipic nemteste, despre
    planurile echipei galbene de la Frankfurt. Directorul de vanzari al
    Lufthansa pentru Europa are biroul in headquarterul companiei de pe
    aeroportul din Frankfurt si e inca relaxat.

    Norul de cenusa ce a urmat exploziei vulcanului din Islanda inca
    nu ajunsese deasupra Germaniei, iar despre interdictia de zbor
    europeana inca nici nu era vorba. Benz era multumit ca Lufthansa a
    incheiat anul crizei cu profit operational, explicand ca scaderea
    adusa de criza va putea fi recuperata treptat, asa cum si-a revenit
    piata si dupa 9/11.

    In cateva zile insa, lumea optimista a lui Benz s-a transformat
    considerabil: pierderile companiilor aeriene din cauza norului de
    cenusa au ajuns la 1,5 miliarde de euro, conform estimarii IATA.
    Lufthansa nu estimase inca, pana la inchiderea editiei, pierderile
    financiare aduse de intreruperea consecutiva a zborurilor timp de
    trei zile (5.400 de zboruri) si de limitarea zborurilor timp de
    aproape o saptamana.

    Chiar daca nu stia ce va urma, Karsten Benz se referea la
    crizele din piata de aviatie ca la niste chestiuni pentru care are
    deja retete pregatite: “Ar mai putea aparea probleme, ar mai putea
    fi niste scaderi, am avut o criza la 9/11, apoi a fost criza
    economica, dar dupa scadere se castiga din nou altitudine”.

    Benz lucreaza in Lufthansa de 20 de ani. A intrat ca trainee in
    companie in 2000, la 25 de ani, imediat dupa terminarea facultatii
    si a unui MBA, si acum conduce vanzarile pentru Europa – adica cel
    mai mare business unit al companiei.

    Are planurile bine facute pentru evolutia Lufthansa din
    urmatoarea perioada: consolidarea achizitiilor din ultimii ani si
    dezvoltarea zonelor din care compania asteapta crestere in
    urmatoarea perioada.

    Pentru Benz si colegii sai, cuvantul consolidare nu este doar un
    termen corporatist de care se folosesc companiile atunci cand nu au
    alte noutati. Achizitiile din ultimii ani – SWISS, Brussels
    Airline, bmi si, cel mai nou, Austrian – trebuie integrate in grup,
    atat operational, cat si financiar.

    Nu insa si ca brand – nici Austrian, nici SWISS nu vor deveni
    Lufthansa, spune Karsten Benz: “Lufthansa avea nevoie de mai multe
    piete decat Germania si de mai multe hub-uri in regiune.

    Asta este singura motivatie pentru aceste achizitii si am decis
    ca Austrian sa ramana o companie independenta, cu logo-ul si
    atitudinea ei antreprenoriala, la fel ca toate celelalte companii
    din grup”.

  • Seful Metrorex: Recesiunea schimba obiceiurile populatiei, chiar si la nivel de transport

    Vladarau este de acord ca schimbarile radicale ce au survenit in
    ultimul an in economia locala au influentat direct evolutia
    numarului de calatorii cu mijloacele de transport in comun de
    suprafata, iar cresterea ratei somajului a contribuit la scaderea
    mobilitatii. “Timpii pierduti in trafic, consumul crescut de
    combustibil, lipsa unor proiecte de infrastructura coerente si mai
    nou si recesiunea schimba tot mai mult obiceiurile populatiei,
    chiar si la nivel de transport”, adauga Gheorghe Udriste,
    directorul general al Metrorex.

    “Recesiunea a jucat in favoarea retelei de metrou, tinand cont
    ca, desi economia orasului a avut o cadere de circa 20%, numarul de
    calatori s-a pastrat constant”, declara Udriste, care vorbeste de o
    crestere de la inceputul lui 2010 si estimeaza un plus de calatori
    de pana la 5% la sfarsitul anului in curs, respectiv 600.000 de
    calatori zilnic.

    Citeste mai multe in “Cum ne-a schimbat criza”

  • Checkin închis, pierderi de 2,1 mil. euro pentru aeroporturile romanesti

    Interdictia de zbor în spatiul aerian al României, dar si
    prelungirea interdictiilor în mai multe tări europene a adus
    aeroporturilor din România cea mai mare pierdere înregistrată
    vreodată. Cu această ocazie însă, s-a discutat mai mult ca
    niciodată despre cuantumul taxelor de aeroport din valoarea
    biletelor.

    Din cele peste doua milioane de euro pierderi datorate
    inchiderii spatiului aerian, mai mult de jumatate (1,3 milioane de
    euro) au reprezentat pierderile de incasari anuntate de Compania de
    aeroporturi Bucuresti, adica aeroporturile Baneasa si Otopeni, o
    valoare de circa zece ori mai mare ca in cazul aeroportului Traian
    Vuia din Timisoara.

    Citeste mai multe in “O criza cat norul de neagra”

  • Cum au pierdut TAROM, Carpatair, Blue Air si Wizz Air 10 mil. euro intr-o saptamana

    Conform Paulei Ardelean, vicepresedinte al Carpatair (a carei
    flota este asigurata de Allianz), contractele de asigurare ale
    companiilor aeriene presupun asigurarea aeronavelor, a pasagerilor
    si a personalului navigant pentru prejudicii datorate operarii,
    insa riscurile si pierderile comerciale aparute in caz de
    intrerupere a activitatii din cauza unui eveniment de forta majora,
    de genul celui care s-a produs in Europa si care au frecventa
    foarte redusa, nu sunt prevazute in asigurarile uzuale din
    industrie.

    Citeste mai multe in “O criza cat norul de neagra”

  • FOTOREPORTAJ: Drumul gunoiului colectat selectiv, de la tomberon la fabricile de prelucrare

    Eco-Rom Ambalaje si URBAN SA, in parteneriat cu Primaria
    Sectorului 6, au lansat joi un model de buna practica in colectarea
    selectiva a deseurilor de ambalaje de la populatie.
    Proiectul-pilot, implementat incepand cu luna aprilie in sectorul 6
    al Capitalei, consta in asumarea de catre operatorul de
    salubritate, pentru prima data in Romania, a unor indici de
    performanta si penalitati ce au ca scop cresterea calitatii
    serviciilor de colectare selectiva de la populatie.


    “Sectorul 6 a fost primul din Capitala in care s-a practicat
    acest tip de colectare diferentiata pe tipuri de materiale
    reciclabile. Gratie partenerilor nostri, cu care am demarat
    proiectul in urma cu aproape 4 ani, au fost puse la dispozitia
    locuitorilor peste 300 de containere, si numarul acestora se va
    mari in curand. Ne dorim ca cetatenii sa capete incredere ca
    deseurile reciclabile sunt valorificate si colectarea selectiva pe
    care o fac are rezultate.”, a declarat Dl. Cristian Constantin
    Poteras, Primar, Primaria Sectorului 6.

    Noul acord, propus de Eco-Rom Ambalaje, asumat de URBAN SA si
    sustinut de Primaria Sectorului 6, prevede o serie de proceduri noi
    de organizare si operare, precum: operarea punctelor de colectare
    exclusiv cu ajutorul unor masini cu remorca transparenta (doua
    pentru plastic/metal, respectiv doua pentru hartie/carton), puse la
    dispozitie de Eco-Rom Ambalaje, incepand cu luna aprilie, cu scopul
    cresterii increderii populatiei in sistemul de operare, prin
    asigurarea vizibilitatii materialului colectat; desemnarea de
    personal dedicat exclusiv colectarii selective, dotat de Eco-Rom
    Ambalaje cu echipamente corespunzatoare – salopete personalizate –
    si care are ca scop separarea serviciului de colectare selectiva de
    cel de salubritate; revizuirea amplasarii containerelor de
    colectare selectiva, avand ca obiectiv accesul mai facil al
    cetatenilor la punctele de colectare, prin amplasarea acestora, in
    acord cu Primaria Sectorului 6, in zone dens populate;
    monitorizarea traseului, prin realizarea unui grafic de operare a
    containerelor, separat, in functie de gradul de umplere a acestora;
    asigurarea mentinerii in cele mai bune conditii a logisticii
    (masini de operare, puncte de colectare); mentinerea curateniei la
    punctele de colectare.

  • O criza cat norul de neagra

    Pierderi din vanzari – peste 1,7 milioane de euro, rambursari –
    aproximativ 450.000 de euro, costuri de operare de pe alte
    aeroporturi – aproximativ 30.000 de euro, reprogramarea pasagerilor
    pe zboruri ulterioare – aproximativ 300.000 de euro. Dincolo de
    agitatia care a cuprins aeroporturile si piata de aviatie in
    general in zilele dintre 16 si 21 aprilie, Sherif Ussama, noul
    director general al Blue Air, a contabilizat zi de zi pierderile pe
    care i le-a adus eruptia vulcanului Eyjafjallajökull. Joia trecuta,
    pe finalul anularilor de zboruri, numarase deja pierderi de 2,45
    milioane de euro pentru companie, cat nu a avut Blue Air pierderi
    nete in niciun an – din 2005, cand a fost infiintata, incoace.


    Nu numai Blue Air a iesit pe minus in 2009 – si Carpatair,
    compania de la Timisoara controlata si condusa de omul de afaceri
    Nicolae Petrov a avut primul an fara profit net de la infiintarea
    companiei in urma cu zece ani. TAROM a pierdut in 2009 peste 20 de
    milioane de euro si incepuse 2010 agresiv, sperand sa castige
    profit din volumul de pasageri, dar si din exploatarea cat mai buna
    a segmentelor pe care este lider de piata. De aceea, la inceputul
    acestui an orice director de companie aeriana vorbea fara retineri
    despre subiecte sensibile precum sansele de revenire a industriei
    in 2010, despre cat de greu a fost 2009, despre faptul ca piata de
    profil trebuie sa o ia din nou de la capat sau despre competitia
    dintre aviatia traditionala si low-cost. Doar despre profit aveau
    retineri sa vorbeasca si nu e de mirare.

    Pentru Sherif Ussama, care tocmai a preluat pozitia de director
    general, e cu atat mai greu: a fost pus in fruntea companiei lui
    Nelu Iordache si pentru a aduce profit companiei in 2010, insa
    acest lucru s-a indepartat semnificativ acum.

    Cititi articolul integral in editia tiparita a revistei BUSINESS
    Magazin.

  • Carpatair a rezistat destul de bine crizei

    CEO-ul Carpatair, Nicolae Petrov, simte ca a rezistat destul de
    bine crizei. Nu a fost singurul nevoit in 2009 sa isi reajusteze
    operarea, cam toate companiile aeriene resimtind destul de dur
    impactul crizei economice. Conform IATA, peste 500 de rute din
    intreaga lume au fost sistate anul trecut, iar pierderile
    companiilor aeriene in 2009 au ajuns, la nivel global, la 11
    miliarde de dolari.

    Nici Carpatair nu a mai fost pe profit, asa cum se obisnuise in
    fiecare an de la lansarea companiei incoace. Oricum, nimeni nu il
    mai astepta. “Nu am bugetat profit pentru 2009 chiar de la momentul
    elaborarii planului de afaceri, fiind constienti ca vom avea in
    fata un an deloc usor si ca nu este momentul sa ne hazardam sa
    investim in dezvoltarea de rute noi si a trebuit sa regandim
    intreaga operare astfel incat sa reducem la maximum expunerea
    companiei”, spune Petrov.

    Cu alte cuvinte, compania a castigat mai putin, dar nu a riscat.
    Iar asta ii permite acum sa se gandeasca si la crestere, oricand va
    fi Romania pregatita pentru urmatorul val de vesti bune.

    Citeste mai multe in
    “Planurile sefului Carpatair, dupa un an de pierdere.”