BusinessMagazin

Category: Imobiliare

Analize interesante din domeniul imobiliarelor – totul despre piața imobiliarelor, prețurile apartamentelor și nu numai.

  • Criza mall-urilor in provincie: Atrium Arad se deschide cu o treime din spatii neamenajate


    Suprafata totala inchiriabila a centrului comercial este de
    30.000 de metri patrati, gradul de inchiriere fiind de 92%.



    Printre chiriasi se afla companii precum Billa, C&A, New
    Yorker, LC Waikiki sau operatorul Cinema City, care va deschide un
    cinematograf in luna august. Retailerii care vor deschide in
    urmatoarele doua luni si operatorul de cinema au impreuna
    inchiriata o suprafata de circa 9.000 de metri patrati, ceea ce
    inseamna ca in acest moment au fost deschise magazine care ocupa
    doar aproximativ doua treimi din spatiul inchiriat.


    Dezvoltarea mallului de 70 de milioane de euro din Arad a fost
    inceputa de fondul britanic de investitii Carpathian (75%) si o
    firma a omului de afaceri Michael Israeli (25%).


    “Eu, alaturi de mai multi manageri ai Atrium Centers, am
    cumparat actiunile pe care cei de la Carpathian le detineau in
    proiectele din Arad si Cluj, iar ulterior am decis vanzarea unei
    participatii de 50% in mallul din Arad catre antreprenorul general,
    Arcadom, intr-o tranzactie de sase milioane de euro, in care am
    iesit practic pe break-even”, a declarat pentru Ziarul Financiar
    Michael Israeli, fondatorul companiei Atrium Center.

  • Uriasii adormiti din imobiliare

    Pe la jumatatea Bulevardului Unirii din Bucuresti, peisajul e
    dominat de un imens teren gol, unde nu exista nicio cladire. Unii
    dintre trecatori stiu ca acolo s-ar fi anuntat un proiect imobiliar
    gigantic. Valva din jurul lui si disputele din Consiliul Local
    privind autorizarea sa sunt poate mai prezente in memoria colectiva
    decat orice detalii despre proiect. Aceeasi situatie si in Piata
    Eroilor, unde cladirea cunoscuta drept Casa Radio ar trebui sa
    devina un complex imobiliar multifunctional, cu spatii comerciale,
    de birouri si hoteliere. Iar langa Parcul Titan, un alt proiect a
    atras atentia, in urma protestelor unor organizatii care nu sunt de
    acord cu constructia sa acolo – este vorba de centrul comercial
    ParkLake Plaza.

    Discutiile iscate in sfera publica de aceste anunturi reprezinta
    o trasatura comuna a acestor proiecte: avand dimensiuni
    considerabile, fiecare complex in parte ar presupune o schimbare
    semnificativa a peisajului urban din zona respectiva. Criza a
    eliminat insa aproape cu totul astfel de subiecte din discutie,
    pentru ca nici mastodontii n-au mai crescut acolo, nici alte sute
    de proiecte imobiliare de dimensiuni mult mai mici, amanate sau
    stopate pe rand.

    “Piata este cu totul diferita. In primul rand, cererile
    retailerilor pentru spatii au scazut in ceea ce priveste
    suprafetele, iar obtinerea unei finantari pentru un proiect atat de
    mare ar fi foarte, foarte dificila”, declara recent, intr-o
    discutie cu BUSINESS Magazin, Ingo Nissen, country manager al Sonae
    Sierra. Dezvoltatorul are in plan constructia centrului comercial
    ParkLake Plaza, care ar fi trebuit initial sa implice o investitie
    estimata la 590 de milioane de euro – in proiect erau incluse si
    doua cladiri rezidentiale. Intre timp, Sonae Sierra a decis sa
    micsoreze planurile mallului, noua suprafata fiind mai mica cu
    aproximativ 20%, spre a facilita obtinerea unei finantari.

    Radu Lucianu, managing director al companiei de consultanta
    imobiliara CB Richard Ellis Romania, spune ca aportul financiar al
    dezvoltatorului la investitie a devenit foarte important. “Pana nu
    demult, oricine putea cere de la banca bani de achizitie a
    terenului, de dezvoltare si de constructie, si tot profitul la
    vanzarea ansamblului le revenea. De acum incolo, accesul la bani va
    fi selectiv, atat in privinta numelui dezvoltatorilor, cat si a
    sumelor alocate”, comenteaza Lucianu, care considera ca ansambluri
    uriase dezvoltate ca un tot nu vor mai exista niciodata: “Sunt insa
    de luat in considerare proiectele care se vor dezvolta pe
    etape”.

  • Semne bune pentru imobiliare

    Inceputul de an a adus semnarea a doua contracte semnificative
    de inchiriere a unor spatii de birouri din Capitala, dupa o
    perioada de seceta in 2009: Raiffeisen Bank si-a prelungit sederea
    in Charles de Gaulle Plaza din Bucuresti, iar Rompetrol si-a adunat
    toti angajatii in proaspatul inaugurat City Gate. Cele doua
    tranzactii i-au facut pe multi consultanti sa afirme ca 2010 va fi
    mai bun pentru segmentul de birouri, dar si pentru segmentul de
    spatii logistice si industriale.

    O tranzactie semnata chiar inainte de Anul Nou – inchirierea a
    10.000 de metri patrati in Bucharest West de catre Antalis, o
    companie specializata in distributia de hartie tipografica – si una
    in luna ianuarie – Saint Gobain, din industria sticlei, a inchiriat
    3.200 de metri patrati in acelasi proiect – au fost interpretate ca
    semne bune pentru piata, fie si macar pentru faptul ca “2009 a fost
    un an foarte slab si 2010 nu are cum sa fie la fel”, dupa cum
    sustine Gabriel Chimisliu, vicepresedinte al The Advisers Knight
    Frank si cel mai experimentat broker din segmentul logistic.

    Cu toate ca tranzactiile cu spatii de productie si depozitare nu
    au fost la fel de afectate de criza ca restul activitatii de pe
    piata imobiliara, efecte s-au vazut si aici. Cel mai vizibil se
    refera la stocul de spatii disponibile in Bucuresti, cel mai mare
    pol logistic din tara. Gradul de disponibilitate a ajuns la
    sfarsitul anului trecut la un record de 12%, dupa ce in perioada de
    boom economic nu mai era de gasit niciun spatiu disponibil.
    Segmentul de spatii logistice si industriale este, in mod evident,
    in stransa legatura cu mersul general al economiei.

    Un alt efect al crizei a fost disparitia aproape totala a
    cererii pentru spatii industriale. Inceputul lui 2010 a readus insa
    in piata atat producatorii, cat si companiile care cauta noi
    depozite. “Sunt companii care se uita acum in piata, diferenta
    majora fata de anul trecut fiind ca nu mai umbla ca gainile fara
    cap. Si-au dat seama unde se afla, cu cat le-au scazut afacerile,
    ce cheltuieli au, ce bugete si-au intocmit si ce isi doresc”, spune
    Viorel Opait, managerul diviziei de spatii industriale din cadrul
    Colliers International, companie care a intermediat cele doua
    tranzactii cu spatii din Bucharest West si cel mai recent contract
    de inchiriere a unor spatii logistice.

  • Calea Victoriei – povestea unei strazi care nu vrea sa moara

    Calea Victoriei, numarul 14, colt cu Strada Lipscani.
    Intersectia a doua din cele mai cunoscute artere, primele
    mentionate cand vine vorba de existenta unei zone de comert
    stradal, plina cu magazine ale brandurilor cunoscute la nivel
    international. Nu si in Bucuresti, si asta deoarece zona este plina
    de contraste.

    “Orice produs la 3,9 lei”, aceasta este denumirea cu care este
    cunoscut magazinul aflat la intersectia dintre cele doua artere. Un
    melanj de produse, de la icoane, brichete si pixuri la gablonzuri,
    articole de uz casnic in bucatarie sau imbracaminte, toate isi
    asteapta cumparatorii, iar una dintre vanzatoare spune ca perioada
    de criza a prins bine la vanzari. Langa, un alt magazin rupt parca
    din perioada de dinainte de Revolutie vinde cizme, posete de dama
    si alte articole de imbracaminte si incaltaminte.

    Peste drum, un magazin care tinteste clientii cu venituri medii
    si ridicate, iar un pic mai sus, pe portiunea din Calea Victoriei
    unde se afla mai multe hoteluri de patru si cinci stele, putem gasi
    posete la preturi ce incep la cateva sute de lei sau ceasuri de
    zeci de mii de euro.


    Toate aceste magazine incearca sa supravietuiasca in zona care
    ar trebui sa fie sinonima cu comertul stradal din Bucuresti.
    Primele, cele cu produse ieftine, par a o duce insa mai bine.

    “Da, Calea Victoriei este mai goala acum comparativ cu perioada
    de dinainte de criza, din punctul de vedere al numarului de
    clienti”, recunoaste Alexandru Preda, senior broker in cadrul
    diviziei de retail a Colliers International si unul dintre cei mai
    experimentati agenti de inchiriere a spatiilor comerciale stradale
    din Capitala. Goliciunea arterei vine si dupa ce o serie intreaga
    de magazine s-au inchis, plecand de la cea mai importanta victima a
    crizei, magazinul Hugo Boss, si pana la magazinele Versace Jeans
    Couture, Escada sau La Perla.

  • Va scumpi Prima Casa 2 apartamentele? Ce parere ai?

    Anuntat ca unul din pilonii de baza ai programului de lupta
    impotriva crizei economice, programul Prima Casa a dus la o animare
    a pietei rezidentiale. Din pacate, doar atat. Pana la inceputul
    lunii februarie, circa 13.800 de cumparatori obtinusera garantarea
    unui credit pentru achizitionarea unei locuinte, potrivit datelor
    comunicate de catre Fondul National de Garantare a Creditelor
    pentru IMM (FNGIMM).

    Majoritatea locuintelor in cauza nu reprezinta insa constructii
    de la zero sau recent finalizate, iar acesta e unul dintre
    aspectele semnalate de catre dezvoltatori, consultanti imobiliari
    sau constructori deopotriva: gandit ca un program de stimulare a
    constructiilor noi, Prima Casa a dus de fapt la intensificarea
    tranzactiilor cu apartamente vechi, inclusiv din cauza pretului mai
    mic al acestora comparativ cu cel al locuintelor noi. Deplasarea
    centrului de greutate spre constructiile noi a fost considerata
    deci de actorii pietei imobiliare ca o modificare necesara a
    programului, iar aceasta modificare, potrivit graficului asumat de
    catre autoritati, ar trebui sa fie pusa in practica incepand cu
    jumatatea lunii februarie.


    Lucrurile nu sunt insa atat de simple pe cat par. “Cu exceptia
    caselor, constructiile noi nu pot fi stimulate, deoarece este
    foarte greu sa se finanteze direct clientii pentru apartamente
    intr-un bloc nou”, considera Ionut Bordei, directorul
    departamenteului rezidential din cadrul CBRE Eurisko. “Asta s-ar
    putea face daca avem toti clientii odata – ceea ce este visul
    oricarui dezvoltator, dar e in acelasi timp SF. Oricum, s-ar putea
    rezolva daca banii din credit vin pe parcursul constructiei, nu la
    sfarsit; altfel nu se poate rezolva problema finantarii blocului”,
    adauga Bordei.


    Problema semnalata de consultantul imobiliar, dar si de alti
    consultanti si reprezentanti ai dezvoltatorilor este ca o finantare
    bancara pentru achizitia unei locuinte noi se acorda, de regula,
    atunci cand proprietatea poate fi intabulata, adica atunci cand
    constructia este deja intr-un stadiu avansat. Pana la acel punct,
    dezvoltatorul trebuie sa construiasca folosind fondurile proprii si
    un avans platit de cumparator, avans care este mai redus decat cel
    acordat in cazul unui credit ipotecar clasic. Chiar si asa,
    Valentin Ilie, CEO al Coldwell Banker Affiliates of Romania, afirma
    ca “in acest moment, dezvoltatorii sunt fericiti si cu un avans mic
    si cu o promisiune de garantare a imprumutului”.

    O alta neclaritate legata de modalitatile prin care ar putea fi
    stimulata achizitia de locuinte noi tine de faptul ca acordarea
    imprumutului se face dupa instaurarea unei ipoteci de gradul I pe
    locuinta ce urmeaza a fi achizitionata, care este insa deja
    ipotecata de catre banca care finanteaza dezvoltatorul proiectului.
    Consultantii imobiliari spun insa ca aceasta problema are o
    rezolvare mai usoara, bancile ce finanteaza clientii final fiind
    dispuse sa accepte, pentru cateva zile, o ipoteca de rang II.

    O alta cerinta venita dinspre piata imobiliara este legata de
    majorarea plafonului de garantare, variantele luate in calcul de
    catre autoritati fiind cuprinse intre 70.000 si 100.000 de euro,
    fata de 60.000 in prezent. “O crestere a plafonului la 80.000 de
    euro sau chiar mai mult ar debloca si segmentul de apartamente cu
    trei camere, nu doar cele de garsoniere si doua camere”, spune
    Laurentiu Plosceanu, presedinte al Asociatiei Romane a
    Antreprenorilor din Constructii (ARACO).

    Cresterea plafonului de garantare ar putea avea insa si un efect
    nedorit pentru potentialii cumparatori: o scumpire apartamentelor
    din segmentul locuintelor vechi si cel putin o oprire a scaderii la
    preturile apartamentelor noi, in contextul in care multi
    dezvoltatori au incercat, in ultimele luni, sa reduca preturile
    astfel incat sa se apropie cat mai mult de suma garantata de catre
    stat.

  • Administrarea de centre comerciale, noua tinta imobiliara

    Tablou cu final de decembrie, cu cateva zile inaintea
    Craciunului. Prima ninsoare puternica din sudul tarii intregeste
    clasicul tablou de sarbatori, insa aduce si batai de cap pentru o
    serie intreaga de oameni care isi desfasoara activitatea in domenii
    precum transporturile sau distributia. “Da, ninge. Noi trebuie sa
    ne asiguram insa ca nu e zapada in parcare”, spune Sergiu Istrate,
    director general al Cegis Imobiliare, cel mai mare administrator
    independent de spatii comerciale din tara.

    Administrarea de spatii comerciale si de birouri a fost in 2009
    un segment luat in calcul pentru extindere de catre aproape toate
    companiile de consultanta imobiliara, dar si de cele specializate
    in astfel de servicii si chiar de catre dezvoltatorii. Ultimii,
    spre exemplu, au analizat posibilitatea internalizarii acestor
    servicii, prin crearea unor departamente pentru administrarea
    propriilor mall-uri sau galerii comerciale. Printre cei care au
    facut acest pas s-au numarat BelRom (cu parcurile de retail din
    Bacau si Focsani), Equest, cu centrul Vitantis sau proiectul Grand
    Arena – ultimele doua din Bucuresti.

    Pe de alta parte, companiile de consultanta imobiliara au luat
    in calcul sa ofere astfel de servicii sau sa-si mareasca
    portofoliul deja existent de cladiri administrate, pentru a
    compensa scaderile suferite in segmentele de inchiriere a spatiilor
    de birouri si retail sau in cele de tranzactii si rezidential.
    Saptamana trecuta, DTZ Echinox a anuntat preluarea sub administrare
    a Sibiu Shopping City si a Suceava Shopping City, proiecte “furate”
    din curtea celor de Cushman & Wakefield Romania. “Cifra de
    afaceri a departamentului de property management s-a dublat in 2009
    fata de anul anterior si ne asteptam la acelasi nivel de crestere
    si in 2010”, declara Oana Iliescu, co-managing director al DTZ
    Echinox, companie care mai administreaza centrele Iris din
    Bucuresti si Pitesti si doua cladiri de birouri. Intentia DTZ de
    a-si creste veniturile din serviciile de administrare s-a vazut
    inca de anul trecut, cand la conducerea departamentului a fost adus
    un expat din Germania, Brigitte Schmitt.

    Si alte companii de consultanta imobiliara au cochetat cu ideea;
    spre exemplu, Bogdan Georgescu, managing partner al Colliers
    International, liderul pietei de consultanta imobiliara, vorbea la
    inceputul lui 2009 de posibilitatea infiintarii unui departament de
    administrare a proprietatilor, decizie care nu a mai fost luata
    pana la urma. “Pentru moment, din cauza stocului mic de centre
    comerciale, nu cred ca aceasta afacere poate fi cu adevarat
    profitabila in Romania”, considera Bogdan Georgescu.

  • Birouri sunt, chiriasi sa vina

    Anul acesta nu a fost atat de greu pentru segmentul spatiilor de
    birouri, daca luam in calcul numarul cladirilor finalizate. Pana la
    finalul anului trecut sunt estimate sa fie gata in Bucuresti
    cladiri cu o suprafata totala de aproximativ 400.000 de metri
    patrati, adica 30% din totalul spatiilor disponibile la sfarsitul
    lui 2008, potrivit datelor companiei de consultanta imobiliara DTZ
    Echinox.


    Mai departe, 2010 arata destul de bine din punctul de vedere al
    finalizarilor, comparativ cu sectorul de retail, care va aduce un
    numar redus de noi malluri. “Daca toate proiectele anuntate vor fi
    livrate, la sfarsitul lui 2010 stocul total de spatii de birouri
    existente pe piata bucuresteana va atinge 1,78 milioane de metri
    patrati inchiriabili, fata de stocul de 1,6 milioane mp estimat
    pentru finalul acestui an”, spune Madalina Cojocaru, directorul
    departamentului de birouri din cadrul DTZ Echinox. O serie intreaga
    de proiecte de birouri reprezentative, incepute in anii de boom ai
    pietei imobiliare, vor fi terminate in perioada imediat urmatoare,
    precum City Gate, dezvoltat de catre GTC Romania – care a construit
    si vandut Europe House si America House -, Lakeview sau Euro
    Tower.

    Situatia nu este insa atat de linistita, daca avem in vedere
    numarul birourilor goale. Aproape in fiecare cladire de birouri de
    clasa A din Bucuresti exista spatii disponibile la inchiriere,
    noutatea fiind reprezentata de faptul ca aceste spatii sunt oferite
    la inchiriere de catre vechii lor ocupanti, care din diferite cauze
    – precum restrangerea activitatii sau relocarea intr-o cladire care
    presupune costuri mai reduse – au scos la subinchiriere propriile
    spatii. In plus, cladirile recent finalizate care au tot spatiul
    inchiriat pot fi numarate pe degete; sunt si cladiri care au
    aproape tot spatiul neinchiriat, desi au fost finalizate.

    “Rata de neocupare a ajuns la aproximativ 20%, dar daca ne uitam
    cu atentie pe zone, o sa vedem ca zona Pipera are o rata mult mai
    mare, poate trece chiar si de 50%. Zona centrala are insa o rata de
    neocupare de 5-7%”, estimeaza Horia Moldovan, associate director al
    departamentului de birouri din cadrul Colliers International.

    Un procent la fel de drastic, de 50% spatii disponibile,
    avanseaza si Madalina Cojocaru cand estimeaza gradul de neocupare
    care va fi atins anul viitor in zone precum Pipera sau Baneasa,
    care au un acces dificil. “In cladirile noi din zonele centrale sau
    semicentrale, care au un acces usor cu metroul sau alte mijloace de
    transport, gradul de neocupare va fi mediu spre scazut”, crede
    consultantul, care ofera ca exemple Piata Victoriei, Barbu
    Vacarescu sau Calea Floreasca.

  • Multe mall-uri au fost, putine au ramas

    Inchiderea recenta a primului centru comercial, Armonia Braila,
    a venit ca un soc, desi la vremea respectiva, proprietarii RED
    Management Capital afirmau ca proiectul va fi deschis dupa o
    perioada de aproximativ sase luni, in urma unei repozitionari pe
    piata.

    Dupa exuberanta anilor in care mallurile erau cumparate inca din
    faza de macheta la preturi de sute de milioane de euro, iar
    dezvoltatorii anuntau chiar si cate cinci sau sase centre
    comerciale intr-un oras, 2009 a fost ca un dus rece: vanzarile au
    scazut aproape fara a tine cont de centru comercial sau de oras,
    unele proiecte deschise au avut un grad de ocupare a spatiilor care
    nu atingea 80% – un minim considerat necesar – iar retailerii
    locali au trecut prin cel mai greu an din existenta lor – Leonardo
    si Mondex sunt cele mai cunoscute nume care se afla in diferite
    etape ale insolventei.

    “Pornind de la contextul actual, in care retailul este in
    continuare pe o tendinta descendenta, ne putem astepta ca si pe
    viitor sa asistam la exemple similare de centre comerciale care sa
    isi inceteze activitatea”, considera Aura Voiculescu, director al
    departamentului de retail din cadrul DTZ Echinox. Ea isi
    argumenteaza opinia prin constatarea ca unele centre comerciale nu
    au fost adaptate la profilul si necesitatile clientului din zona de
    atractie, ceea ce a dus initial la un numar de vizitatori redus si
    implicit la vanzari slabe.


    Dorinta de a repozitiona un centru comercial deja deschis sau cu
    un concept diferit in stadiile de planificare a fost de altfel
    mentionata in ultimele luni de dezvoltatorii mallurilor si ai
    parcurilor de retail care au inregistrat rezultate slabe.
    Reprezentantii RED Management, proprietarii Armonia Braila,
    declarau imediat dupa inchiderea centrului comercial ca extinderea
    in tara a dezvoltatorilor de profil s-a facut adesea pe baza unor
    studii superficiale, iar retailerii au fost la randul lor dornici
    sa se extinda, pe baza unor estimari care s-au dovedit in final a
    fi eronate.

    “Trebuie sa vedem cui ne adresam”, spune la randul sau Georgiana
    Andrei, coordonatorul departamentului de retail din cadrul Colliers
    International. “Da, toate mallurile aratau foarte bine in brosurile
    de prezentare, insa nu poti sa te duci cu Inditex, (proprietarul
    Zara – n.red.) sau cu Peek & Cloppenburg in orase ca Braila sau
    Buzau. Si doua malluri de 20.000 de metri patrati in Bistrita sunt
    prea mult”, considera consultantul.

  • Pretul, stapanul nostru

    “Pe cine mai intereseaza sa-si ia o casa acum? Oamenii au
    probleme mult mai mari”, comenta recent un broker de vanzari de
    apartamente, intrebat fiind cum arata acum portretul cumparatorului
    unei locuinte. Altii, in schimb, spuneau ca numarul celor care
    incearca sa profite din actuala situatie economica nu este
    neglijabil: scaderea preturilor i-a determinat pe multi sa faca un
    upgrade, vanzandu-si locuinta veche si achizitionand una nou
    construita sau, avand in vedere ca acestea din urma par a fi in
    continuare prea scumpe, una veche.


    Pretul ramane in continuare cel mai important factor de decizie,
    alaturi insa de faptul ca actualii cumparatori nu mai
    achizitioneaza decat foarte rar locuinte care nu se afla macar
    intr-un stadiu avansat de constructie. “99% din potentialii
    cumparatori vor sa fie gata, indiferent daca vor sa cumpere o
    locuinta noua sau una veche. Vor sa puna mana pe parchet sa vada
    daca e umflat. Cu greu am reusit sa convingem cativa sa cumpere
    locuinte care nu sunt finalizate, si asta doar dupa ce au mers si
    au vazut ca santierul exista si se lucreaza”, creioneaza Valentin
    Ilie, CEO al Coldwell Banker Affiliates of Romania, portretul
    cumparatorului pe timp de criza.

    Compania imobiliara, care are la intermediere cel mai mai mare
    portofoliu de apartamente, atat noi, cat si vechi, a vandut in
    ultimele patru luni in special locuinte construite inainte de
    boom-ul imobiliar, principala explicatie fiind data de pretul
    acestora, mai redus decat al locuintelor noi. Preturile
    apartamentelor vechi din Bucuresti s-au intors la nivelul de acum
    trei ani, adica la 1.163 de euro pe metru patrat, dupa un varf de
    1.809 euro/mp atins in vara anului trecut, potrivit indexului
    imobiliar calculat de Colliers International.


    In acelasi timp, preturile apartamentelor noi au revenit la
    nivelul din toamna lui 2007, desi Colliers publica aceeasi valoare
    de cateva luni (1.647 de euro pe metru patrat construit, inclusiv
    terase, TVA inclusa). “Acum se vand doar extremele: ori un
    amplasament de exceptie, ori o oferta de pret exceptionala – adica
    mica”, spune Andrei Sandu, director general al companiei imobiliare
    MediaCity. Iar loc de scaderi ar fi in continuare, in privinta
    apartamentelor noi, considera Valentin Ilie.

  • Pasaportul AdePlast pentru supravietuire

    Marcel Barbut, proprietarul producatorului de materiale de
    constructii AdePlast din Oradea, este linistit. “Am scapat din 2009
    intr-o situatie buna si in 2010 mi-am asigurat un an din care voi
    iesi invingator.” Iesirea in pozitie de invingator la finalul
    anului viitor ramane un fapt care urmeaza a fi decis pe o piata a
    mortarelor uscate (adezivi, gleturi si sape) aflata in scadere cu
    circa o treime in acest an si cu perspective nu foarte bune pentru
    2010, o piata in care AdePlast concureaza cu filialele locale ale
    gigantilor Henkel si Baumit, dar si cu cateva zeci de producatori
    de dimensiuni medii si mici.

    Asigurarea unei situatii mai linistite in 2010, de care vorbeste
    Barbut, se refera la o serie de acte pe care antreprenorul le-a
    semnat la mijlocul saptamanii trecute. Omul de afaceri spune ca
    evenimentul de saptamana trecuta isi are originile in luna
    decembrie din 2007, moment cu care isi incepe povestirea. “Atunci
    am obtinut de la Raiffeisen Bank un credit pentru investitii de 20
    de milioane de euro si inca o linie de credit pentru activitati
    zilnice de cinci milioane de euro.” O aprobare care i-a provocat
    bucurie la acel moment desi aceasta nu avea sa tina decat un
    an.

    Investitiile au venit ca urmare a boom-ului imobiliar si a
    cresterii aferente a sectorului de constructii, AdePlast detinand
    la acel moment doar o fabrica de mortare uscate la Oradea –
    capacitate de productie de 250.000 de tone anual. Compania a
    utilizat aproximativ 15,2 mil. euro din creditul de investitii
    pentru constructia unei noi fabrici la Ploiesti si a unei fabrici
    de vopsele si tencuieli decorative la Oradea. A urmat apoi
    declansarea crizei la finalul lui 2008, “iar bancile au luat-o
    razna, inclusiv in cazul nostru, dublandu-ne dobanda, desi nu au
    existat negocieri si era necesar un act aditional”, sustine Marcel
    Barbut.

    Antreprenorul autohton a fost de altfel unul dintre oamenii de
    afaceri locali care au adus reprosuri bancilor care, in opinia lui,
    ar fi franat dezvoltarea economica prin dublarea dobanzilor si in
    unele cazuri ar fi oprit cu totul robinetul finantarilor. La randul
    lor, reprezentantii bancilor au declarat ca mediul economic s-a
    deteriorat si ca riscurile sunt mai mari decat in trecut.
    “Discutiile s-au purtat cu al doilea nivel de management, dar nu
    ne-am inteles. Ne-au spus ca daca nu ne convine sa ne cautam o
    refinantare”, povesteste proprietarul AdePlast, companie care a
    inregistrat anul trecut o cifra de afaceri de 31 de milioane de
    euro si un profit de 2,3 milioane, pe o piata estimata la circa 350
    mil. euro, potrivit declaratiilor facute pentru Ziarul Financiar de
    unii competitori ai AdePlast.

    Dupa mai multe luni de cautari si negocieri, Marcel Barbut a
    semnat saptamana trecuta cu UniCredit Tiriac Bank un acord de
    refinantare de 20 de milioane de euro, pe sapte ani si “la o
    dobanda mai mica”, dupa cum spune omul de afaceri.