BusinessMagazin

Category: Energie

Analize financiare și de afaceri din domeniul energiei – totul despre marile companii și sfaturi pentru consumatori

  • Energia eoliana, mit sau realitate?

    Daca facem o comparatie intre strategiile energetice facute de
    stat sau proiectele de termocentrale, hidrocentrale sau reactoare
    nucleare ce urmeaza sa vina si eoliene, cele din urma castiga
    evident cursa. Daca pentru prima categorie, 2010 a fost un an
    complet lipsit de stiri pozitive, a doua categorie a prezentat la
    bilant montarea a peste 200 de “mori de vant” in urma unor
    investitii de circa 800 de milioane de euro. In 2015, cele mai
    pesimiste scenarii mizeaza pe 3.000 MW instalati, adica in jur de
    1.500 de turbine si investitii de circa 5 miliarde de euro.

    Energia eoliana este unul dintre putinele domenii in care
    investitiile au inregistrat anul trecut un nivel record, banii
    fiind alocati de grupuri energetice gigant, asa cum este cazul
    cehilor de la CEZ sau al italienilor de la Enel. Mai mult,
    statisticile europene arata ca, in 2010, Romania a ocupat locul
    sapte in ceea ce priveste capacitatea nou instalata in proiecte
    eoliene, cu 448 MW, toti in zona Dobrogei. Cei 448 MW pot alimenta
    intr-un an, numai cu energie verde, peste 400.000 de gospodarii cu
    un consum mediu lunar de 200 de kWh. Practic, energia eoliana este
    singurul domeniu in care Romania poate spune ca a avut anul trecut
    o performanta mai buna decat Polonia sau Austria. “Romania are
    premisele ca anul acesta sa ajunga la o capacitate nou instalata de
    600-1.000 MW. Se poate ca la sfarsitul anului acesta sa ajungem la
    o capacitate mai mare decat Austria. Mai mult, in Romania s-au
    derulat anul trecut 5% din totalul investitiilor in parcuri eoliene
    noi la nivel european. Aceste investitii se fac in zona de inalta
    tehnologie. Nu cred ca sunt multe alte domenii in care Romania sa
    aiba o astfel de performanta”, spune Ionel David, consultant pe
    relatii publice in cadrul Asociatiei Romane pentru Energie Eoliana
    (AREE), organizatie care este activa in domeniul de profil de 2 ani
    si care are 85 de membri.

    Fantanele, Agighiol si Pestera au fost cele mai norocoase
    localitati: din locuri uitate de lume au ajuns sa fie mentionate pe
    prima pagina a unor ziare precum Le Monde, iar rand pe rand CEZ,
    Enel si Energias de Portugal au ridicat proiecte eoliene de sute de
    milioane de euro. “Primariile acestor comune au de castigat enorm
    de pe urma acestor proiecte. Practic, 1% din valoarea investitiei
    revine primariei in momentul in care se acorda autorizatia de
    constructie. Ceea ce am observat este ca primariile din comunele cu
    potential au inceput sa-si faca birouri de urbanism, primul pas in
    acest sens fiind facut de primarul de Pestera. Apoi au urmat si
    alte primarii si astfel ele sunt cele care elibereaza autorizatiile
    de constructie”, explica David.

    Mai mult, lista comunelor care vor avea de castigat din faptul
    ca vantul bate cu putere pe suprafata lor va creste semnificativ.
    Potrivit celor mai recente date ale Transelectrica, la sfarsitul
    lunii trecute, primele 25 de proiecte eoliene ca marime care aveau
    contractele de racordare la retea semnate, fie ca este vorba de
    reteaua nationala de transport, fie de retelele de distributie,
    aveau o capacitate totala de circa 3.300 MW, fiind situate in
    localitati precum Cogealac, Casimcea, Daieni, Topolog sau Valea
    Dacilor. Dincolo de vestea buna legata de capacitate, un alt lucru
    demn de observat este ca majoritatea proiectelor sunt realizate de
    giganti precum Verbund (Austria), Energias de Portugal sau Enel,
    adica de companii care-si pot permite sa finanteze o astfel de
    investitie si care au dovedit ca nu sunt pur speculatori.

    Nici estimarile pe termen lung nu par mai putin optimiste, in
    cel mai prudent scenariu capacitatea instalata in proiecte eoliene
    la nivelul anului 2015 urmand sa ajunga pana la 3.000 MW, adica
    echivalentul in putere a peste patru reactoare ale centralei
    nucleare de la Cernavoda. In total, investitiile ar urma sa fie
    cuprinse intre 4,5 miliarde de euro si 5,4 miliarde de euro, tinand
    cont de faptul ca pentru fiecare MW nou instalat intr-un parc
    eolian sunt necesare fonduri de 1,5-1,8 milioane de euro. In total,
    ar insemna montarea a circa 1.500 de turbine eoliene, daca luam in
    calcul o capacitate unitara de 2 MW. “Volumul de putere instalat in
    centrale eoliene depinde de modul in care se va stabiliza schema de
    sprijin a acestora, aflata in prezent in analiza la Comisia
    Europeana, iar decizia finala va fi a investitorilor. Evaluarea
    noastra a fost de 2.500-3.000 MW instalati pana in 2015”, spun
    reprezentantii Transelectrica, transportatorul national de energie,
    companie care are un rol vital in integrarea proiectelor
    eoliene.

  • Cum sa faci bani din furtul de CO2


    Ostire Reuters anunta saptamana trecuta ca mai multe adrese IP
    din Romania ar fi la originea atacului informatic prin care au fost
    furate 300.000 de certificate de CO2 din registrul grec al
    permiselor (in valoare de 4,4 milioane de euro, apartinand
    companiei Halpys Cement, subsidiara elena a grupului Italcementi).
    Stirea de saptamana trecuta este ultima dintr-un sir care anuntau
    diverse atacuri informatice, dintre care cea mai grava – tot de la
    sfarsitul lui ianuarie – a culminat cu suspendarea temporara a
    tranzactiilor cu aceste instrumente la nivel european.

    Cel mai dur semnal de alarma tras pana acum pentru piata locala
    a fost cazul producatorului de ciment Holcim, care pe data de 16
    noiembrie a pierdut dintr-un foc 1,6 millioane de certificate de
    emisii de gaze cu efect de sera. Din toata paguba, Holcim a reusit
    sa recupereze 600.000 de certificate de CO2, restul de 1.000.000 de
    unitati, echivalentul valoric a 15 milioane de euro, disparand fara
    urma pana la aceasta data. “In fapt, la data de 26 noiembrie 2010,
    Holcim, prin reprezentantii sai legali, a sesizat DIICOT (Directia
    de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si
    Terorism – n.red.) cu privire la faptul ca in cursul zilei de 16
    noiembrie 2010 au fost initiate 10 operatiuni de transfer
    neautorizat de certificate de emisii de gaze cu efect de sera din
    doua conturi atribuite acestei societati, deschise la Registrul
    National al Emisiilor de Gaze cu Efect de Sera. In total, a fost
    transferat neautorizat un numar de 1,6 milioane de certificate, in
    valoare de aproximativ 24 de milioane de euro (valoarea de piata a
    unui certificat fiind de aproximativ 15 euro)”, informeaza
    DIICOT.


    Motivele care explica aceasta intensificare a atacurilor asupra
    registrelor de certificate de CO2 sunt multiple, dar poate cea mai
    interesanta ipoteza lansata de expertii din domeniu este aceea a
    unui actiuni orientate mai mult catre destabilizarea unui sistem de
    tranzactionare care mergea bine si nu spre obtinerea unui profit
    usor, pe loc. “Sistemul informatic nu este bine construit, aceasta
    fiind una dintre posibilele explicatii ale usurintei cu care se fac
    aceste atacuri. In aceasta piata, care este foarte mare,
    cumparatorii sunt extrem de atenti. De aceea cred ca aceste atacuri
    sunt mai mult niste tentative de decredibilizare a schemei de
    tranzactionare, lucru care ulterior este posibil sa se vada in
    pret”, crede George Brailoiu, proprietarul KDF Energy, cea mai mare
    firma controlata de un roman din domeniul tranzactiilor cu
    certificate de CO2.

    In linii mari, certificatele de emisii
    de gaze cu efect de sera sunt un fel de drepturi de poluare pe care
    le primesc gratuit peste 220 de companii din Romania in perioada
    2008-2012.
    In fiecare an din intervalul mentionat anterior, companiile care
    activeaza in domeniile energie, rafinare de produse petroliere,
    ciment, metalurgie sau sticla primesc gratuit un anumit numar de
    certificate de emisii. Aceste certificate se dau in functie de
    gradul de poluare a fiecarui agent. Daca agentul polueaza mai mult,
    trebuie sa cumpere certificate in plus, daca polueaza mai putin,
    poate sa-si vanda surplusul si sa-si finanteze cu banii obtinuti
    investitiile in modernizare.


    Anul de referinta care a fost luat in calcul pentru stabilirea
    nivelului de certificate de emisii pentru fiecare industrie este
    2003. In total, in perioada 2008-2012, companiile din Romania au
    alocate circa 350 de milioane de certificate. Fiecare certificat
    corespunde unei tone de CO2. Cele mai multe certificate le primesc
    companiile din energie, urmate de cele din metalurgie si
    ciment.Toata aceasta schema care se practica in Romania se aplica
    la nivel european.


    Pe plan local, schema este administrata de catre Agentia
    Nationala pentru Protectia Mediului (ANPM), in subordinea careia se
    afla Registrul National al Emisiilor de Gaze cu Efect de Sera, baza
    de date in care sunt pastrate aceste certificate si care in
    ultimele luni a devenit tinta atacurilor hackerilor. Reprezentantii
    ANPM nu au raspuns solicitarilor BUSINESS Magazin referitoare la
    atacurile informatice asupra registrului national al
    emisiilor.Specialistii din piata explica faptul ca explozia
    atacurilor informatice are loc in contextul in care accesul la
    datele din Registrul National pare o “joaca de copii” pentru
    hackerii talentati.

  • 4 miliarde de euro sau ce inseamna pentru Romania blocajul de la reactoarele 3 si 4

    Intr-o prezentare recenta, facuta cu ocazia unei conferinte pe
    tema energiei eoliene – aparent singurul lucru care mai misca in
    energia romaneasca -, Alexandru Sandulescu, director general de
    politici energetice din cadrul Ministerului Economiei, spunea ca in
    urmatorii zece ani cam 28% din unitatile de producere a energiei
    electrice existente trebuie inlocuite si pana in 2035 mai bine de
    jumatate din vechile centrale ar trebui schimbate cu grupuri
    noi.

    In tot acest scenariu, care face parte din noua strategie
    energetica a Romaniei pentru 2011-2035, menita sa inlocuiasca
    defuncta strategie pentru 2007-2020, capacitatile nucleare ar
    trebui sa se tripleze.
    Pe hartie, lucrurile stau bine, graficele urmeaza o logica absolut
    normala, in care vechile centrale termo vor fi inlocuite de
    hidrocentrale noi si de reactoare mari. In realitate insa, patru
    din sase investitori au decis sa spuna adio investitiei in cele
    doua reactoare noi de 4 miliarde de euro de la Cernavoda.

    Statul, reprezentatat de Nuclearelectrica, sta acum pe un munte
    de actiuni nedorite, dupa ce a reusit sa mai aiba doar doi
    parteneri in proiect – Enel si ArcelorMittal Romania -, dupa ce
    cehii de la CEZ au plecat inca de anul trecut, iar RWE (Germania),
    GDF Suez (grup franco-belgian) si Iberdrola (Spania) au anuntat in
    comun ca se retrag din cauza incertitudinilor economice. Cu putin
    inainte de acest anunt, RWE se mai retrasese dintr-un parc eolian
    din cauza faptului ca procesul de autorizare dura nepermis de mult.
    Totodata, centralele de mii de MW pe care au anuntat ca le fac
    marile companii energetice straine alaturi de statul roman nu au
    depasit faza de proiect, asta in cazul fericit in care inca se mai
    lucreaza la ele.

    Astfel de exemple completeaza un peisaj inghetat in care
    reorganizarea sistemului de productie a energiei prin formarea
    celor doi giganti energetici bate pasul pe loc, multi specialisti
    spunand ca si acest proiect este mort. Ultimii ani arata insa ca
    acesta nu ar fi primul proiect blocat, nici ideea crearii unui
    singur campion national neavand mai mult succes, desi a pus pe foc
    o piata intreaga.”Romania a dovedit pana acum ca-si poate permite
    sa piarda multe lucruri. Proiectul reactoarelor 3 si 4 de la
    Cernavoda nu ar fi primul. Problema este ca noi avem obligatii
    asumate prin tratatul de aderare. Investitiile de mediu in
    termocentrale nu au fost facute. Unele unitati se vor inchide, asa
    ca putem deveni deodata importatori de energie.

    Cine raspunde de aceste lucruri?”, se intreaba un specialist in
    industria nucleara care prefera sa vorbeasca sub protectia
    anonimatului. Pastrarea anonimatului in aceasta perioada este o
    constanta cand vine vorba de Cernavoda, deoarece – avand loc
    renegocieri si repozitionari ale companiilor – oamenii din domeniu
    prefera sa nu fie asociati cu declaratii referitoare la proiect. La
    randul lor, surse din marile companii care au fost implicate in
    proiectul reactoarelor 3 si 4 sustin ideea ca tergiversarea unor
    proiecte majore la infinit poate transforma Romania dintr-un
    exportator net de energie intr-un importator: “Parcul de generare
    al Romaniei este foarte vechi. Eficienta centralelor este scazuta.
    Care este capacitatea Romaniei de a negocia o noua amanare pentru
    indeplinirea obligatiilor de mediu? Uniunea Europeana se va uita
    spre noi si va zice: fonduri europene nu ati luat, centrale nu ati
    facut, drumuri nu aveti. De ce v-as mai pasui? Inchideti!”.

    Cea mai mare problema este ca in 2012 va veni scadenta la marile
    termocentrale in ceea ce priveste investitiile de mediu. In acel
    moment, cei care au facut proiectele necesare vor merge mai
    departe, iar cei care nu le-au facut vor fi obligati sa inchida in
    cazul in care nu vor fi obtinute niste extinderi de termene.

  • Cand va scapa Romania de gaurile negre din energie si va trece la verde

    “Daca pana acum un an si jumatate toata lumea vorbea pe terasele
    din Bucuresti despre hectare, acum unitatea de masura a devenit
    megawattul.” Gluma directorului general al Hidroelectrica, Mihai
    David, ilustreaza cel mai bine subiectele la moda, legate de
    energie, din presa ultimelor luni. “Energia verde” a fost subiectul
    intors pe toate fetele la conferinta organizata de BUSINESS Magazin
    in parteneriat cu KDF Energy, Hidroelectrica, CEZ Romania si
    Noerr.

    Explicatia fireasca pentru intrarea temei pe agenda publica tine
    si de aceasta data de obiectivele pe care si le-a asumat Romania in
    ce priveste energia din surse regenerabile. E vorba de deja
    celebrul proiect “Europa 2020” unde tara noastra si-a asumat o
    tinta de 24% din energie provenita din surse regenerabile, inclusiv
    energia termica. Pentru acest procent, pe partea de electricitate
    nivelul trebuie sa urce la 40% din energie produsa din surse
    regenerabile, fata de nivelul actual de 27%. “Ce ne doare este ca
    bugetul este de peste zece miliarde euro, sume care vor fi platite
    de consumatorul roman pentru sprijinirea acestor energii”, spune
    Zoltan Nagy-Bege, director general al Departamentului de
    Reglementare in Eficienta Energetica din Agentia Nationala de
    Reglementare in Domeniul Energiei.


    Asa se face ca pretul energiei electrice va creste cu 2,5 euro,
    pana la 33 euro pe MWh pana in 2017, insa, dat fiind ca vorbim de
    un orizont mare de timp, cresterea poate fi tradusa cu greu in
    procente.
    Oricum, o crestere cu pana la 33 de euro/megawatt ar induce in
    piata de energie modificari majore. “E vorba de un pret mult mai
    mare pe care consumatorii captivi si cei industriali va trebui sa-l
    puna in calculul produselor romanesti cu care sa iesim apoi si sa
    luptam intr-o piata extrem de competitiva.” Replica lui Mihai
    David, seful Hidroelectrica, face trimitere catre faptul ca pretul
    nu ar trebui sa creasca atat de mult, daca cei care investesc vor
    beneficia de o rata de recuperare a investitiei mai mica.

    Or, oficialii ANRE au propus Comisiei Europene un indicator de
    rentabilitate de 12%, procent care multora le pare nerealist. In
    viziunea lui David, rata de rentabilitate de 12% pe an pe care o
    discuta ANRE ne transforma intr-un “pamant al fagaduintei”: “Nu
    stiu cate tari din Europa, cu o situatie <cosmica> in cazul
    lor, isi permit sa iasa in piata cu o asemenea rata”. Iar
    realitatea economiei romanesti pare, cu siguranta, departe de acest
    procent, cat timp putine sunt afacerile cu rate de profit atat de
    mari. Seful Hidroelectrica vorbeste despre un echilibru intre
    productia de energie la un pret cat mai competitiv, ceea ce
    inseamna sa li se asigure investitorilor o rata de rentabilitate
    mai redusa, fara ca ei sa fie insa indepartati.

    Proiecte exista, iar cererile pentru activitati in domeniul
    energiei eoliene nu au intarziat sa apara. Discursul lui Alexandru
    Sandulescu, director pentru Politici Energetice in Ministerul
    Economiei, nu face decat sa confirme faptul ca cererea e ridicata.
    Fondurile structurale alocate pentru promovarea energiei din surse
    regenerabile au fost solicitate de sute de ori, mai exact
    ministerul a primit 419 cereri de proiecte care solicitau doua
    miliarde de euro parte de cofinantare, desi erau puse la dispozitie
    doar 180 de milioane. Cat despre anul viitor, valoarea cererilor de
    propunere de proiecte e estimata la alte 100 de milioane de
    euro.

    Pana acum Romania are un singur proiect de energie regenerabila
    de mare amploare pus pe picioare, parcul eolian CEZ din Fantanele,
    judetul Constanta. E vorba de cel mai mare proiect de energie
    eoliana pe uscat din Europa. Grupul ceh deruleaza in Fantanele si
    Cogealac lucrari de constructie a 250 de turbine eoliene,
    investitie totala de 1,1 miliarde de euro. In momentul finalizarii,
    cel mai probabil la finele anului viitor, parcul va avea o putere
    instalata de 600 de megawati, similara cu cea a unui reactor
    nuclear de la Cernavoda.

    Adrian Borotea, corporate affairs manager CEZ Romania, priveste
    inspre tintele asumate in procesul de aderare, iar ele “va trebui
    sa fie atinse”. Asta inseamna investitii, deci o abordare pe termen
    lung si o cerinta stringenta pentru autoritati sa asigure cadrul
    legislativ. Iar termenul mediu si lung pe care trebuie sa gandeasca
    investitorii cere o asemenea predictibilitate. “Vorbim azi de o
    lege aplicata partial, dar inca sunt foarte multe lucruri de
    facut”, spune Adrian Borotea.

  • Romania, una dintre cele mai atractive tari din lume pentru investitorii in energia verde

    Conform punctajului intocmit de Ernst & Young, Romania a
    intrat in top direct pe locul 22, cu 43 de puncte. indicand
    potentialul tuturor surselor de energie verde (eoliana, solara,
    geotermala, biomasa si infrastructura aferenta tuturor acestora).
    Cele mai atractive domenii, din punctul de vedere al
    investitorilor, sunt energia eoliana terestra (48 de puncte),
    energia solara (40 de puncte), biomasa (43) si infrastructura de
    energie verde in general (43 de puncte).

    Studiul firmei de consultanta mentioneaza proiectul de 1,1 miliarde
    de euro al CEZ de la Fantanele – Cogealac, cel mai mare proiect
    eolian din Europa, precum si cele anuntate de Iberdrola, Enel,
    Energias de Portugal, RWE si Verbund.

    Maximul de puncte posibile (76) l-a adunat China pentru potentialul
    de investitii in energie eoliana, in conditiile in care autorii
    studiului Ernst & Young noteaza ca aproape una din doua turbine
    eoliene terestre din lume va fi instalata anul acesta un China.
    Autorii studiului noteaza ca factor favorabil faptul ca Romania are
    intre cele mai bune conditii pentru dezvoltarea de proiecte eoliene
    din Europa, cu un potential anual de 23 TWh, iar ca factor
    defavorabil intarzierile in adoptarea legislatiei care ar introduce
    “stimulente extrem de atractive” pentru investitorii in energia din
    surse regenerabile.

    Tara asiatica se situeaza insa de departe pe primul loc in
    clasament, cu 71 de puncte pentru potentialul tuturor surselor
    regenerabile, urmata de SUA cu 66 de puncte, Germania si India
    (63), Marea Britanie (62) si Italia (61). SUA s-a aflat neintrerupt
    pe primul loc in topul Ernst & Young din noiembrie 2006 pana in
    mai 2010, insa acum a coborat pe locul secund, din cauza efectelor
    crizei financiare si a incertitudinilor privind politica energetica
    pe termen mediu si lung.

    Din top 10 mai fac parte Franta, Spania, Canada si Portugalia,
    toate cu mai putin de 60 de puncte. In privinta topului celor 30,
    fata de editia precedenta Cehia a iesit din clasament, din cauza
    decizie parlamentului de a reduce semnificativ subventiile pentru
    energia solara.

    Alaturi de Romania, ceilalti nou-intrati in top sunt Coreea de Sud
    (locul 18), Egiptul (locul 22, tot cu 43 de puncte) si Mexicul
    (locul 25). Din Europa de Est, in top exista o singura prezenta,
    cea a Poloniei (locul 16, cu 47 de puncte scor de ansamblu).

  • Mariana Gheorghe: Petrom infrunta cu bine criza. De ce nu si Romania?

    Miercurea trecuta, numele Marianei Gheorghe a aparut pentru
    prima oara in presa in directa legatura cu o potentiala numire
    politica. Saptamana trecuta, surse din PNL au dat presei cele trei
    potentiale propuneri pentru premier in cazul in care motiunea de
    cenzura ar fi adoptata. Asadar, numele Marianei Gheorghe a aparut
    ca una dintre variante alaturi de Klaus Johannis – primarul
    Sibiului – si Stere Farmache – presedintele Bursei de Valori
    Bucuresti.


    De la venirea sa la conducerea Petrom, Mariana Gheorghe s-a
    tinut departe de orice asociere cu factorii politici, singurele
    sale iesiri publice fiind in legatura cu Petrom. Din aceasta vara,
    a fost numita presedinte al Consiliului Investitorilor Straini
    (CIS), pozitie din care a prezentat in urma cu o luna si planul
    investitorilor straini de redresare economica a Romaniei (programul
    consta in 12 masuri a caror aplicare ar putea duce la cresterea PIB
    cu 11% pana in 2015).


    Mariana Gheorghe spunea lunea trecuta, in cadrul unui interviu
    cu BUSINESS Magazin, ca masurile propuse de CIS nu au trecut
    neobservate: “Da, avem feedback de la autoritati, atat de la
    partide, dar si de la guvernanti – mai ales ca intre timp s-a si
    schimbat o ‘garnitura’ de ministri, lucram acum pe cateva masuri
    prioritare si speram ca la mijlocul lui noiembrie sa avem masuri
    concrete de raportat”.


    In legatura cu faptul ca CIS incearca sa aiba o voce mai
    puternica, Mariana Gheorghe spune ca programul elaborat a venit ca
    un raspuns la solicitarile pietei, care a cerut in ultimul an
    parerea executivilor din businessul romanesc privind situatia
    politica si economica a tarii si in general masuri care sa ajute la
    redresarea economica: “Ca sa aiba o finalitate, am considerat in
    directoratul CIS ca ar fi bine sa fie un pachet de masuri comun si
    am constatat cu placere ca atunci cand am facut un chestionar,
    toata lumea a venit cam cu aceleasi masuri.

    Astfel, nu le spunem autoritatilor doar ce sa faca, ci si cum sa
    faca, astfel putand sa dam si noi din ceea ce stim pentru a ajuta
    autoritatea sa implementeze acea solutie, sa avem o contributie
    directa la realizarea masurilor pe care le propunem”.

    Masurile concrete pentru economie despre care vorbeste Mariana
    Gheorghe vin intr-un moment in care lucrurile nu merg foarte bine
    in niciun domeniu, nici macar in petrol si gaze, domeniu
    traditional mai stabil decat alte sectoare din economie. Dupa un an
    de scadere cu peste 10% a volumelor de carburanti vandute in toata
    piata, 2010 a continuat pentru Petrom pe un trend descrescator, in
    primul trimestru fiind vorba despre o scadere de 16%. Vanzarile nu
    au mers mai bine nici pe parcursul verii, sezon in care in mod
    normal vanzarile cresc.

  • Cinci sau zece ani? Cand va functiona reciclarea la romani

    “Cand ne referim la colectarea selectiva a gunoiului, nu putem
    vorbi mereu cu <trebuie sa>. E ca in Germania. Cand ti se
    spune ca trebuie sa te distrezi, parca nu mai ai niciun chef de
    petrecere.” Gluma profesorului Michael Braungart, doctor in chimie,
    urmareste sa schimbe perspectiva asupra intregului fenomen al
    reciclarii, respectiv trecerea de la eficienta la eficacitate.
    Acestea au fost coordonatele celei de-a cincea editii a Congresului
    International PRO Europe, organizat in prima saptamana a lui
    octombrie la Bruxelles.

    “La douazeci de ani de la implementarea primelor principii de
    responsabilitate pentru deseurile de ambalaje in Europa, ne
    indreptam acum catre o economie verde”, a declarat, in cadrul
    evenimentului, comisarul european pentru mediu, Janez Potocnik. 400
    de milioane de europeni au acces la colectarea selectiva, ceea ce e
    de fapt punctul de start de unde incepe procesul reciclarii. PRO
    Europe, organizatia care se ocupa cu gestionarea reciclarii
    deseurilor de ambalaje, grupeaza 33 de tari, din care face parte si
    Romania. Comisarul sustine ca esenta acestui succes consta in aceea
    ca sistemele de extindere a responsabilitatii producatorilor de
    ambalaje sunt sub controlul industriei, lucreaza pentru industrie,
    functionand pe un principiu non-profit. “Doar astfel de organizatii
    se pot asigura ca la nivel operational, colectarea, sortarea si
    reciclarea se fac in cel mai eficient mod, atat economic, cat si
    din punctul de vedere al mediului.”

    In Romania functioneaza cinci astfel de organisme: Eco-Rom
    Ambalaje, Eco-X, Environ, Intersemat si Sota Grup. Sunt de fapt
    organizatii care trebuie sa se asigure ca duc la indeplinire
    obiectivele legale de valorificare si reciclare a deseurilor de
    ambalaje pentru toate companiile afiliate. Ele preiau din
    atributiile producatorilor de ambalaje si actioneaza ca o interfata
    intre acestea, pe de-o parte, si colectori si reciclatori, de
    cealalta parte.

    Daca in zona companiilor, ratele de reciclare se mentin la nivelul
    indeplinirii obiectivelor pentru 2007, in ce priveste populatia,
    care produce mai bine de 60% din cantitatea de deseuri, un procent
    nesemnificativ este revalorificat. Iar progresele se vad putin spre
    deloc. Intr-o discutie cu BUSINESS Magazin, Henri Meirsonne,
    presedintele PRO Europe, spune ca unul dintre avantajele Belgiei e
    ca a inceput cu 20 de ani inaintea noastra. In plus, “in Occident,
    initiativa a venit din partea mediului privat, evident cu sprijinul
    autoritatilor, care au stabilit cadrul legal. Am discutat cu
    ministrul mediului din Romania si sprijin exista, dar problema
    apare in comunicarea cu autoritatile locale”, explica Meirsonne.
    Seful organizatiei sustine ca intre-ruperile apar intre
    transpunerea etapelor de la centru catre teritoriu. Mai exact,
    trebuie stabilite procente de acoperire a localitatilor din tara de
    la an la an. “In Romania, doar o mica parte din tara are colectare
    selectiva. Sper ca Europa sa fie suficient de intelegatoare in ce
    priveste eventualele sanctiuni impuse in cazul nerespectarii
    obligatiilor, dar, in acelasi timp trebuie sa se asigure si ca tine
    sub control problema coruptiei”.

    O alta problema pe care o identifica Meirsonne e aceea ca exista
    cinci organizatii care preiau sarcinile producatorilor de ambalaje,
    fata de Belgia, unde exista una singura. Aceasta face colectarea
    mult mai fezabila si mai usor de supravegheat. “Ideea de a crea
    competitie este gresita. Mai ales ca vorbim de organizatii
    non-guvernamentale si non-profit. Concurenta trebuie sa existe in
    zona colectorilor si reciclatorilor si atat”, adauga seful PRO
    Europe.

    Aceeasi viziune o impartaseste si William Vermeir, managing
    director al Fost Plus, compania belgiana de care vorbea mai sus
    Meirsonne. “Cand faci afaceri, e nevoie de competitie. Dar
    extinderea responsabilitatii producatorilor e mai mult de atat, e o
    economie verde. E nevoie de concurenta, dar la nivel de prelucrare
    a deseurilor, nu in intermedierea dintre producatori si
    reciclatori.” Sisteme de acest fel functioneaza deja in Belgia,
    Franta, Spania, Portugalia si Austria, iar Romania va avea unul
    functional in zece ani, spune Vermeir.

    Am discutat despre ipoteza celor doi oficiali cu Ionut Georgescu,
    directorul Directiei Gestiune Deseuri si Substante Periculoase din
    cadrul Ministerului Mediului si Padurilor. Fara sa fie definitiva,
    viziunea sa nu e foarte diferita. “In acest moment, piata
    romaneasca este concurentiala la nivelul preluarii de
    responsabilitate din partea producatorilor.

    Cea mai parte dintre ei sunt intr-o anumita schema, iar in
    majoritatea tarilor europene exista mai multe organizatii”,
    constata Georgescu, adaugand ca e destul de dificil sa obligi
    producatorul sa aleaga una singura. “Avem totusi obligatii de
    indeplinit pe partea de deseuri, iar in acest sector luam in calcul
    varianta belgiana, aceea de a avea numai doua organizatii, una
    pentru cetateni si una pentru companii.” Cei din minister nu sunt
    insa hotarati in acest moment, dat fiind ca asteapta rezultatele
    unui studiu care sa analizeze toate avantajele si dezavantajele
    unui asemenea sistem.

    “Personal, consider cele mai bune sistemele belgian si austriac,
    insa nu trebuie sa luam totul mot-a-mot”, spune oficialul.
    Planurile sunt ca pana la finele anului sa se incheie analiza, iar
    pana la finele lui 2011 sa se schimbe legislatia. Potrivit
    acordului cu Bruxellesul, la finalul anului 2015, Romania trebuie
    sa aiba infrastructura de colectare selectiva la nivel national.
    Trebuie sa vedem cine o va face, spune Georgescu, “mai ales ca
    primariile se confrunta cu lipsa de fonduri, iar operatorii de
    salubritate nu apar in legislatia europeana”. Costurile nu pot fi
    totusi repartizate in totalitate pe seama cetateanului, cat timp,
    “daca adopti colectarea selectiva, trebuie sa platesti mai
    putin”.

    2015 pare totusi departe, insa, potrivit sefului de la Deseuri, in
    acest moment, circa trei milioane de cetateni au acces la
    infrastructura de colectare selectiva in stare incipienta. Numarul
    pare insa exagerat specialistilor din industrie

  • CLUB BM: Romania, o analiza de tara intr-o seara de luni

    Invitatii care au raspuns solicitarilor BUSINESS Magazin au fost
    Octavian Popescu (Vicepreşedinte Initiative), Bogdan Popescu (Head
    of strategic project management, Metro Cash & Carry România),
    Radu Furnică (Preşedinte Leadership Development Solutions), Bogdan
    Georgescu (Managing partner Colliers International), Radu Georgescu
    (Preşedinte Gecad), Ovidiu Cernei (Corporate affairs &
    communications government relations & regulatory affairs
    manager JTI), Ciprian Moga (Managing partner Iquest Consulting),
    Anca Bidian (CEO Kiwi Finance), Radu Crăciun (Director de
    investiţii Eureko Pensii) si Costea Dumitrescu (Managing partner
    Ascendis).

    BUSINESS MAGAZIN: Romania are nevoie, in contextul crizei si al
    necesitatii atragerii de investitii, in special investitii straine
    directe, sa stie cum sta. De aceea am propus ca tema de discutie o
    analiza a calitatilor, slabiciunilor, oportunitatilor si
    amenintarilor din economia si societatea romaneasca.

    RADU FURNICĂ: Daca noi ne gandim la o analiza SWOT (strengths,
    weaknesses, opportunities, threats – puncte tari, puncte slabe,
    oportunitati, amenintari, n.red.) fara o perspectiva pe termen lung
    si fara sa ne intrebam care vor fi consecintele a ceea ce inseamna
    azi politica vis-a-vis de tanara generatie, in termen mediu spre
    lung, eu cred ca orice analiza ar fi un exercitiu inutil.

    BUSINESS MAGAZIN: E un inceput foarte bun. Unde ati plasa in
    acest moment sistemul de invatamant intr-o analiza?
    RADU FURNICĂ: In momentul acesta este o slabiciune clara.
    OCTAVIAN POPESCU: O slabiciune pe termen scurt si o amenintare pe
    termen lung.
    RADU CRĂCIUN: Mie mi se pare ca prin definitie o analiza SWOT ar
    trebui sa fie pe termen scurt pentru ca nu putem sti care vor fi
    oportunitatile sau amenintarile peste zece ani. Iar primul pas este
    sa punem etichete pe ele, asa cum sunt ele acum si asa cum le vedem
    acum. Pentru ca nimeni nu are globul de cristal care sa-i spuna cum
    va fi peste zece ani.
    CIPRIAN MOGA: Va propun eu o eticheta pentru sistemul de
    invatamant: in dezacord cu cerintele pietei muncii, atat pe
    perioada de criza cat si inainte de ea. Nu exista o strategie, nici
    a liceelor, nici a universitatilor, de a-si urmari elevii sau
    studentii sa vada ce ajung. In absenta acestui marketing exista o
    ruptura totala intre ce se produce in scolile romanesti si ce iese
    pe piata muncii. La Pitesti exista chiar si acum si a existat in
    ultimii cinci ani o singura clasa de ingineri proiectanti auto in
    conditiile in care Dacia incearca cu cerul si pamantul sa obtina
    astfel de specialisti.
    RADU CRĂCIUN: Eu as vrea sa ma leg de acest aspect si sa fac o
    referire la o traditionala chestiune considerat punct tare al
    Romaniei: costul scazut al fortei de munca cu care am tot defilat
    incercand sa atragem capital. Parerea mea este ca in acest moment
    este din ce in ce mai putin un punct tare al Romaniei. Ceea ce se
    cauta acum este o forta de munca calificata si mai putin costul
    scazut. Acum cinci ani costul fortei de munca era un punct tare,
    iar acum nu mai e asa si poate deveni un punct slab.


    BUSINESS MAGAZIN: In momentul de fata, forta de munca unde s-ar
    incadra in analiza noastra?
    RADU FURNICĂ: Este o slabiciune. Pentru ca nu e important sa avem o
    forta de munca ieftina, ci de o calitate buna. Ceea ce inseamna ca
    la pretul la care este sa aiba o productivitate peste nivelul
    sugerat de pret.
    BUSINESS MAGAZIN: Dar domnul Radu Georgescu spunea anterior ca
    romanul e inventiv si bine pregatit. Sa fie doar un apanaj al
    IT-ului?
    RADU GEORGESCU: La noi asa se vede. Eu cred ca nimic nu este in alb
    si negru, ci totul este in zone de gri. Sunt de acord ca daca te
    uiti la zidarul care nu e in stare sa faca unghiul drept, e vorba
    de forta de munca slab pregatita, dar daca te uiti in zona IT
    lucrurile stau altfel.
    RADU FURNICĂ: Braindrainul care are loc in momentul de fata va fi
    platit de tara asta in 15-20 de ani de-acum inainte extraordinar de
    scump, dincolo de banii pe care ii imprumutam noi de la FMI sau
    orice. Cele mai greu de dovedi datorii sunt asa numitele
    “oportunity loses”. Cu alte cuvinte cum poti sa dovedesti ca daca
    s-ar fi luat alte decizii rezultatul ar fi fost mult, mult mai
    bun.
    RADU FURNICĂ: Un alt punct care ar trebui discutat ar fi politica,
    administrativa.
    BOGDAN GEORGESCU: Oamenii pleaca din tara dar nu pentru ca
    managementul este prost intr-o firma ci pentru ca viata este din ce
    in ce mai grea. Pentru ca s-au saturat sa stea aiurea in trafic, la
    cozi, sa fie batjocura unui functionar de la ghiseu.
    OVIDIU CERNEI: Fara politic si deciziile luate astazi, acum un an
    sau doi, de catre clasa politica, careia ii datoram foarte mult din
    criza actuala, probabil ca ar fi fost alte evolutii. Si tot ei ar
    fi cei care ar putea sa schimbe putin viitorul si acele
    oportunitati pe care tanara generatie daca anumite decizii ar fi
    gandite si luate pe alte baze decat cele care conteaza acum.
    BUSINESS MAGAZIN: Atunci ar trebui sa trec politicul tot la
    slabiciuni.
    MAI MULŢI: Mai degraba o amenintare.
    CIPRIAN MOGA: Imi permiteti sa fac o simplificare a cuvantului
    politic? Se numeste management. Impactul este mai mare sau mai mic,
    dar cred ca atunci cand vorbim de politic nu stiu daca nu cumva
    vorbim de management in administratie.
    OCTAV POPESCU: Si un model de neasumare a responsabilitatii si de
    ne-urmarire a oricaror obiective si a momentului decontului. Dar
    cred ca cel mai mare liability pe care il aduce politicul in
    business este aceasta impredictibilitate uriasa cu care trateaza
    mediul de afaceri – schimbari peste noapte samd. Cati dintre Dvs.
    pot face un plan de afaceri pe care sa nu-l atinga sase luni?
    RADU FURNICĂ: Pesimismul fata de viitor in ochii clientilor mei
    este in mod vizibil mult crescut si a crescut mult in ultimii patru
    ani.
    BOGDAN POPESCU: Dimensiunea e una dintre marile oportunitati ale
    Romaniei.
    Octav Popescu: Oportunitatea e data nu doar de variabila numerica
    din ecuatie, referitoare la populatie, ci si din apetitul de
    consum, care, in ciuda anilor buni de pana acum doi ani, nu a ajuns
    la nivelul necesar. Noi am facut un studiu in Romania despre
    atitudfinea consumatorului afectat de criza. In medie, la nivel
    international, pe un esantion de 7 tari, 70% din consumatorii
    intervievati au spus ca isi vor pastra comportamentul de cumparare
    alterat de criza. Cu alte cuvinte, au descoperit ca se pot descurca
    cu mai putine vacante, cu masini mai mici, pot astepta sa cumpere
    la promotii etc. In Romania, numai 52% au spus ca isi vor pastra
    acest comportament, adica de indata ce lucrurile vor reveni din
    punctul de vedere al comportamentului de cumparare la un nivel
    normal, vor continua sa cumpere. Aceasta diferenta este o mare
    oportunitate care, combinata cu numarul de consumatori, da un
    potential chiar palpabil acestui punct.
    CIPRIAN MOGA: Nu cumva suntem in stare sa mergem mai in jos cu
    dorinta de cumparare?
    OCTAV POPESCU: Noi suntem consumatori emotionali. Pana acum,
    increderea si dorinta de a cumpara depaseau cu mult puterea de
    cumparare acum doi ani si jumatate. Astazi, este cea mai scazuta
    din toata regiunea. Apropo de atitudinea consumatorului, 86%
    considera ca lucrurile s-au inrautatit in ultimele sase luni si 75%
    considera ca lucrurile se vor inrautati si mai mult in urmatoarele
    sase luni. In mediul international, 70% considera ca lucrurile se
    vor imbunatati in urmatoarea jumatate de an. Din cum isi plaseaza
    consumatorii increderea sau neincrederea, criza i-a facut pe oameni
    sa-si schimbe valorile si lucrurile in care cred. Credibilitatea,
    competenta si securitatea reprezinta principalele criterii care
    influenteaza comportamentul de cumparare. Aici nu suntem cu nimic
    diferiti fata de ceea ce se intampla la nivel international. Lumea
    s-a divizat intre eroii si raufacatorii crizei. Printre eroi, sunt
    prietenii si familia. Ei sunt surse de informare, in ei se
    investeste capital de incredere. Pe locul doi este internetul si pe
    locul trei sunt supermarketurile, pentru ca ele s-au dovedit
    aliatul consumatorilor pe timp de criza, prin promotii. Sondajul
    este reprezentativ pentru Romania pe segmentul de varsta 21-45, din
    mediul urban, persoane active din punct de vedere financiar, adica
    lucreaza. Dintre raufacatori, sunt Guvernul si politicienii. In jur
    de 91% n-au niciun fel de incredere in ei. Media internationala e
    apropiata – 90%. Pe locul al doilea este mass-media. Asta nu
    inseamna ca nu consuma televiziune, ziare si reviste, dar
    credibilitatea pe care o pun pe aceste surse este infima. Pe locul,
    al treilea este publicitatea si pe locul al patrulea sunt bancile.
    Practic, autoritatea construita ca atare a disparut in momentul de
    fata, la fel si autoritatea transmisa prin mass-media. Au ajuns la
    un nivel minim istoric. Cu toate acestea, suntem una din natiunile
    care au un consum foarte mare de informatii.
    BOGDAN POPESCU: Pentru ca astazi trebuie sa interpretam tot ce
    primim ca informatie in media, din cauza credibilitatii scazute in
    acest mediu, as pune media la amenintari.
    CIPRIAN MOGA: La nivel social, ne orientam foarte mult dupa elite
    si avem o carenta sociala pentru ca nu avem activitati sociale. Un
    exemplu ar fi ca oamenii de elita nu au practica sociala. In afara
    de vizitarea prietenilor sau petrecerile de la firma, nu au o
    practica sociala, cum ar fi infiintarea unui grup de reactie sau de
    opozitie.
    RADU FURNICĂ: Diferenta este ca in societatile mature exista o masa
    critica a acelui sistem de valori, care, la noi, in ultimii 20 de
    ani nu a apucat sa se dezvolte.
    BUSINESS MAGAZIN: Aceasta situatie se regaseste si in mediul de
    afaceri? Sunt dispuse companiile sa colaboreze, depasind sfera
    simpla a contractului semnat?
    RADU FURNICĂ: Problema este ca indiferent de domeniul de
    activitate, activitatea organizatiilor de afaceri este focalizata
    in principal spre supravietuire si atunci rolul lor de participant
    la viata sociala este redus, de multe ori, la un simulacru, pentru
    ca ei abia reusesc sa-si plateasca salariile.
    BUSINESS MAGAZIN: Mediul de afaceri unde-si are locul?
    RADU FURNICĂ: Atata cat e, e un punct tare. Eu as mai spune ca un
    alt lucru bun pe care il avem este tocmai faptul ca nu s-a
    intamplat nimic pana acum. Adica, ceea ce s-a intamplat, e foarte
    putin in comparatie cu ce s-ar fi putut intampla.
    COSTEA DUMITRESCU: Din acest punct de vedere, totul e o
    oportunitate, nu? Daca reusim sa traim cu managementul pe care il
    avem, cu productivitatea pe care o avem, trebuie sa ne gandim ca
    daca creste calitatea actului de management si in mediul de
    business si in administratiile locale, vom inflori. Deci, nivelul
    scazut poate fi privit ca o oportunitate, nu ca o problema.
    ANCA BIDIAN: Eu si invatamantul si forta de munca tot la
    oportunitati le-as trece, in loc de slabiciuni, invatamantul, cu
    toate hibele pe care le are, avem foarte multi tineri care pleaca
    afara. Pai, ei acolo fac treaba, cu acelasi sistem de invatamant in
    spate. Am trait multi ani in Canada si stiu ce spun.
    RADU GEORGESCU: Problema invatamantului romanesc nu este ca nu te
    invata bine cat este integrala de gradul 3 din 72.255.000. La asta
    suntem senzational mai buni noi decat americanii si oricine
    altcineva. Copiii nostri nu sunt indrumati catre ce pot face in
    viata, asta e problema.
    ANCA BIDIAN: Din acest punct de vedere, slabiciunea poate fi a
    mediului de afaceri, care nu stie ce sa faca pentru a ii indruma si
    a media, in egala masura, pentru ca nu arata si lucrurile valoroase
    din tara asta. Nu cred ca nu mai avem niciunul. Atata timp cat avem
    un marketing negativ extraordinar, in care nu aflam decat de cei
    care au esuat, de companiile care si-au declarat insolventa, de cei
    care fura. Daca nu vom fi in stare sa cream talente sau ai nostri
    vor performa mai bine la Bill Gates, vor veni cetateni moldoveni,
    chinezi, pakistanezi care vor asigura bunul mers al societatii mai
    departe. Solutii sunt.
    RADU FURNICĂ: Eu am o unitate de business cu un filtru pentru
    identificarea tinerilor cu potential de leadership. In jur de 60%
    dintre ei nici macar nu termina testele. Din cei 40% care le
    termina, foarte putini sunt buni.
    ANCA BIDIAN: Si in 2007-2008 ne vaitam, iar atunci lumea nu mai
    putea sa circule in Bucuresti. Nu avem masuri pentru calitatea
    vietii pentru a putea compara mere cu pere si pentru a lua brusc
    decizia de a pleca in alta tara pentru ca acolo e mai bine.
    RADU GEORGESCU: Stateam si faceam o socoteala cu colegi de-ai mei.
    Din ce ne-am uitat noi, romanul mediu este in top 20% ca nivel de
    trai in Romania. In acest context, sa venim si sa ne plangem ca ne
    este rau, mi se pare un pic cam mult.
    BOGDAN GEORGESCU: Eu nu cred ca am o viata foarte buna, din punctul
    de vedere al calitatii vietii. Poate ca fata de Pakistan sau fata
    de China, da, dar fata de ceea ce imi doresc eu si fata de restul
    Europei, nu.
    COSTEA DUMITRESCU: Eu cred ca aici e o dezamagire pe undeva, pentru
    ca ultimii 20 de ani care au adus ceva prosperitate, mai ales la
    nivel individual, nu au atras dupa sine o crestere a nivelului de
    civilizatie si a calitatii generale a vietii. Daca punem calitatea
    vietii ca o slabiciune si totodata ca o oportunitate, pentru ca nu
    putem merge decat in sus, n-ar fi rau.
    RADU CRĂCIUN: Eu cred ca sunt doua planuri aici. Pe de-o parte, din
    punctul de vedere al activelor pe care fiecare roman le are, e clar
    ca a existat o progresie chiar geometrica – masini, calatorii in
    strainatate, case. Cu toate acestea, in toti acesti ani n-a existat
    niciun singur moment in care in media sa spuna cineva ca romanul
    traieste mai bine. Chiar si in perioada in care vanzarile de masini
    straine cresteau cu 40% de la an la an, creditele cresteau si ele,
    iar somajul ajunsese la 4%, pe toate canalele de televiziune vedeai
    ca saracii romani traiesc prost. Atata vreme ca romanilor li s-a
    spus tot timpul ca traiesc prost, poate n-ar trebui sa-i condamnam
    ca au ajuns sa si creada acest lucru, cu toate ca, daca ar fi
    privit in jur traiesc mai bine chiar si decat acum patru ani, nu
    zece.
    RADU GEORGESCU: Eu am facut un concediu timp de o saptamana in
    aceasta vara mergand cu masina prin tara si a fost senzational.
    Unul dintre cele mai bune concedii si compar cu cel similar de acum
    cativa ani din SUA, de la New York la San Francisco, si in Rusia,
    de la Moscova la Sankt Petersburg. Am gasit pe drumurile Romaniei
    oameni cu zambetul pe buze peste tot, oameni care trageau de
    clienti pentru a fi bine.
    BUSINESS MAGAZIN: Unde poate fi asezata aceasta Romanie, ‘de la
    tara’?
    COSTEA DUMITRESCU: La oportunitati, care au insa nevoie de ceva in
    plus pentru a se materializa.
    RADU FURNICĂ: Eu cred ca la nivel national ar trebui sa ne
    focalizam asupra unui numar dat de domenii. Un numar redus, pentru
    ca problema noastra acum este ca incercam sa le facem pe toate
    odata, convinsi fiind ca le facem bine.
    ANCA BIDIAN: E nevoie de o strategie pentru asta.
    RADU GEORGESCU: Ei da, dar problema este ca din doi in doi ani mai
    apre cate o strategie pentru urmatorii 30 de ani.
    BUSINESS MAGAZIN: Dupa doua ore de discutii, in zona calitatilor nu
    am trecut nimic.
    COSTEA DUMITRESCU: Mediul privat de afaceri.
    BOGDAN POPESCU: Cred ca ar fi adaptabilitatea. Am avut o revelatie
    personala cand a murit presedintele Poloniei, in aprilie. Polonezii
    au fost desfiintati de trei ori si au ajuns unde au ajuns prin
    imprejurari. Noi n-am fost niciodata pusi in situatii limita, ci
    ne-am strecurat. Probabil o facem inconstient, dar demonstreaza
    versatilitate si adaptabilitate pe care daca o canalizam de aici
    incolo ne poate ajuta foarte mult.
    RADU FURNICĂ: O alta calitate ar fi si comunicarea in limbi
    straine, mult peste tot ce este in tarile din jur. Oamenii sunt
    deschisi la minte. In Cehia, isi pun casca pe cap la ora cinci si
    jumatate si rup usa.
    CIPRIAN MOGA: De ce n-am putea actiona la nivel micro? Cred ca cel
    mai tare suferim de pe urma administratiilor locale si n-am auzit
    de astfel de institutii incomodate de grupuri de cetateni
    nemultumiti.
    RADU GEORGESCU: Stiu de un fond foarte mare de investitii care si-a
    pus problema sa investeasca intr-o firma foarte mare de consultanta
    in care sa angajeze oameni de genul lui Bill Clinton si sa faca
    “outsourcing of government”. Probabil ca ar fi o solutie si pentru
    noi.
    RADU FURNICĂ: Da-ti-mi voie sa dau un exemplu radical. Colegii mei
    din Korn/Ferry au fost angajati acum zece ani de guvernul
    neozeelandez pentru a gasi viitorul ministru al apararii. O firma
    cauta candidati pentru un post de ministru.
    BUSINESS MAGAZIN: Justitia nu este si ea o solutie? Unde credeti ca
    isi gaseste locul?
    COSTEA DUMITRESCU: Dar justitia n-ar ajuta la cresterea calitatii
    actului de management.
    BOGDAN POPESCU: Ar putea stabili niste limite.
    RADU FURNICĂ: Daca SWOT-ul este pe termen scurt, Codul Muncii este
    un mare dezavantaj, pentru ca ii descurajeaza si pe cei care in
    ciuda conditiilor se gandesc sa vina.
    CIPRIAN MOGA: O statistica interesanta, realizata anul trecut in
    sectorul IT din Danemarca, unde cheltuielile in aceasta directie
    sunt consistente, arata ca 25% dintre IT-stii care lucreaza acolo
    sunt de fapt persoane fizice autorizate. Ei isi pot face un PFA
    intr-o zi, pe internet, iar actele vin acasa prin posta.
    RADU FURNICĂ: Codul Muncii in Romania este cel mai mare aparator si
    stimulant pentru lene si furt, platforma de negociere dintre
    companie si individ are prejudecati masive impotriva
    organizatiei.
    BUSINESS MAGAZIN: Asadar, unde s-ar incadra justitia in graficul
    SWOT?
    RADU FURNICĂ: Este o amenintare, mai degraba. Una dintre cele mai
    mari companii din Romania a avut anul trecut pe rol in jur de 5.000
    de procese, pentru ca a fost semnat contractul colectiv de asa
    natura incat nu putea sa nu le dea bonus, chiar daca nu exista
    performanta.
    BUSINESS MAGAZIN: Trecand peste cumetriile politice si peste partea
    mai mocirloasa din businessul romanesc, sectorul de afaceri este un
    motor de crestere din punct de vedere financiar chiar si pentru
    lumea politica. Mediul de afaceri nu foloseste in momentul de fata
    chestia asta ca pe o arma. De ce nu struneste politicianul sa
    lucreze in interesul mediului de afaceri si implicit al
    populatiei?
    RADU FURNICĂ: Am ajuns in economie si in societate sa fim santajati
    ca nu avem alternativa nici in justitie, nici in politica si nici
    in administratie. In momentul in care incearca unul sa iasa in fata
    si sa schimbe ceva, este discreditat si etichetat ca
    securist.
    RADU CRĂCIUN: Eu am o curiozitate. De ce credeti totusi ca mediul
    de afaceri nu este in stare sa se coaguleze si sa produca o
    alternativa? Pentru ca pana la urma, in momentul de fata, daca ar
    aparea o a treia forta, indiferent care ar fi ea, cred ca lumea
    s-ar incolona numai de dragul de a vota altceva. E nevoie de o
    personalitate si e nevoie de bani, iar banii sunt in mediul privat.
    Cativa oameni din mediul privat autohton cu bani s-ar putea aduna
    si furniza o alternativa.
    BOGDAN GEORGESCU: Nu e o lupta egala din pacate si ce om de afaceri
    normal la cap si-ar distruge viata si s-ar inhama la un risc atat
    de mare, cu sanse atat de mici?
    RADU FURNICĂ: Daca e sa ne uitam la stat ca la o intreprindere,
    este o intreprindere corupta pana in maduva oaselor pentru ca
    modelul de management pe care il foloseste este unul
    autodistructiv. Statul trebuie sa gandeasca precum o organizatie
    obsedata de ideea de a supravietui. Or, ceea ce se intampla in
    realitate, este doar o balacareala continua.
    RADU CRĂCIUN: Dar cati oameni de acolo au experienta de conducere?
    Ce firma a condus Emil Boc, ca sa stie cum se conduce. Asta este
    problema: ajung oameni in functii de conducere, fara ca in viata
    lor sa fi condus macar o echipa de patru oameni.
    BOGDAN POPESCU: Sa luam un exemplu – fac autostrada, iau spaga x%.
    Cum fur cat mai mult? Facand cat mai multe autostrazi, nu? Cred ca
    nu stiu ca sunt metode mult mai inteligente si mai constructive de
    a fura.
    BOGDAN GEORGESCU: Radu Vasile spunea la un moment dat ca pentru a
    investi un leu se fura alti sapte. Rata de absorbtie a fondurilor
    europene este o oportunitate.
    COSTEA DUMITRESCU: Un punct slab este ca nicio banca din Romania nu
    are un produs de finantarea a fondurilor europene. Culmea, toti zic
    ca-l au, dar daca te duci si-l ceri, o dau din colt in colt.
    Politicul nostru ar trebui sa discute cu finantatorul care sunt
    prioritatile. Pe resurse umane, spre exemplu, indeasa niste sume
    uriase care nu se duc in sectorul public, care nu e in stare sa
    faca proiecte, in timp ce programul de ajutoare de stat a fost de
    15 milioane, din cateva sute de milioane. si pe astea s-au bautut
    3.000 de proiecte ale companiilor private. Nimeni nu controleaza la
    noi tehnic finantarile, ci doar financiar-contabil. Nimeni nu e
    interesat sa vada efectele proiectelor, ci vor doar sa vada facturi
    si acte.
    BUSINESS MAGAZIN: Care este scenariul dumneavoastra pentru
    Romania?
    BOGDAN POPESCU: Intr-un fel sau altul, iesim din criza, suntem tot
    mai cuplati la America si la ce se intampla in occident si vom
    reusi sa decuplam politicul de social. Politicul va fi din ce in ce
    mai izolat, moment in care va deveni o miza atat de mica pentru
    politic sa o ia pe calea pe care a luat-o – bani, fonduri etc –
    incat va fi posibila schimbarea. Cred ca in 5-10 ani se va
    intampla. Depinde de foarte multe, dar mi se pare un scenariu
    plauzibil.
    OCTAV POPESCU: Cred ca repornirea economica e o chestiune de
    conjunctura internationala. In momentul in care lucrurile se vor
    aseza acolo, vom fi si nou influentati pozitiv, undeva spre ultima
    parte a anului viitor. Sfarsitul anului viitor relansarea de care
    vorbim s-ar putea sa tina vreo patru cinci luni, dupa care se va
    confrunta cu promisiunile electorale din 2010. dar, de bine, de
    rau, motoarele vor porni.
    CIPRIAN MOGA: Eu am mare incredere in construirea de cluburi
    sociale. Cred ca suntem intr-o faza incipienta a antreprenoriatului
    in zona sociala, a ONG. In grupul meu de prieteni, numim asta clasa
    rezonabila. Vor exista tot mai multi oameni rezonabili care se vor
    intalni si vor discuta despre problemele sociale. Cred ca vor fi
    tot mai multi oameni care se vor intalni in cercuri restranse si
    vor discuta foarte serios de probnlemele sociale imediate. O parte
    dintre i vor trece la actiune spontana.
    BOGDAN GEORGESCU: Eu nu cred ca acesti oameni vor da la o parte
    sistemul politic. Clasa politica de astazi domina puternic sistemul
    in care traim si va ramane acolo sub o forma poate putin reformata.
    Din punct de vedere economic, vom iesi din criza asta la un moment
    dat, economia europeana ne va scoate din aceasta situatie. Dar
    calitatea vietii in Romania depinde mai mult de aceasta lipsa de
    civilizatie si de partea sociala si chiar daca sunt companii care
    fac bani in continuare, acesta nu este un indicator care ne arata
    cum traim.
    OVIDIU CERNEI: Schimbarea ma astept sa fie extrem de dificila, iar
    din punct de vedere politic va trece o vreme pana cand lucrurile se
    vor schimba. Ce vreau sa mai subliniez, din punctul de vedere al
    vietii sociale consider ca sistemul de educatie trebuie reformat,
    iar porfesorii trebuie sa incerce ei insisi sa schimbe ceea ce vor
    livra in urmatorii zece ani.
    BOGDAN GEORGESCU: Eu cred ca suntem parte din ceva care o sa
    inceapa sa functioneze si o sa ne tarasca la modul cel mai propriu
    in directia cea buna. Sunt convins ca politicul va ramane
    caragelian toata viata lui si sper sa devina din ce in ce mai putin
    relevant.
    BUSINESS MAGAZIN: Exista pericolul ca Uniunea Europeana sa se
    sature la un moment dat de noi?
    ANCA BIDIAN: Nu cred. Sa nu uitam totusi de ce ne-au luat, motivele
    sunt tot acolo si se incadreaza la oportunitati. Nu suntem nici mai
    buni, nici mai putini buni de cat altii. Astept momentul in care se
    va decupla economicul de politic. Cred insa ca am exagerat putin cu
    asteptarile si solutiile pe partea publica, guvernamentala, pentru
    ca in definitiv nu avem motive sa asteptam ca politicul sa ajute
    economicul. Ba din contra, cele mai bune momente au fost atunci
    cand nu ne-au incurcat, nu ca ne-ar fi ajutat.

  • Analiza SWOT a Romaniei. Esti de acord?

    Omul de afaceri Radu Georgescu si-a petrecut, an acest an,
    vacanta in Romania, cu masina, dupa ce in ultimii doi ani anul
    trecut a petrecut acelasi gen de concediu in Statele Unite. “A fost
    absolut senzational. Am oprit unde ni s-a facut somn si nu a fost
    nicio problema. Iar oamenii mi-au zambit tot timpul, contrar
    crizei”, spune Georgescu. In schimb Bogdan Georgescu, seful
    agentiei de consultanta imobiliara Colliers spune ca o saptamana de
    vacanta petrecuta in Romania a fost groaznica.

    Iata doua opinii contrare, care vin fie din niveluri diferite de
    asteptare fie din firesti separari de calitate a serviciilor. Este
    normal sa fie asa si astfel de situatii sunt curente, despre
    oricine ar fi vorba in orice zona a lumii. Este o problema de
    preceptie si de asteptari. Daca am transforma vacantele celor doi
    Georgesti si am adauga sumelor cheltuite de cei doi multe zerouri,
    am obtine doi investitori. Doi investitori care traverseaza o
    perioada de criza si care au de luat decizii: unde merg, ce domenii
    de activitate aleg, ce oportunitati au si ce castig vor
    obtine?

    Participantii la discutia organizata de BUSINESS Magazin cred ca
    Romania are calitati: mediul de afaceri in sine, oamenii deschisi
    la minte, abilitatile de comunicare si cunossterea limbilor
    straine, adaptabilitatea de care dau dovada romanii in general.
    Slabiciuni sunt in primul rand in zona politicului, alaturi de
    sistemul de invatamant, de migratia fortei de munca, calitatea
    scazuta a vietii, precum si cea mai mare parte a
    infrastructurii.

    Pentru un om de afaceri slabiciunile se pot transforma in
    oportunitati, de aceea regasim la acest capitol imbunatatirea
    calitatii vietii sau infrastructura. Tot oportunitati sunt si
    consumatorul, pentru ca Romania este o piata mare, importanta,
    alaturi de pozitia geografica, potentialul de dezvoltare al satului
    romanesc sau nevoia de informatizare a sistemului financiar.

    Media pare sa fie, in opinia mediului de afaceri, o amenintare,
    alaturi de sistemul de administratie publica, de imbatranirea
    populatiei sau de faptul ca o parte din ansamblul democratic pare
    sa nu functioneze. Justitia se afla undeva intre slabiciune si
    amenintare.
    Cele cateva fraze de mai sus rezuma simplu si concis atat orele de
    discutii cat si anii de experienta acumulati in mediul de afaceri
    romanesc. Ce trebuie sa inteleaga autoritatile romane,
    identificate, repetam, de mediul de afaceri drept una din cele mai
    mari vulnerabilitati ale Romaniei, este faptul ca investitiile se
    bazeaza de cele mai multe ori tocmai pe perceptie si pe
    preferinte.

    In ianuarie 2010 Romania se situa pe locul 16 intre cele mai
    atractive destinatii pentru investitii din lume, inaintea Rusiei
    sau Cehiei, intr-un clasament intocmit de firma de consultanta
    A.T.Kearney si in care China este considerata cea mai buna tinta
    pentru investitii. “Companiile cauta antidotul nesigurantei si vor
    din ce in ce mai mult sa investeasca in <strainatatea
    apropiata>”, spune atunci Paul Laudicina, presedintele
    A.T.Kearney. In acelasi studiu Romania se situa pe un important loc
    sase in preferintele investitorilor europeni, fiind prima
    destinatie europeana, inaintea Italiei, Frantei sau Poloniei. La
    acel moment Romania se bucura de respectiva pozitie favorabila la
    capatul unui an electoral, lipsit de masuri de austeritate si in
    care efectele crizei nu s-au resimtit pregnant, dar si dupa o
    perioada de cativa ani de crestere economica sustinuta.

    La aproape un an de la publicarea studiului, putem paria pe orice
    ca perceptia favorabila a investitorilor asupra Romaniei este in
    masura sa se fi schimbat, mai ales dupa desele si contradictoriile
    schimbari in legislatia fiscala, dupa derutantele modificari in
    prognozele de inflatie, crestere economica sau somaj ale diverselor
    insitutii sau dupa relativa indiferenta cu Guvernul a tratat
    masurile de revigorare ale economiei pe care le-a promis.

    Culmea este ca, cel putin in declaratiile oficiale, ministrii
    pareau constienti de problemele economice ale Romaniei dar si de
    solutii. Constantin Nita, fost ministru pentru IMM in perioada 2008
    – 2009, declara: “Revenirea noastra depinde daca vom sti sa
    stimulam mediul de afaceri sa produca bani, nu sa crestem
    impozitele ca sa-l sufocam. Daca nu stimulezi agentii economici nu
    ai de unde sa ai bani la fondul de pensii sau la cel de sanatate.
    Si nici investitiile in proiecte mari de infrastructura nu sunt o
    solutie viabila, pentru ca blocam banii intr-o zona care nu are o
    rata mare de multiplicare a investitiei. Pai in anii ’70, Japonia a
    tasnit in sus pentru ca a investit doar 30% in proiecte de
    infrastructura si 70% din investitii au mers catre IMM-uri. Cui sa
    spui asa ceva in Romania?”.

    Problema nu este cui sa spui, ci cine sa faca. Si de ce.

    Criza a modificat consumatorul, spune Octavian Popescu,
    vicepresedintele agentiei media Initiative, “Criza i-a facut pe
    oameni sa-si schimbe valorile si lucrurile in care cred…
    Credibilitatea, competenta si securitatea reprezinta principalele
    criterii care influenteaza comportamentul de cumparare. Lumea s-a
    divizat intre eroii si raufacatorii crizei”, spune Popescu. Cum la
    nivel fundamental investitorul se aseamana in mare masura cu
    consumatorul, principalele criterii se mentin si in cazul unei
    decizii investitionale; Romania, la nivel investitional, nu pare a
    fi tocmai un model de credibilitate si securitate si face destul de
    multe pentru a-si indeparta competentele.

    Pe plan international criza mai aduce doua modificari importante –
    detronarea SUA din pozitia de principala tinta a investitiilor in
    urmatorii doi ani si aparitia CIVETS.

    Detronarea SUA de catre China, India si Brazilia apare in
    studiul “World Investment Prospects Survey 2010-2012” al UNCTAD,
    Comisia Natiunilor Unite pentru Comert si Dezvoltare. Studiul este
    intocmit in baza raspunsurilor a circa 500 de manageri de
    investitii din multinationale, consultati, specialisti in economie
    sau din lumea academica. Mexicul sau Thailanda sunt alte surprize,
    urcand in topul preferintelor investitorilor.

    Cine este CIVETS? NU este vorba despre zibeta, micutul mamifer, ci
    de grupul de state – Columbia, Indonezia, Vietnam, Egipt, Turcia si
    Africa de Sud – pregatit sa inlocuiasca mantra BRIC – Brazilia,
    Rusia, India si China, socotite marile aspiratoare de investitii
    ale momentului si motoarele cresterii economice mondiale. CIVETS
    sunt ideea lui Michael Geoghegan, directorul executiv de la HSBC.
    “Fiecare dintre ele are o populatie mare, tanara, in crestere.
    Fiecare are o economie diversa si dinamica. Si fiecare, in termeni
    relativi, este stabila din punct de vedere politic”, spunea recent
    Geoghegan. Iar HSBC este o institutie familiarizata cu pietele
    emergente.

    “In lumea de astazi nu-ti poti permite sa astepti ca afacerile sa
    apara. Trebuie sa mergi acolo unde sunt afacerile”, crede seful
    HSBC.

    Romania a fost, pentru o perioada scurta din pacate, un loc unde
    “au fost afaceri”. Greseala tuturor a fost credinta ca afacerile
    “vor fi” tot timpul, chiar fara sprijin guvernamental, ba cu taxe
    majorate asezonate cu inutile dispute politice. O statistica simpla
    este relevanta: in mai 2007 in Romania au fost infiintate 1482 de
    companii cu capital strain. Un an mai tarziu, apareau 1.098 de
    sociatati, iar in 2009 numarul noilor societati cu participatie
    straina la capital se injumatatea la 580. In 2010 s-au infiintat
    numai 422 de companii cu capital strain.

    In acelasi siaj al anilor de crestere economica, Romania inca mai
    atrage investitii straine, care au8 crescut de la 1,9 miliarde de
    euro in 2003 la 5,2 miliarde euro in 2005 si la 9,5 miliarde euro
    in 2008. Valoarea s-a injumatatit in 2009, la 4,5 miliarde euro,
    iar la finele lunii iunie a acestui an investitiile straine directe
    totalizau 1,8 miliarde euro. O suma rezonabila, daca e sa luam in
    calcul efectele crizei. Dar privind “per capita” Romania avea cea
    mai mica valoare a investitiilor straine directe, 2.408 euro/cap de
    locuitor din Centrul si Estul Europei, aproape jumatate din
    valoarea din Bulgaria, 4.870 euro si mult sub cei 8.049 euro din
    Cehia.

    Fara a spera sa ajunga la valori comparabile cu cele indicate
    deja, Romania ar trebui sa isi fixeze un obiectiv rezonabil, cum
    sunt cei 3.323 de euro ai unui polonez, daca nu cei peste 6.000 de
    euro din Ungaria.

    Pentru inceput ar trebui ca oficialii romani sa intocmeasca o
    analiza SWOT (strengths, weaknesses, opportunities, threats –
    puncte tari, puncte slabe, oportunitati, amenintari) a Romaniei.
    Sau sa citeasca discutia care urmeaza.

  • Erste: Pretul petrolului va ajunge la 79,8 USD/baril pana la sfarsitul anului

    “Estimam o medie a pretului petrolului de 79,8
    USD/baril pentru sfarsitul anului 2010, urmand sa creasca la 86,8
    USD/baril la sfarsitul anului 2011 si la 102,6 USD/baril pe termen
    lung (sfarsitul anului 2015)”, precizeaza Thomas Unger, analist al
    sectorului petrolului si gazelor in cadrul Erste Group. In ultimele
    12 luni, pretul a avut fluctuatii situate intr-un interval extins
    de 64-87 USD/baril.

    In ce priveste factorii care ar putea influenta pretul titeiului
    pe viitor, stocurile de titei de la nivelul tarilor consumatoare
    din OECD se mentin la un nivel ridicat si ar trebui sa actioneze ca
    tampon in fata volatilitatii. In plus, riscul de deficit al ofertei
    pare a fi minim in urmatorii 2-3 ani, deoarece productia de petrol
    tine usor pasul cu cresterea consumului.

    “Cererea globala de titei a crescut cu 2% fata de media anului
    2009 si se preconizeaza o noua crestere atat pe termen scurt, cat
    si pe termen mediu”, adauga Unger – in primul rand in pietele
    emergente (China). In Europa, cererea de titei ar putea scadea in
    continuare cu aproximativ 0,7% pe an pana in 2020, date fiind
    regulamentele UE mai stricte privind emisiile de CO2 din transport
    si trecerii la autovehicule alimentate electric. In schimb,
    analistul Erste vede potential de crestere in Europa Centrala si de
    Est: “Polonia si Romania par sa detina cel mai ridicat potential de
    crestere – la 60% din media UE, s-ar inregistra o cerere
    suplimentara de 13,5 milioane de tone de titei sau 2% din totalul
    UE”.

    RECOMANDARI: OMV, PETROM

    Ca recomandari de investitii in actiunile companiilor din
    sector, Erste precizeaza ca OMV este “una din optiunile preferate”
    de investitie si isi mentine recomandarea de cumparare. “Chiar daca
    actiunile OMV nu se bucura de atentia pe care o merita, suntem
    convinsi ca aceasta companie va continua sa inregistreze aceleasi
    performante solide. Metodologia noastra modificata de evaluari a
    generat un nou pret tinta de 36,5 euro, in scadere de la 39 EUR”,
    apreciaza Unger.

    In ce priveste Petrom, pretul tinta pentru Petrom a crescut cu
    19%, ajungand la 0,38 lei pe actiune, de la tinta anterioara a
    Erste de 0,32 lei. “Cu aceasta crestere si un mediu favorabil
    pentru echipamentele upstream, avem incredere in recomandarea
    noastra de acumulare. Romania intentioneaza sa lichideze
    participatia sa de 9,8% in compania Petrom prin vanzare pe bursa,
    incurajand astfel libera tranzactionare a actiunilor. Dupa
    finalizarea tranzactiei, exista o mare probabilitate de majorare a
    capitalului cu 600 de milioane de euro in 2011. Cu toate acestea,
    nu am inclus-o pana acum in estimarile noastre, deoarece nu este
    inca definitivata.”