BusinessMagazin

Category: Analize

Descoperă analize de afaceri și din domeniul financiar – pentru a rămâne informat ai nevoie să citești aceste analize.

  • Cu cat s-au scumpit de fapt medicamentele in ultimii 10 ani?

    Un raport al Eurostat referitor la evolutia preturilor de consum
    arata ca, in timp ce preturile generale s-au dublat fata de
    inceputul anilor 2000, cel al medicamentelor a inregistrat mai
    degraba o stagnare, daca ne uitam la cresterea de circa zece
    procente.

    Ioana Cacovean, presedintele Patronatului Farmacistilor din
    Romania, spune ca practica pretului redus al medicamentelor a
    functionat dintotdeauna, pentru ca s-a lucrat la pret minim
    european si pentru ca referinta in calcularea medicamentelor se
    face la cursul BNR stabilit la inceputul anului: “Istoria a dovedit
    ca, pana in anul urmator, desi cursul euro sau cel al dolarului se
    aprecia cu 20-30%, pretul doctoriilor ramanea acelasi”.

    Farmacistul adauga ca, de-a lungul timpului, si adaosul
    comercial al farmaciei a fost mult diminuat, ceea ce s-a reflectat
    in evolutia costurilor: “Daca la inceputul anilor 2000, marjele
    farmaciei erau de 25%, la inceputul anului trecut scazusera sub 1%,
    iar in prezent se afla la nivelul de 10-12%”.

    Potrivit sefului PFdR, ceea ce intelege populatia din aceste
    scumpiri ar fi de fapt “un nor de fum”. Un argument ar fi ca
    pacientii sunt derutati de gradul diferit de compensare de la un an
    la altul. Asa se face ca, dupa ce mult timp pacientul a platit doar
    10% din pret, iar apoi a ajuns la un grad de compensare de 50%,
    este firesc sa constate o scumpire. Potrivit unui raport al
    Cegedim, companie de studii si analize de piata specializate
    privind industria de ingrijire a sanatatii, 90% dintre bolnavii
    care consuma medicamente pe baza de reteta compensata platesc
    jumatate din valoarea ei.

    Pe de alta parte, nivelul de trai scazut face ca o suma de 30 de
    euro platita pentru tratamentul lunar sa fie enorma, in timp ce
    europeanul plateste aceiasi bani, dar castiga de zece ori mai
    mult.
    Pe de alta parte, din cauza scaderii puterii de consum, cererea se
    muta dinspre medicamentele platite din buzunar inspre cele pe baza
    de reteta.

    “Ceea ce este important in evolutia pietei farmaceutice este
    promovarea bunei utilizari a medicamentelor, pentru ca acestea nu
    trebuie judecate ca un bun de consum”, spune Petru Craciun,
    directorul Cegedim. Raportul trimestrial al companiei arata ca,
    fata de primul trimestru din 2009, piata farmaceutica a inregistrat
    o crestere de 22% in valoare, in principal din pricina cresterii
    preturilor la medicamente din luna martie, ca urmare a actualizarii
    cursului de schimb, de la 4 lei la 4,25 lei/euro.

    Volumul total al medicamentelor a scazut semnificativ cu 7,5%,
    cele mai afectate segmente fiind consumul din spitale (-15,2%) si
    segmentul celor eliberate fara prescriptie medicala (-13,7%).
    Mutarea cererii spre medicamente pe baza de reteta nu este tocmai o
    veste buna pentru farmacii, daca ne uitam la termenele de plata
    dupa care se face decontarea din partea Casei de Asigurari. Daca in
    prezent banii vin dupa 210 zile, vara lui 2010 le-ar putea dubla la
    360 de zile sau chiar mai mult.

    La nivelul anului trecut, in topul preferintelor la consumul de
    medicamente se gaseau produse care se adreseaza luptei cu durerea.
    Potrivit unui top al BUSINESS Magazin, Nurofen se afla pe primul
    loc in randul medicamentelor eliberate fara reteta, cu zece
    milioane de unitati vandute in 2009 si o valoare totala, la pretul
    de achizitie in farmacii, de circa 20 de milioane de euro. Cu 23%
    cheltuieli cu medicamente din totalul alocat sanatatii, tara
    noastra este in urma unor tari ca Ungaria, Cehia sau Slovacia, care
    cheltuiesc pe medicamente 30% din buget sau chiar mai mult.

  • Cum au trecut companiile low-cost in liga mare

    Natasa Kazmer este de opt ani “omul de la Wizz Air”. S-a angajat
    in companie de la startul acesteia, a participat de la sedintele de
    strategie pana la fiecare conferinta de presa pentru lansare sau
    pozitionare si la toate sedintele de marketing. La inceput, jobul
    parea mai usor; cand s-a angajat in Wizz, avea o echipa de 14
    persoane si o secretara, echipa “normala din punct de vedere
    numeric” pentru coordonarea departamentului de marketing si
    corporate affairs.

    Din 2009, Natasa Kazmer a ramas fara secretara si cu o singura
    persoana in subordine. Si munceste mult mai mult. Per total insa, e
    multumita: Wizz Air, care a implinit in luna mai sase ani de la
    infiintare (cu peste 22 de milioane de pasageri transportati in
    aceasta perioada), a trecut peste 2009 cu o crestere de 30%, in
    conditiile in care veniturile companiilor aeriene si numarul
    pasagerilor au scazut in medie cu 12-20%.
    Startul in 2010 a fost destul de bun pentru Wizz Air, povesteste
    Kazmer, iar rezultatele primului semestru ar fi aratat si mai bine
    daca nu ar fi erupt niciun vulcan in Islanda.

    Povestea cu Eyjafjoell a adus Wizz pierderi de 10 milioane de
    euro – odata cu anularea a 930 de zboruri si a unui minus de
    135.000 de pasageri. “In primul trimestru din 2010 am vazut o
    normalizare, pasagerii s-au intors, cifrele aratau cam la fel cu
    primul semestru din 2008 – insa odata cu eruptia, am pierdut din
    nou controlul asupra a cum va fi 2010.”

    Eyjafjoell nu e insa singurul necaz in ceea ce priveste Europa
    de Est: nici economiile din zona nu o duc prea bine, iar bugetarile
    Wizz Air au luat in calcul un 2010 mai prost decat 2009; “tarile
    din CEE sunt puternic afectate de criza si au datorii publice mari,
    combustibilul se scumpeste din nou, iar slabirea dolarului ne
    incurca destul de mult la raportare”, explica oficialul Wizz,
    companie al carei business este concentrat 100% in Europa de
    Est.

    Expunerea Wizz in CEE face ca operatorul low-cost sa fie afectat
    de orice stiri proaste ar veni dinspre Varsovia, Bucuresti,
    Budapesta, Praga, Kiev sau Sofia: “Cea mai mare parte a afacerilor
    Wizz este concentrata in Polonia si Romania, dar orice influenta
    macroeconomica negativa dinspre celelalte piete e la fel de rea,
    deoarece sunt piete in dezvoltare si trebuie sa ne uitam la toate
    cu egala atentie”.

    Desi 2009 a fost caracterizat drept un an greu de toate
    companiile aeriene care opereaza in Romania, Kazmer spune ca pentru
    Wizz anul trecut a adus profit. Este adevarat, nu atat de mult ca
    in 2008: “Suntem profitabili in Romania si vom folosi acest profit
    pentru a il reinvesti in bazele noastre din Romania, dar si pentru
    a mentine sau a scadea tarifele, lucru pe care l-am facut si in
    2009”.

  • Angajatorii par mai optimisti. De ce?

    Parca niciodata n-am fost mai ingrijorati ca acum de ziua de
    maine, de taierile de cheltuieli decise atat de Guvern, cat si de
    mediul privat, si de cata stabilitate mai avem la locul de munca.
    In acelasi timp, in economie apar indicatori care arata ca
    lucrurile merg inspre bine: pentru a doua luna la rand, dupa
    aproape un an si jumatate in care a crescut, numarul de someri a
    inceput sa scada.

    765.285 de oameni apti de lucru nu aveau un loc de munca in luna
    martie. In aprilie, numarul lor a ajuns la 738.187, iar in mai a
    urmat o noua reducere a cifrei, de aproximativ 36.000 de mii de
    oameni, ceea ce ar insemna ca situatia de ansamblu ar fi mai buna
    decat media din 2009.

    Exista posibilitatea ca scaderea numarului somerilor sa fie pusa
    pe seama faptului ca o parte din ei sunt cei intrati in somaj la
    inceputul anului trecut, care intre timp au depasit perioada de
    primire a ajutorului de somaj si au iesit din evidente.

    Cercetarile de piata par sa confirme insa ca nu este doar o
    intamplare, daca luam in calcul opiniile exprimate de angajatori.
    Mai exact, pentru prima oara in ultimul an si jumatate, angajatorii
    se arata optimisti, iar previziunea neta de angajare revine la o
    valoare pozitiva, dupa cinci trimestre consecutiv de valori
    negative privind intentiile de angajare. E drept ca previziunea se
    mentine la o valoare prudenta, sustinand o crestere de doar 2%.

    Concret, aceasta inseamna ca 21% dintre angajatori se asteapta
    sa creasca numarul angajarilor, in timp ce 19% anticipeaza o
    scadere a activitatii de angajare, iar aproape 60% dintre ei
    previzioneaza o mentinere a numarului actual de angajati, dupa cum
    arata cel mai recent studiu al Manpower privind perspectivele
    angajarii fortei de munca.

    “Dupa mai mult de un an, rezultatele studiului pentru al treilea
    trimestru prezinta o previziune neta de angajare pozitiva, ceea ce
    arata ca piata muncii incepe sa se redreseze usor. Va trebui sa mai
    treaca o perioada de timp inainte ca piata fortei de munca sa
    revina la o situatie comparabila celei dinainte de recesiune”,
    apreciaza Camelia Stanculescu, directorul general al Manpower
    Romania.

  • De ce Marele Paris s-a distantat de fratele sau mai mic

    Anul acesta nu ne-a mers asa de bine. Vom avea, probabil, cu un
    milion de turisti mai putin decat in 2009, adica in jur de 27 de
    milioane”, spune Veronique Potelet Anty, responsabilul pentru
    comunicarea cu presa al Biroului de Turism din Paris.


    Fata de ce se intampla la Paris, turismul din Bucuresti si din
    toata Romania, de altfel, pare o gluma. Este suficient sa ne uitam
    la cifrele Institutului National de Statistica – anul trecut, pana
    la sfarsitul lunii noiembrie, aproximativ sapte milioane de
    vizitatori straini au intrat in Romania si, spre deosebire de cei
    care ajung la Paris, multi dintre cei ce ne-au vizitat o data nu au
    in plan sa o mai faca si a doua oara. Cu alte cuvinte, in toata
    Romania au ajuns in 2009 de patru ori mai putini decat au sosit
    doar intr-un singur oras din Franta.


    Pe de alta parte, nu doar ca nu avem cu ce sa atragem un numar
    atat de impresionant de vizitatori, dar si daca am face-o, nici nu
    am avea unde sa-i cazam, din moment ce Bucurestiul are o capacitate
    de cazare de mai putin de 10.000 de locuri, in timp ce in Paris
    sunt peste 76.000 de camere in 1.466 de hoteluri.

    In plus, Parisul are nu doar renume si obiective turistice
    celebre, ci si o strategie sustinuta de promovare, independenta de
    programele turistice nationale. Spre exemplu, Biroul de Turism din
    Paris deruleaza anual 2.000 de activitati de marketing si
    promovare, adresate atat publicului general, cat si
    reprezentantilor presei locale si internationale.

    Pana acum, se pare ca a functionat – potrivit indexului City
    Brands, realizat de Anholt-GfK Roper, perceptia generala asupra
    Parisului este de “cel mai carismatic oras din lume”, devansand
    Londra si Sydney, urmatoarele orase clasate in top. Un alt sondaj,
    realizat de autoritatile pariziene, arata ca 92% din cele 13.000 de
    persoane (exceptand parizieni) care au participat la cercetare au o
    parere buna despre capitala Frantei.

    Acelasi sondaj da rezultate si despre perceptiile in randul
    turistilor de business – 82% dintre ei prefera Parisul oricarui alt
    oras pentru organizarea intalnirilor de afaceri. Si reprezentantul
    Biroului de Turism confirma: “Foarte multi dintre cei care vin in
    Paris in fiecare an se afla la a doua, a treia vizita sau chiar mai
    mult. Sunt turisti care in fiecare an vin macar de doua ori in
    Paris, nu neaparat pentru vacante, cat pentru iesiri de un weekend
    sau sesiuni de cumparaturi”.

    Americanii si englezii viziteaza cel mai des Parisul. Cifrele
    Biroului de Turism arata ca 3,4 milioane de americani si 2,7
    milioane de englezi au innoptat anul trecut intr-un hotel din
    Paris. Italia, Spania, Germania si Japonia au fost alte tari care
    in 2009 au trimis peste un milion de vizitatori in capitala
    Frantei.

    Dincolo de simbolurile pentru care acest oras este cunoscut in
    toata lumea, Parisul se remarca si prin ceea ce ofera ca activitati
    de relaxare. Incluzand spectacolele, piesele de teatru, concertele,
    expozitiile, in Paris au loc in fiecare zi circa 300 de astfel de
    manifestari artistice.

  • Romania si Letonia, singurele economii din Est asteptate de Banca Mondiala sa scada in 2010

    In ultimul raport asupra
    perspectivelor economice globale, publicat miercuri, institutia
    financiara estimeaza ca Romania va termina anul in curs cu un
    deficit bugetar de 5% din PIB, situatie care se va pastra si in
    urmatorii doi ani.


    Vedeti aici alte estimari de crestere economica pentru
    2010.

    In raportul precedent din ianuarie asupra perspectivelor
    economice globale, Banca Mondiala prevazuse pentru Romania o
    crestere a PIB de 0,5% in 2010 si de 4,2% in 2011, respectiv un
    deficit bugetar de 4,9% din PIB anul acesta si de 5,5% la anul.

    Pe ansamblul Europei Centrale si de Est si al tarilor din Asia
    Centrala, Romania si Letonia sunt singurele tari pentru care Banca
    Mondiala prevede scadere economica anul acesta – in Letonia cu
    3,5%. In rest, toate celelalte economii ar urma sa creasca,
    inclusiv Moldova (2,5%), Albania (3%) si Bosnia (4%). De notat ca
    anul trecut, Romania a avut un declin al PIB de 7,1%, in timp ce
    Letonia s-a remarcat printr-o prabusire economica de 18%, de
    departe cea mai mare din Europa.

    In Europa, toate tarile din zona euro ar urma sa aiba crestere
    in 2010, cu exceptia Spaniei (-0,8%), a Irlandei (-1,3%) si a
    Greciei (-3,5%). La fel si tarile nordice, cu exceptia Islandei
    (-2,2%).

    Dupa un declin global al economiei cu 2,1% anul trecut, Banca
    Mondiala prevede o crestere economica mondiala in 2010 si urmatorii
    doi ani intre 3,3% si 3,5%, avand ca locomotiva tarile in curs de
    dezvoltare (in termenii BM, acestea includ si economiile
    emergente), cu o rata medie intre 6% si 6,2%. Economiile dezvoltate
    ar urma sa aiba in acelasi interval un avans intre 2,3% si
    2,7%.

    Institutia are in vedere insa si un scenariu pesimist, in care
    restrictiile fiscale accentuate in tarile dezvoltate vor taia peste
    1% din cresterea economica a acestora in 2010. Riscul cel mai mare
    este insa ca aversiunea la risc a investitorilor fata de problema
    datoriilor publice si a deficitelor din tarile dezvoltate ale UE sa
    determine (sau sa fie determinata de) intrarea in incapacitate de
    plata sau restructurarea datoriilor intr-una sau mai multe din
    tarile cele mai expuse (Grecia, Irlanda, Italia, Portugalia si
    Spania). Aceasta ar afecta solvabilitatea mai multor banci din
    afara acestor tari si ar antrena nu numai intrarea in recesiune a
    tarilor dezvoltate in 2011, ci ar influenta si economia altor zone,
    ca America Latina.

    In ce priveste redresarea in Europa, Banca Mondiala noteaza ca
    aceasta va fi mai lenta “in tarile care au intrat in criza cu
    deficite de cont curent mari (Bulgaria, Letonia, Lituania) sau cu
    deficite si datorii private sau publice inalte (Ungaria, Romania),
    din cauza marjei limitate de actiune a guvernelor” in directia
    stimularii economiei.

  • Oficial al BCE: Cresterea economica dinainte de criza nu se mai intoarce in Est

    Pentru multi membri estici ai UE, criza financiara a fost “o
    trezire la realitate care a venit la timpul potrivit”, intrucat
    cresterea excesiva pe credit, favorizata de dobanzi mici, ducea la
    supraincalzire economica si chiar la “bule” ale activelor in unele
    tari, a
    spus Nowotny    , care este si guvernatorul Bancii Nationale a
    Austriei, cu ocazia unei conferinte financiare franco-austriece la
    Paris.

    Criza a permis autoritatilor, in schimb, “sa recunoasca la timp
    tendintele cu potential periculos” si sa le limiteze impactul.
    Acum, politicile publice vor fi menite sa protejeze dinamicile
    cresterii prin mentinerea la niveluri adecvate ale creditarii, in
    conditiile evitarii “exceselor trecutului”, sustine bancherul
    austriac. Gratie noilor reglementari bancare si unei supravegheri
    macroprudentiale mai bune, nu vor mai exista rate de crestere a
    creditelor de pana la 16% pe an, “ceea ce e un lucru bun”.
    “Inseamna ca am invatat de la criza”, afirma Nowotny. De-acum,
    adauga el, mai ramane si ca lectiile sa fie aplicate in politicile
    guvernelor.

    Impactul acestei scaderi a creditelor va fi mai mare in economia
    austriaca decat in Franta, a sugerat reprezentantul BCE. Comertul
    cu Europa Centrala si de Est se ridica la circa 20 de miliarde de
    euro pe an pentru ambele tari, insa aceasta inseamna doar mai putin
    de 1% din PIB in Franta, pe cand in Austria inseamna circa 6%.

    Cotidianul New York Times a publicat luni un comentariu in
    care remarca dezavantajele creditarii masive in valuta in tari ca
    Romania sau Ungaria, unde imprumutul in alte monede era inainte de
    criza mult mai accesibil din cauza inflatiei mai mari si a
    dobanzilor mai mari la monedele locale.

    Comentariul, prilejuit de recentele temeri de pe pietele
    financiare privind situatia Ungariei si efectele ei in zona,
    reaminteste ca orice depreciere semnificativa a monedelor nationale
    loveste direct in cei ce s-au imprumutat in euro, yeni sau franci
    elvetieni, ceea ce si explica de ce tarile mentionate au avut
    nevoie de la inceputul crizei sa se imprumute cu sume mari de la UE
    si FMI.

    Riscul s-a redus pe parcursul lui 2009, insa caderea forintului
    cu 6% vinerea trecuta, dupa ce liderii Fidesz au asemuit situatia
    tarii cu cea a Greciei, a retrezit discutia privind
    vulnerabilitatea la socuri a economiilor din Est. Banca Centrala
    Europeana a avertizat recent ca imprumuturile in valuta inca
    reprezinta mai mult de jumatate din totalul creditelor in Ungaria
    si Romania si peste 90% in Letonia.

    Pana acum, eforturile guvernelor de a descuraja creditul in
    valuta a avut un “efect foarte limitat sau chiar nul”, conform BCE.
    Piata creditelor pentru populatie in Est este dominiata de banci
    occidentale ca UniCredit, Erste sau Raiffeisen, iar reglementarile
    locale au doar un impact redus asupra acestor grupuri bancare
    internationale, arata Banca Centrala Europeana.

    Luni, cursul leu-euro a ajuns la un maxim nou pe ultimele cinci
    luni, la 4,2180 lei/euro, iar cursul leu-dolar a atins recordul
    ultimilor sapte ani, la 3,5243 lei/dolar. Bursa de Valori a scazut
    cu 1,2%. Pesimista ca de obicei, Danske Bank remarca efectul de
    contagiune, desi de foarte scurta durata, al situatiei din Ungaria
    asupra altor piete europene si repeta, in analiza de luni, ca sunt
    de urmarit cu atentie in urmatoarea perioada “tarile dintre Ungaria
    si Grecia, adica Romania si Ungaria”. Pentru urmatoarele 3 luni,
    Danske prevede un curs de 4,30 lei/euro si 3,58 lei/dolar, iar
    peste 12 luni are in vedere un curs de 4,40 lei/euro si 3,46
    lei/dolar.

  • Dealerii Dacia au inceput sa livreze versiunile 4X4 ale modelului Duster

    “Cererea pentru veresiunea 4X4 este mai mare decat cea pentru
    4X2, ceea ce face ca varianta cu tractiune integrala sa fie
    asteptata mai mult, o luna – doua”, a declarat seful
    departamentului de marketing al dealerului Auto Cobalcescu, Marius
    Bocsa.

    Cei mai multi dintre clientii Duster 4X4 prefera varianta de top
    diesel a modelului.

    “Firmele se orienteaza cu precadere spre variantele 4X2,
    intrucat acestea sunt mai ieftine, in timp ce clientii persoane
    fizice prefera versiunile 4X4”, a spus directorul de marketing al
    dealerului Auto Marcu’s Grup, Valentin Iliescu.


    Cititi mai multe     pe www.mediafax.ro

  • „Blestemul” banilor din privatizari: nimeni nu poate sa spuna pe ce au fost cheltuite miliardele de euro

    Cifrele bugetelor din anii “marilor privatizari” arata insa
    numai cresteri explozive ale cheltuielilor cu salarii si pensii, in
    timp ce cheltuielile pentru investitii nu au reusit sa tina pasul.
    Politicienii au uitat repede sa-i dea socoteala “contribuabilului”
    despre cheltuirea incasarilor din privatizari, neputand decat sa
    arate spre punga ciuruita a Finantelor publice in care s-au topit
    si banii din vanzarea Petrom, si cei luati pe BCR. La capitolul
    “mari proiecte de investitii” nu au ce arata.

    “Daca intrebi de banii obtinuti din privatizarea Petrom sau
    Romtelecom, nimeni nu va putea sa spuna pe ce au fost cheltuiti
    acestia. Banii din privatizarea BCR nu vor merge la consum, ci vom
    face eforturi sa gospodarim cat mai bine acesti bani, sa putem
    oricand sa dam socoteala contribuabilului roman”, promitea cu
    generozitate fostul premier liberal Calin Popescu-Tariceanu in
    octombrie 2006, in euforia creata de succesul vanzarii actiunilor
    statului la BCR pentru suma record de 2,2 mld. euro.

    Vorbele sunau foarte bine, dar au ramas simple afirmatii
    politicianiste, cu accente populiste, fara niciun pic de acoperire
    in realitate. Asa cum nu se poate spune pe ce au fost cheltuiti
    banii incasati pe Petrom, nici despre miliardele obtinute pe BCR nu
    se stie astazi cu exactitate unde au ajuns. Doar ca s-au pierdut in
    punga ciuruita a Trezoreriei statului.

    Mai multe amanunte pe
    www.zf.ro

  • Meraliyev, Rompetrol: Nu avem probleme cu autoritatile (VIDEO)

  • Euro cade sub 1,19 dolari, Trichet si analistii isi pastreaza calmul

    Euro a ajuns deja vineri la un nou minim al ultimilor patru ani,
    1,2090 dolari, si la minimul absolut fata de francul elvetian,
    1,3865, in lipsa interventiilor de pana atunci ale bancii centrale
    a Elvetiei. Bursele din Londra, Paris, Frankfurt si Madrid au cazut
    si ele, ca si cele americane, influentate de un cumul de factori cu
    efect psihologic negativ. Au fost comentariile post-electorale ale
    oficialilor ungari ca tara se apropie de incapacitate de plata dupa
    modelul Greciei, stirea ca economia americana a creat doar 431.000
    de locuri de munca in luna mai, fata de estimarea de cel putin
    500.000, dar si faptul ca diferentialul de dobanda cerut pentru

    obligatiunile spaniole     pe zece ani in raport cu cele germane a
    crescut saptamana trecuta la 1,78%, cel mai mare de la infiintarea
    monedei europene.

    La acestea s-au adaugat
    zvonul     ca Societe Generale ar fi suferit pierderi mari din
    operatiunile cu derivative (zvon neconfirmat de banca) si o
    confuzie – declaratia premierului francez
    Francois Fillon     ca vede doar “vesti bune” in “paritatea”
    euro-dolar, pentru ca ulterior sa-si clarifice declaratia ca
    insemnand nu raportul de 1/1 intre monede, ci “paritatea” in sensul
    de evolutie curenta a raportului intre euro si dolar.

    Luni, valul de panica s-a repercutat si pe pietele asiatice,
    care au scazut in corpore, iar euro a scazut si
    fata de yen    , ajungand la minimul ultimilor opt ani – 108,06
    yeni.

    TRICHET LAUDA REZISTENTA EURO

    Intr-un interviu publicat luni de ziarul coreean JoongAng
    Daily    , presedintele Bancii Centrale Europene, Jean-Claude
    Trichet, a comentat insa ca euro dovedeste o “remarcabila
    rezistenta” si ca posibilitatea unei intoarceri a recesiunii (criza
    in forma de W) ca efect al crizei datoriilor din Europa “nu este
    credibila”. “Euro este o moneda care si-a mentinut valoarea timp de
    11 ani si jumatate intr-un mod remarcabil. Daca luati inflatia
    medie din acesti ani, veti avea exact 1,98%, ceea ce reprezinta
    tocmai definitia stabilitatii preturilor in viziunea noastra”
    (respectiv o inflatie sub 2% in zona euro).

    Trichet, aflat in Coreea pentru reuniunea G-20, a declarat ca
    “ritmul redresarii economice globale este chiar superior
    previziunilor” si ca de-acum eforturile trebuie indreptate spre
    consolidarea redresarii in mod coordonat. El a combatut
    speculatiile despre o criza fiscala in Ungaria ca fiind “cumplit de
    exagerate si generatoare de efecte adverse nenecesare pe piete”,
    reamintind ca Ungaria beneficiaza de sustinerea FMI si a UE.

    Economia zonei euro
    a crescut cu 0,2%     in primul trimestru al anului comparativ cu
    trimestrul precedent, cu 0,2% in Germania si 0,1% in Franta. In
    octombrie-decembrie 2009, economia zonei euro a crescut cu 0,1%,
    peste previziunile care indicau o crestere zero. In primul
    trimestru, Japonia si SUA au avut rate de crestere superioare,
    conform Eurostat – 1,2% respectiv 0,8%.

    PARIURI PENTRU 2010

    De data aceasta, spre deosebire de aprilie-mai, multi analisti
    financiari au renuntat sa vada eurozona destramandu-se ori moneda
    euro ajungand la paritate cu dolarul sau chiar mai jos, iar aceasta
    se intampla inclusiv in zona unor societati de brokeraj americane,
    in mod obisnuit dispuse la previziuni rele privind activele tarilor
    din eurozona. Urmatorul punct de rezistenta pentru euro se anunta
    pragul de 1,1850 dolari, cu posibila tinta ulterioara 1,1825,
    sustin traderii chestionati de
    Reuters    . Pentru lunile urmatoare, din 7 experti intrebati de

    FXStreet    , cinci prevad un viitor bun pentru euro, desi nu pe
    termen scurt.

    “Cred ca grosul declinului euro a avut deja loc, in faza
    initiala a socului. Daca euro continua sa cada, il vad la
    1,19-1,20, pentru ca apoi sa se intoarca spre sfarsitul anului spre
    1,23-1,25, pe masura ce solutiile economice si politice pe termen
    lung la problema datoriilor din zona euro se cristalizeaza”, afirma
    expertul forex Rob Booker, fondatorul Piptopia.com, o comunitate
    online pentru traderii de valute. “Traderul din mine spune ca e
    bine sa consideram o directie contrara atunci cand euro se apropie
    de asemenea minime istorice. Tendinta pe termen scurt e in jos,
    insa cred ca euro va reincepe sa creasca, iar noi ne aflam probabil
    aproape de punctul de inflexiune”, adauga Adam Rosen de la firma de
    servicii forex 4xlounge, care crede in posibilitatea ca euro sa se
    aprecieze in urmatoarele 6-9 luni, avand in vedere concentrarea
    FMI, a UE si a guvernelor europene asupra masurilor de disciplina
    fiscala.


    Marco Annunziata    , economist-sef al UniCredit, considera ca
    slabiciunile in structura zonei euro pe care le-a evidentiat Grecia
    sunt “nesustenabile, dar nu ireparabile. Eurozona asa cum este ea
    acum poate sa nu fie capabila sa supravietuiasca, dar batalia nu e
    pierduta. Liderii zonei euro trebuie sa accelereze reformele pentru
    a face aceste tari mai competitive si mai productive si sa
    inlocuiasca actualul Pact de Stabilitate si Crestere cu reguli
    credibile, noi, aplicabile, ca sa redea increderea in moneda
    unica”.

    In privinta posibilitatii ca recesiunea sa se intoarca, Alan
    Brown, chief investment officer al companiei britanice de
    administrare a activelor Schroders, crede ca riscurile vin nu de la
    o contagiune pan-europeana dinspre Grecia, ci de la insasi
    perpetuarea volatilitatii pe pietele financiare. Nici Spania, nici
    Irlanda sau alte tari din zona euro nu pornesc din acelasi punct ca
    nivel al datoriei publice si ca amploare a masurilor de austeritate
    necesare si, deci, comparatiile cu Grecia nu se sustin, declara
    Brown pentru
    Financial Times    . “Ceea ce se intampla pe piete risca sa ajunga
    o profetie care se autoimplineste. Daca vom continua sa avem
    acelasi nivel de volatilitate a pietelor, increderea va avea de
    suferit in continuare si ceea ce este acum o redresare economica
    slaba sa se transforme intr-o intoarcere a recesiunii”, afirma
    Brown.