BusinessMagazin

Category: Analize

Descoperă analize de afaceri și din domeniul financiar – pentru a rămâne informat ai nevoie să citești aceste analize.

  • Cum a ajuns Posta Romana la pierderi de 43 mil. euro anul trecut si la cheltuieli duble fata de acum cinci ani?

    Cum a ajuns Posta Romana sa treaca pe pierderi de la un profit
    net de 8 milioane de euro in urma cu cinci ani, cand transporta mai
    putine colete si mai putine scrisori decat in prezent?

    In timp ce Posta Romana va intra intr-un proces de restructurare
    pentru a evita intrarea intr-un “colaps financiar”, operatori
    privati precum Fan Courier, cel mai mare curier de pe piata,
    bugeteaza cresteri cu 10% ale afacerilor din expedierea de colete
    (un segment pe care operatorul de stat este putin dezvoltat) si
    investeste in sisteme informatice pentru a atrage cat mai multi
    clienti, pe o piata a curieratului estimata la 200 de milioane de
    euro.

    “In prezent, Posta Romana este singura posta din Europa care nu
    are un sistem contabil centralizat, un centru de sortare si care
    functioneaza dupa instructiunile din 1952”, a declarat Gabriel
    Sandu, ministrul comunicatiilor.

    Dacă la oficiile postale ale companiei nationale inca se
    formeaza cozi, iar clientii trebuie sa interactioneze cu
    reprezentantul postei printr-un geam, la oficiile postei din Franta
    sau ale celei din Italia “epoca ghiseelor cu geamuri” a fost
    depasita inca din anii ’90. Astfel ca, desi oficiile postale
    romanesti si-au pastrat aspectul comunist, reprezentantii companiei
    planuiesc sa investeasca in centre de sortare, sisteme informatice
    si echipamente.

    Cititi mai multe pe
    www.zf.ro

  • Cine castiga din reciclare?

    “Nimeni nu credea in urma cu zece ani ca o sa ajungem sa aruncam
    selectiv gunoiul. {i acum am ajuns ca 94% dintre noi sa facem acest
    lucru corect si de bunavoie.” Exemplul lui Henri Meiersonne, seful
    Organizatiei Europene de Recuperare a Deseurilor de Ambalaje (PRO
    Europe) se refera la Belgia, cea mai performanta tara in privinta
    colectarii de ambalaje din Europa.

    “Dar nu vad de ce nu ati ajunge si voi la acelasi nivel”, adauga
    Meiersonne, in timp ce pe ecranul proiectorului apare un grafic in
    care sunt trecute toate tarile UE. Belgia este, evident, cap de
    lista, cu o cota de recuperare a deseurilor de ambalaje de peste
    80%, iar Romania, pe penultimul loc, cu doar putin peste 30%.

    “Din primul moment cand am venit la minister incerc sa imi
    explic de ce in perioada comunista a Romaniei consumatorii duceau
    sticlele catre reciclare, iar in prezent nu se mai intampla asta”,
    spune Laszlo Borbely, ministrul mediului si padurilor. El
    recunostea, saptamana trecuta, in cadrul unui eveniment organizat
    de BUSINESS Magazin impreuna cu Eco-Rom Ambalaje si Alianta pentru
    Colectare Selectiva, ca problema reciclarii deseurilor este extrem
    de importanta, cu mize mari, avand in vedere normativele impuse de
    Uniunea Europeana.Pana in anul 2013, Romania trebuie sa ajunga la
    un grad de valorificare prin reciclare de minim 60% pentru hartie
    si sticla, 50% pentru metale, 22,5% pentru plastic si 15% pentru
    lemn.


    Vedeti aici ce au spus participantii la seminarul BUSINESS
    Magazin.

    “In masura in care se va crea cadrul necesar cred ca nu vom avea
    probleme si peste trei ani vom indeplini tintele impuse de Uniunea
    Europeana”, este de parere Mugurel Radulescu, presedintele Eco-Rom
    Ambalaje, o asociatie infiintata de filialele locale ale unor mari
    nume din industria bunurilor de larg consum, precum Coca-Cola,
    Heineken, Unilever, Pepsi Americas.

  • Cum sa dai o functie de top management pe agricultura

    Cu aproape 20 de ani in urma, Dorin Boboc pleca in America sa-si
    urmeze visul – acela de a deveni inginer in constructii de avioane.
    La acea vreme, Romania era departe de idealul lui in materie de
    perspective, evolutie profesionala si dezvoltare personala. A facut
    deci facultatea la New York si in scurt timp s-a angajat la una
    dintre cele mai mari companii care produc avioane militare si
    submarine nucleare. Nu era o meserie usoara, insa era pasionat de
    tehnica si arta constructiei de aeronave, iar cei trei ani
    petrecuti la Northrop Grumman au fost cea mai buna alegere pentru
    un inceput de cariera.

    N-a trecut mult pana cand in lumea lui Boboc a aparut un nou
    centru de interes – piata de capital, investitiile bursiere si
    instrumentele financiare. Noua pasiune a fost si cea care l-a
    readus acasa, unde il asteptau un MBA si apoi un loc de munca in
    domeniu. Din 2007, a ajuns sa conduca departamentul de investitii
    al celui de-al doilea cel mai mare fond de pensii private –
    Allianz-}iriac Pensii.

    Asadar, in mai putin de 10 ani, Dorin Boboc a dat New Yorkul pe
    Bucuresti, avioanele pe pensii, iar acum face o noua schimbare –
    pleaca si din Bucuresti si din pensii si se muta la Alexandria, in
    Teleorman, unde va prelua conducerea afacerii de familie,
    dezvoltata de parintii lui in urma cu 18 ani. “Parintii mei sunt
    agronomi de meserie. Initial au facut o ferma de cereale, insa
    afacerea s-a dezvoltat treptat, iar astazi face parte dintr-un
    proiect integrat, care cuprinde silozuri de depozitare, moara,
    brutarie, precum si utilaje pentru exploatarea terenurilor
    agricole”, spune Boboc.

    Este un business “care ruleaza cateva milioane de euro anual”,
    iar rolul directorului de investitii de la Allianz-}iriac Pensii va
    fi sa-l dezvolte, atat ca volum, cat si ca directii de activitate.
    Boboc a ales sa profite de cea mai importanta resursa care li se
    ofera acum oamenilor de afaceri din toate domeniile – fondurile
    europene: “Deja am trimis un proiect de cofinantare, care a fost
    aprobat si pentru care investitiile sunt in derulare, iar pana la
    jumatatea lunii iulie avem termen sa mai trimitem inca un proiect
    pentru dezvoltarea zonei de mecanizare a agriculturii”.

  • Picatura chinezeasca: Beijingul schimba regimul valutar, dar nu cum vrea Washingtonul

    Banca Populara a Chinei a anuntat sambata, printr-un comunicat
    difuzat si in chineza, si in engleza, ca de luni, 21 iunie, revine
    la practica dinainte de 2008, de a stabili valoarea yuanului in
    raport cu un cos de valute, nu numai in raport cu dolarul. A fost
    clar o cedare fata de presiunile SUA, tinand cont ca in Congres
    exista planuri de a impune limitari la importurile din China daca
    Beijingul nu renunta la legarea yuanului de dolar, considerata
    cauza de baza a excedentului comercial de ani de zile al SUA in
    raport cu China.

    Presedintele Obama, oficialii Bancii Centrale Europene si cei ai
    FMI au salutat cu entuziasm comunicatul, sperand probabil ca el
    semnaleaza disponibilitatea Chinei de a lasa yuanul sa se aprecieze
    rapid si substantial, adica asa cum isi doresc americanii. Numai ca
    duminica, aceeasi Banca Populara a Chinei a precizat, intr-un

    alt comunicat     difuzat numai in chineza, ca “nu exista nici o
    baza pentru o apreciere substantiala a renminbi (yuanul)” si ca
    banca “este decisa sa imbunatateasca administrarea cursului valutar
    si sa mentina cursul renminbi la un nivel rezonabil de stabilitate,
    pentru a mentine stabilitatea macroeconomica si financiara”.

    Cu alte cuvinte, eliberarea yuanului urmeaza sa fie mai curand
    simbolica, iar Beijingul n-are in nici un caz de gand sa-si puna in
    pericol economia printr-un curs de schimb volatil. Unii
    analist    i au vazut si partea buna, temandu-se ca daca yuanul ar
    deveni prea flexibil, China ar inceta sa mai cumpere obligatiuni de
    trezorerie americane (instrument prin care pana acum a mentinut
    raportul stabil intre yuan si dolar).

    Cat despre analistii chinezi, ei prevad ca toate companiile
    importante ale bursei chinezesti, de la companii aeriene la firme
    financiare si banci, vor avea de castigat, fiindca activele lor se
    vor scumpi odata cu eventuala apreciere a monedei. In ce ii
    priveste pe exportatori, care evident ar fi afectati de o crestere
    de valoare a yuanului, “scumpirea mainii de lucru si slabiciunea
    pietelor de export inseamna ca nu ne vom mai putea baza pe
    exporturi ca motor al cresterii, asa incat companiile concentrate
    spre piata interna, ca bancile si firmele de investitii, vor avea
    de castigat”, sustine
    Cao Xuefeng    , analist la Western Securities din Chengdu.

    DAR DACA YUANUL SCADE?

    Altii, intre care economistul Nouriel
    Roubin    i sau Li Daokui, consilier al comitetului de politica
    monetara al bancii centrale chineze, au atras atentia ca
    liberalizarea cursului de schimb ar putea duce, dimpotriva, la
    deprecierea yuanului, in lumina ingrijorarilor privind starea
    economiei asiatice si a somajului intern, asa incat flexibilitatea
    yuanului s-ar putea intoarce exact contra sperantelor SUA.

    Intre 2005 si 2008, Beijingul a decis sa treaca de la cursul fix
    la un regim de flotare controlata in care valoarea yuanului era
    calculata in raport cu un cos de valute ce includea dolari, euro,
    yeni, woni coreeni, dolari Singapore, ringgiti malaezieni, ruble
    rusesti, dolari australieni, bahti thailandezi si dolari canadieni.
    In iulie 2008 insa, China a legat yuanul de dolar (in raport cu
    care putea varia zilnic cu pana la 0,5%), motivand prin necesitatea
    de a apara economia de turbulentele pietei si prin efectele
    negative ale influxurilor de capital din anii precedenti, care au
    creat bule ale activelor pe piata chineza si au distorsionat
    economia.

    De atunci, autoritatea monetara a mentinut aproape neschimbata
    valoarea monedei, in jur de 6,83 yuani/dolar, prin cumparari anuale
    de miliarde de dolari si de euro. Finantarea acestor achizitii s-a
    facut prin sistemul de banci de stat, care a devenit astfel foarte
    greu accesibil pentru necesitatile de fonduri ale afacerilor mici
    si mijlocii din tara.

    Intre 2005 si 2008, yuanul
    s-a apreciat cu 21%     fata de dolar. Acum, economistii nu prevad
    o miscare in sus sau in jos fata de dolar mai mare de 2-3% pana la
    sfarsitul anului si 3-4% la anul, mai ales ca in compozitia cosului
    de valute intra si euro, fata de care yuanul deja s-a apreciat cu
    15% in ultimele doua luni. Daca euro va continua sa scada fata de
    dolar, atunci si yuanul va fi lasat sa se deprecieze, a sugerat
    Li
    Daokui    .

  • 70% dintre romani stau acasa in concediu

    “Aproape 40% dintre toti cetatenii chestionati la nivel global
    declara ca nu obisnuiesc sa calatoreasca in timpul liber. Aceasta
    cifra creste la 61% in Europa Centrala si de Est si scade la 37% in
    statele vest-europene. Cei mai impatimiti de calatorii sunt
    suedezii (87%), olandezii (85%) si belgienii (77%), in timp ce
    bulgarii si romanii sunt cei care stau cel mai mult acasa in timpul
    liber – 71%, respectiv 70%. Nici ungurii sau portughezii nu sunt
    foarte mobili, aproximativ doua treimi dintre ei declarand ca isi
    petrec vacanta acasa”, se arata in cercetarea GfK.


    Cititi mai multe     pe www.incont.ro

  • Sfaturi de la FMI: cum sa ne pregatim pentru imbatranirea populatiei

    Scopul calculelor FMI este sa vada in ce masura cresterea pe
    plan mondial a deficitelor bugetare si a datoriei publice, ca efect
    al crizei financiare si economice actuale, va influenta un viitor
    destul de apropiat, in care imbatranirea populatiei va necesita
    cheltuieli sociale mai mari cu 4-5% din PIB pana in 2030.

    Ajustarea este calculata la nivelul deficitului bugetar primar
    (fara dobanzi), excluzand influenta ciclurilor economice, si are la
    baza tendintele demografice si fiscale din ultimul deceniu. FMI ia
    in considerare scaderea cu 0,3% a populatiei in intervalul
    2001-2007, respectiv o crestere a PIB cu 0,1% in perioada 2008-2010
    si o crestere medie reala a veniturilor cu 0,4% pe an si a
    cheltuielilor cu 2,6% in aceeasi perioada. Pentru 2010, deficitul
    bugetar primar al Romaniei, independent de influenta ciclurilor
    economice, este calculat la 1,4% din PIB, fiind evident inferior
    deficitului general de 6,5-6,8% discutat de guvernul roman cu FMI.
    Datoria publica bruta este estimata pentru 2010 la 35% din PIB, cu
    potential de a ajunge la 39,4% in 2014.

    Carlo Cottarelli, directorul departamentului fiscal al FMI, care
    a prezentat studiul respectiv ca document insotitor al editiei din
    luna mai a Monitorului Fiscal al Fondului, a precizat ca toate
    cifrele avansate sunt ilustrative pentru un scenariu conservator,
    unde nu se ia in calcul o crestere economica potentiala mai mare
    decat in perioada dinainte de criza.

    Concret, pentru tarile dezvoltate, FMI a calculat ca datoria
    publica va creste cu 36% din PIB in perioada 2007-2014, asa incat
    pentru a o aduce la un nivel de cel mult 60% din PIB, va fi nevoie
    de o ajustare fiscala medie de 8,7% din PIB intre 2010 si 2020.
    Pentru economiile emergente, unde datoria publica n-ar trebui sa
    depaseasca 40% din PIB, va fi nevoie de o ajustare fiscala mult mai
    mica, in medie de 2,7%.

    In calculul FMI, cele mai mari dezechilibre depasesc cu cateva
    procente media de mai sus: SUA vor avea nevoie de o ajustare a
    deficitului cu 12% din PIB, Japonia cu peste 13%, Irlanda cu 9,8%,
    Spania cu 9,4%, Grecia cu 9,2% si Marea Britanie cu 9%. In privinta
    economiilor emergente, cele mai mari ajustari ar fi necesare in
    Egipt (8,5% din PIB), Polonia (7,2% din PIB) si India (7% din
    PIB).

    Diferentele pe ansamblul tarilor reflecta atat diferentele de
    pozitie fiscala si datorie publica dinainte de criza, cat si
    evolutia demografica si a veniturilor, respectiv amploarea si
    generozitatea cheltuielilor sociale.

    FMI imparte tarile in patru categorii, in functie de cresterea
    estimata in urmatorii zece ani a cheltuielilor sociale legate de
    imbatranirea populatiei si in functie de amploarea estimata a
    ajustarii fiscale de care ar fi nevoie. Romania face parte din cea
    mai avantajata categorie, cea unde atat ajustarea fiscala necesara,
    cat si cresterea proiectata a cheltuielilor sunt sub media grupului
    de tari din care face parte (economiile emergente); in plus,
    Romania nu trebuie sa faca eforturi de a-si aduce datoria publica
    sub pragul de 40%, ci doar s-o impiedice sa depaseasca acest
    prag.

    CE E DE FACUT

    FMI sustine ca pentru a realiza astfel de ajustari in tarile
    considerate, ar trebui luate in calcul, in functie de amploarea
    dezechilibrului dintre venituri si cheltuieli, urmatoarele masuri
    de reducere a cheltuielilor:

    – cresterea varstei de pensionare (in tarile dezvoltate, o
    crestere cu 2 ani a varstei de pensionare ar contrabalansa
    cresterea de 1% din PIB a cheltuielilor cu pensiile in urmatorii 20
    de ani); alternativele sunt fie reducerea de ansamblu a pensiilor
    (dar cu grija de a evita pauperizarea pensionarilor), fie cresterea
    contributiilor sociale, in tarile unde nivelul de impozitare a
    salariilor o permite

    – inghetarea cheltuielilor reale pe cap de locuitor pentru 10
    ani (limitarea cresterii salariilor, scaderea cheltuielilor sociale
    printr-o focalizare mai echitabila, reducerea subventiilor la
    energie, care consuma circa 1% din PIB-ul mondial, reducerea
    cheltuielilor militare)

    – cresterea veniturilor si a eficientei sistemului fiscal
    (eliminarea exceptiilor si a reducerilor la TVA, extinderea taxelor
    pe proprietati, cresterea accizelor, a taxelor pe poluare,
    combaterea evaziunii).

    Conform calculelor FMI, daca in 2010 cheltuielile cu pensiile
    vor fi in Romania de 8,4% din PIB, ele vor ajunge in 2020 la 8,8%
    din PIB, la 10,4% in 2030, la 12,6% in 2040 si 14,8% in 2050.
    Pentru perioada considerata de studiu, adica pana in 2030,
    cresterea estimata este deci de 2%, mult superioara Bulgariei,
    Ungariei, Estoniei si Poloniei (unde cheltuielile sunt asteptate sa
    scada cu 0,5%, 0,3%, respectiv 0,8% si 1,4%), dar mult inferioara
    Ucrainei (unde vor creste cu 6%) si Rusiei (4,6%).

    Pana in 2030, cheltuielile cu pensiile ar urma sa creasca in
    medie atat in tarile dezvoltate, cat si in economiile emergente cu
    1,1%. In tarile dezvoltate, aceste cheltuieli vor creste cel mai
    mult in Luxemburg (5,6%) si in Grecia (5,5%). FMI noteaza insa ca
    dupa 2030, imbatranirea populatiei va fi mai accentuata in aceste
    tari decat in tarile dezvoltate.

    Studiul FMI indica pentru Romania o speranta medie de viata dupa
    pensionare (63,3 ani) de 16,9 ani. Luand in considerare o crestere
    preconizata a varstei de pensionare cu 1,8 ani, FMI estimeaza ca
    speranta de viata dupa pensionare va creste in 2030 la 19,2
    ani.

    La ora actuala, cea mai ridicata varsta legala de pensionare
    intre toate tarile considerate o are Islanda (67 de ani), iar cea
    mai coborata Indonezia si India (55, respectiv 58 de ani). Pe
    ansamblul tarilor dezvoltate, media varstei de pensionare este de
    64,2 ani, iar speranta de viata dupa pensionare este de 17,7 ani;
    in economiile emergente, media este de 61,2 ani, iar speranta de
    viata ulterioara este de 18,2 ani. Pana in 2030, varsta medie
    legala de iesire la pensie ar urma sa creasca in tarile dezvoltate
    cu un an, iar speranta de viata ulterioara ar creste la 19,7 ani,
    in timp ce in economiile emergente momentul iesirii la pensie ar
    creste cu 0,2 ani, iar speranta de viata ulterioara s-ar lungi la
    20,3 ani.

    ——————————

    Economii avansate: Australia, Austria, Belgia, Canada, Cehia,
    Danemarca, Finlanda, Franta, Germania, Grecia, Hong Kong, Islanda,
    Irlanda, Israel, Italia, Japonia, Coreea, Olanda, Noua Zeelanda,
    Norvegia, Portugalia, Singapore, Slovacia, Slovenia, Spania,
    Suedia, Elvetia, Marea Britanie, SUA.

    Economii emergente: Argentina, Brazilia, Bulgaria, Chile, China,
    Columbia, Estonia, Ungaria, India, Indonezia, Kenya, Letonia,
    Lituania, Malaezia, Mexic, Nigeria, Pakistan, Peru, Filipine,
    Polonia, Romania, Rusia, Arabia Saudita, Africa de Sud, Thailanda,
    Turcia, Ucraina.

  • Managerii romani cred ca intr-un an iesim din criza (SLIDESHOW)

    Majoritatea managerilor care au participat la realizarea
    studiului sunt destul de optimisti, cei mai multi estimand ca nu va
    trece mai mult de un an pana cand vom asista la relansarea
    economiei. Astfel, doar 11% sunt de parere ca recesiunea se va
    incheia mai tarziu de 2011.


    In acest sens, cel mai mult ar ajuta stimulentele guvernamentale
    – peste o treime dintre directorii executivi chestionati considera
    ca stimulentele guvernamentale sunt cel mai important catalizator
    care poate relansa economia.

    In ciuda estimarilor optimiste, afacerile pe care le conduc nu
    au evoluat imbucurator in ultimul an, 58% declarand ca au
    inregistrat scaderi, iar 21% stagnari. Criza si-a pus anul trecut
    amprenta si asupra profitabilitatii companiilor, care a scazut in
    44% dintre cazuri.

    In unele cazuri, vanzarile au scazut sub prgaul
    profitabilitatii, aproape de insolventa. Companiile care au pierdut
    peste 50% din profituri sunt acum puse in fata provocarii de a
    supravietui cu acetse pierderi cat mai mult posibil, in speranta ca
    piata isi va reveni in acest an.

  • Colosseum, primul mall care se ridica din criza? Dezvoltatorul anunta inceperea proiectului

    “Au fost sapte ani lungi dar suntem fericiti si credem ca banii
    pe care i-am investit pana acum, 56 de milioane de euro, vor avea
    succes. (…) Am negociat cu Banca Comerciala Romana si cu BRD si
    cu Raiffeisen dar am obtinut pana la urma finantare de la Bank of
    Cyprus”, a declarat Panico Panayi, principalul investitor din
    spatele proiectului care ar trebui sa atraga, pana la finalizare,
    350 – 400 de milioane de euro. Potrivit informatiilor disponibile,
    dezvoltatorii Colosseum sunt reprezentati de un grup de investitori
    britanici, cel mai important fiind Panico Panayi de origine
    cipriota, a carui avere este estimata de presa britanica la circa
    70 – 80 de milioane de lire sterline, aceasta fiind cladita din
    industria jocurilor de noroc si imobiliare.

    Prima faza a centrului comercial Colosseum va fi reprezentata de
    un parc de retail, cu o suprafata inchiriabila de 58.000 de metri
    patrari, care va avea ca principale ancore Carrefour, reteaua
    franceza de bricolaj Leroy Merlin – care isi va face astfel
    intrarea pe piata locala – si o unitate Flanco. “Investitia in
    prima faza va fi de circa 80 – 90 de milioane de euro. Acum lucram
    deja la eliberarea santierului si lucrari de excavare si vom anunta
    in curand si antreprenorul general”, a declarat la randul sau
    Ellisseos Vafiadis, director general al Nova Imobiliare,
    dezvoltatorul proiectului.

    Lucrarile efective de constructie ar urma sa fie incepute chiar
    in aceasta luna iar finalizarea este programata pentru primavara
    anului viitor. A doua faza ar urma sa fie compusa dintr-un mall
    gigant cu o suprafata inchiriabila de 130.000 de metri patrati, tot
    proiectul avand ca data estimata de finalizare 2014, potrivit lui
    Panico Panayi. “Vor fi de fapt trei malluri axate pe diferite teme,
    unul pentru familie, unul pentru tineri si street mall (n.red. tip
    de centru comercial in care magazinele sunt unitati de sine
    statatoare, doar aleile fiind acoperite)”, a mai spus Vafiadis.

    In opinia sa, un mall de astfel de dimensiuni va avea succes si
    asta deoarece “Colosseum va fi o destinatie regionala pentru
    cumparaturi”. Spre comparatie, cele mai mari mall-uri existente in
    acest moment in Romania sunt AFI Palace Mega Fun si Sun Plaza,
    ambele in Bucuresti, in suprafata acestora fiind insa incluse si
    unitati ale hipermarketurilor sau magazinelor de electrocasnice,
    mobilier sau bricolaj. Componenta de mall a Colosseum ar urma sa
    includa aproximativ 450 de magazine, primul dintre cele trei
    mall-uri avand ca data de finalizare estimata vara lui 2012.

    Colosseum ar putea fi astfel primul proiect comercial de
    dimensiuni mari a carui constructie incepe in Romania dupa
    declansarea crizei economice. In acest an a mai fost anuntata
    inceperea a doua proiecte. Centerra a anuntat la inceputul anului
    ca ar putea incepe in aceasta vara dezvoltarea primei faze a
    proiectului mixt Coresi de pe fosta platforma Tractorul (click aici pentru detalii) iar Avrig 35
    a anuntat semnarea unui acord cu Cascade Group pentru unui proiect
    in estul Capitalei (click aici pentru detalii).

    “In Romania nu e criza. Este doar o criza a sectorului
    public    “

    Panico Panayi spune ca inceperea Colosseum a fost intarziata cu
    patru ani, perioada necesara pentru obtinerea tuturor
    autorizatiilor. “Cea mai mare problema din Romania este birocratia.
    Am pierdut patru ani cu autorizatiile. In Marea Britanie stim cum
    se intampla, in Germania se intampla imediat, nu si aici”. Omul de
    afaceri, care a mai adaugat ca proiectul va fi tinut in portofoliul
    imobiliar al grupului de investitori, compus, potrivit
    declaratiilor sale, din proprietati in Marea Britanie, Germania,
    Cipru si Polonia, considera ca economia mondiala isi va reveni si
    ca Romania va avea o crestere constanta in viitor. “Probabil ca in
    Romania nu e o criza organiza ci una a sectorului public. Sectorul
    privat si-a facut curatenia, cel public este supradimensionat si
    este platit cu prea mult.”

    Dezvoltarea proiectului Colosseum a fost anuntata in urma cu mai
    multi ani, administratorul desemnat la acea vreme fiind Ece
    Projektmanagement. In partea de nord-vest a Capitalei nu exista
    niciun centru comercial de mari dimensiuni, Africa Israel,
    dezvoltatorul AFI Palace Mega Fun, avand in plan dezvoltarea unui
    mall in zona Laromet – Bucurestii Noi.

  • Flanco: Insolventa nu afecteaza aproape deloc vanzarile

    Peste 80% dintre cei 2.300 de consumatorii care au participat la
    studiul realizat de compania de cercetare de piata Mednet pentru
    Flanco, al treilea cel mai mare retailer de electronice,
    electrocasnice si IT din piata, aflat in prezent in insolventa, au
    auzit despre acest procedei, dar numai 20% dintre respondenti
    cunosc vreo companie in aceasta situatie.

    Doar 10% dintre consumatori sustin ca nu ar cumpara produsele
    comercializate de companii aflate in insolventa, ceilalti fiind
    interesati tocmai pentru ca se asteapta ca preturile vor fi mai
    scazute in cazul unui comerciant care incearca sa-si puna afacerea
    inapoi pe picioare.

    “Punand cap la cap toate datele din studiu am ajuns la concluzia
    ca insolventa afecteaza cu maxim 5% cifra de afaceri a companiei.
    Declansarea procesului de insolventa in decembrie 2009 a compromis
    vanzarile numai pe termen scurt si, dupa cum am anuntat deja, in
    martie 2010 am reusit sa recuperam cota de piata pana la nivelul
    lui ianuarie 2009,” a declarat Adrian Olteanu, directorul executiv
    al Flanco, retailer care detine in prezent 70 de magazine intinse
    pe o suprafata de 35.000 de metri patrati si care estimeaza iesirea
    din insolventa in luna septembrie a acestui an.

    “Insolventa reprezinta o provocare in primul rand pentru
    creditorii companiei si pentru angajatii care au ramas in urma
    restructurarilor, impactul direct in randul clientilor fiind unul
    extrem de limitat”, constata Olteanu. Astfel, compania a regandit
    strategia asa incat sa ofere clientilor diferite avantaje si
    servicii suplimentare, precum posibilitatea de returnare a
    cumparaturilor in termen de 31 de zile, transport gratuit sau o
    reducere de 25% pentru clientii care spun corect cine va fi noua
    Campioana Mondiala.

  • Drive test pentru Germania

    Opel a cerut ajutor de stat ca sa se poata descurca in criza,
    insa faptul ca General Motors, compania-mama, a revenit de la
    insolventa la profitabilitate i-a redus sansele. In plus, GM are
    deja la dispozitie 1,9 miliarde de euro, bani ai contribuabililor
    americani, cu care sa mentina Opel pe linia de plutire. Cancelarul
    Angela Merkel a lasat cumva usa intredeschisa, afirmand ca “nu s-a
    spus ultimul cuvant” si ca va face orice ca sa sustina cele 25.000
    de locuri de munca in industria germana auto reprezentate de Opel,
    insa va fi complicat sa se ajunga la o solutie de compromis, mai
    ales dupa ce Berlinul abia a adoptat un program de masuri dure de
    reducere a deficitului bugetar, in valoare de 11,2 milioane de
    euro, care limiteaza din principiu subventiile si ajutoarele pentru
    companii.

    Strategia Opel, evident, a fost sa apeleze la guvernele locale din
    landurile Hesse, Renania de Nord-Westfalia, Turingia si
    Renania-Palatinat, fiindca ele sunt direct interesate de mentinerea
    locurilor de munca din fabricile operate de Opel pe teritoriul lor.
    Liderii celor patru landuri au discutat cu cancelarul Angela
    Merkel, incercand s-o convinga ca la randul ei sa-l convinga pe
    ministrul Bruederle sa se induplece. Indiferent care va fi
    rezultatul, o impresie de nedreptate tot va ramane, dupa cum
    remarca ziarul Sueddeutsche Zeitung: “Ministrul Bruederle are
    dreptate sa se opuna sprijinului pentru fabricantii auto.

    Opel avea oricum probleme si inainte de criza. Industria auto a
    produs prea multe masini, iar un sprijin din partea statului nu va
    face decat sa intarzie adaptarea ei la nivelul pietei si va
    distorsiona concurenta. Plus ca nimeni nu garanteaza ca banii
    statului nu se irosesc si ca fabricile Opel nu se vor inchide
    oricum in cativa ani”.