BusinessMagazin

Category: Analize

Descoperă analize de afaceri și din domeniul financiar – pentru a rămâne informat ai nevoie să citești aceste analize.

  • Cum arata viitorul pentru producatorii de vopsele

    “Am plecat patru zile in concediu si cand m-am intors totul era
    dat peste cap. Acum trebuie sa recalculez tot. Nici nu mai poti
    estima cu siguranta cum va fi in final.” Aliz Kosza este manager de
    meserie. De mai bine de doi ani conduce Fabryo Corporation, liderul
    pietei de lacuri si vopsele.

    A trait perioada de crestere economica la conducerea MOL Romania
    si a Orkla Foods, dar a prins si anii complicati ai deceniului
    trecut in multinationale ca Procter&Gamble, Nestlé, Gillette,
    Johnson& Johnson si Kraft Jacobs Suchard. In acele vremuri a
    fost greu, isi aminteste managerul, cu un curs valutar care se
    dubla lunar sau cu fabrici care inchideau periodic ca sa aiba
    pierderi mai mici. Dar “ce se intampla acum, la nivel global, nu
    s-a mai intamplat niciodata”.

    Adauga repede ca “nu suntem in panica, nu este o tragedie, dar
    va fi un impact negativ”. Ca probabil toti managerii, in ultima
    saptamana Aliz Kosza a adunat, a scazut si a inmultit si a intocmit
    scenarii financiare, dupa anuntul de majorare a taxei pe valoarea
    adaugata. Si asta dupa o luna mai la fel de plina de calcule care
    au pregatit cresterile de preturi anuntate de Fabryo saptamana
    trecuta. Ele n-au insa legatura cu majorarea TVA, ci cu scumpirea
    materiilor prime, majoritatea din import, si cu deprecierea monedei
    nationale, dupa cum argumenteaza managerul.

    “Nu vom forta scumpirile, dar sanatatea financiara a companiei
    este cea mai importanta, este pe primul plan si nu e bine pe termen
    mediu sa mergi cu o marja de profit operational sub 14-15%”,
    considera Kosza. Pentru a mentine acest nivel, ea afirma ca nu e o
    decizie buna ca un producator sa absoarba in marja sa operationala
    eventualele costuri de productie mai ridicate sau marirea cotei
    TVA, mai ales ca nivelul mentionat nu garanteaza obligatoriu si
    incheierea anului cu un profit net. Pentru Fabryo, in tot cazul,
    n-a fost o garantie, din moment ce a terminat 2008 cu o pierdere de
    aproape 300.000 de euro, explicata prin fluctuatia de curs.

    De o preluare in marjele de profit a scumpirilor la materiile
    prime principale, rasina si titanul, vorbeste directorul de
    strategie al Kober, cel mai mare producator independent de vopsele,
    care spune ca a recurs deja in martie la aceasta masura. “Cresterea
    TVA este foarte recenta si nu am finalizat studierea impactului
    asupra bugetului nostru. Din acest motiv nu stiu sa raspund cum vom
    proceda”, spune reprezentantul afacerii detinute de Aurel si
    Mariana Kober.

  • Cel mai luxos mall din Bucuresti, aproape de deschidere (GALERIE FOTO)

    O dupa-amiaza obisnuita de marti, cartierul Baneasa din
    Bucuresti, o zona cu locuitori bogati. Aici s-a deschis in 2004
    Jolie Ville, un centru comercial destinat cumparatorilor cu
    venituri mari, ridicat de grupul israelian HKS cu o investitie de
    10 milioane de euro. Un mall mai mic si de lux – aceasta a fost la
    vremea respectiva descrierea de baza a centrului. Acum, inauntru nu
    sunt nici zece cumparatori, adica nu ajung nici la numarul
    vanzatorilor.


    “Cateodata intra una-doua persoane, alteori nimeni. Nu prea vine
    lumea, iar in weekend e chiar mai rau”, spune vanzatoarea unuia
    dintre magazinele din galeria comerciala a proiectului, unde
    functioneaza un multibrand, un magazin de bijuterii si ceasuri, o
    parfumerie, restaurante si un centru de fitness. Accesul dificil nu
    i-a facut niciodata bine micului proiect comercial din zona
    Baneasa. Plus ca in zona comertului de lux, competitia este
    incomparabil mai mare, de la Baneasa Shopping City pana la
    magazinele deschise pe Calea Victoriei.

    Un alt concurent in aceeasi arie a comertului de lux ar fi
    trebuit sa fie noul Cocor, aproape de kilometrul 0 al Capitalei.
    Lucrarile de renovare sunt pe ultima suta de metri, iar centrul
    comercial ar trebui deschis in luna septembrie, potrivit ultimului
    termen anuntat, dupa o intarziere de aproximativ un an. Magazinul
    se numeste insa acum Cocor Department Store (magazin universal cu
    raioane specializate), in loc de Cocor Luxury Store, cum fusese
    anuntat initial.



    “Am mai semnat cu cateva branduri, va trimit lista pe e-mail?”,
    raspunde repede Dan Barbulescu, presedinte al Cocor SA, compania
    care detine proiectul. Explicatia lui pentru schimbarea denumirii e
    ca “termenul de <luxury> a speriat multi chiriasi de trei
    stele, care au considerat ca traficul va scadea sub nivelul din
    2007”. Schimbarea denumirii este emblematica pentru disputele care
    au insotit renovarea vechiului magazin universal Cocor. Actualul
    concept a fost adoptat prin sustinerea actionarilor care detin
    majoritatea actiunilor, adica Daniel Stoica, Liviu Ursan si fondul
    de investitii Broadhurst Investment, in timp ce de cealalta parte a
    baricadei s-a situat Aurel Besliu, care detine direct si indirect
    circa 16% din actiunile companiei.

  • Ce fac dealerii auto cand clientii nu mai au bani

    “Cand cumperi un vehicul comercial, il conduci ca sa faci bani,
    nu ca sa-ti plimbi sotia”, glumeste Hubertus Troska, seful diviziei
    de camioane a Mercedes-Benz intr-o discutie cu BUSINESS Magazin.
    Oficialul german afirma ca e tot mai important pentru producatorii
    auto sa le arate clientilor ca pot face mai multi bani prin
    utilizarea masinilor, pentru ca in astfel de vremuri, conteaza tot
    mai mult elemente precum lipsa problemelor tehnice si consumul
    redus, astfel incat nu doar pretul de achizitie al unei masini sa
    fie mic, ci si intretinerea ulterioara. “Sunt aspecte care ii
    demonstreaza clientului cat de important e raportul
    calitate-pret”.

    Iar cu principalul client pentru camioane sunt firmele de
    transport si distributie, a caror activitate se desfasoara tot mai
    mult in interiorul oraselor, era de asteptat ca si producatorii de
    masini sa isi schimbe strategia de comunicare. “Distributia asigura
    practic nevoile consumatorilor din aglomerari urbane, adica veriga
    finala a lantului. Etapa e numita <ultimul kilometru>”,
    potrivit Sylviei Diederichsmeier, Head of Future Markerts al
    Daimler AG.

    Dincolo de competitivitatea masinii si fiabilitate, circulatia
    din marile orase va pune din ce in ce mai mult probleme si la
    nivelul sigurantei vehiculului, pentru ca viitorul va aduce opriri
    si porniri repetate, tot mai multa aglomeratie si schimbari de
    benzi sau reactii neasteptate ale participantilor la trafic.

    Tocmai rezolvarea probleme ar trebui sa aduca viitoarele
    cresteri pentru greu-incercata industrie auto, prin introducerea,
    asa cum spune Hubert Troska, a unor sisteme de economisire a
    combustibilului de tip Stop&Go: “in aceste conditii, calitatea
    vietii in orase va creste, iar transportul rutier va sta la baza
    acestei cresteri”.

    Masurile inovative ale producatorilor de masini pentru a
    (re)intra in atentia clientilor altfel decat prin vanzari directe
    vin in contextul in care, la nivelul anului 2009, numarul de
    inmatriculari de vechicule comerciale noi a scazut cu aproape o
    treime la nivel european, comparativ cu anul 2008.

    In total, circa 1,7 milioane de unitati au fost vandute pe
    durata anului precedent. Vanzarile par ca s-au stabilizat in
    primele cinci luni ale acestui an la valori apropiate de cele de
    anul trecut, cahir daca aceasta inseamna cu aproape 40% mai putin
    decat in anul 2008. Nu aceeasi este situatia si in Romania, unde
    primele cinci luni ale anului au adus cadere a inmatricularilor de
    camioane la mai putin de jumatate fata de anul trecut. Iar cum anul
    2009 adusese la randul sau inmatriculari la mai putin de jumatate
    fata de 2008, inseamna ca inovatiile pe care le aduc producatorii
    de camioane pot insemna pentru dealerii romani diferenta dintre
    faliment sau supravietuire.

  • Outsourcingul inca aduce profit

    “Acum mai bine de doua luni, la evenimentul “Meet the CEO”
    organizat de BUSINESS Magazin, Misu Negritoiu, presedintele ING
    Romania, spunea ca unul dintre secretele sale de management consta
    in externalizare. Atunci, Negritoiu le recomanda directorilor
    generali si antreprenorilor sa se foloseasca in cat mai mare masura
    de consultanta si de externalizarea de servicii, intrucat o
    companie nu trebuie sa se specializeze in orice fel de activitate
    cu care nu are tangenta, ci doar in cea de baza. Cu alte cuvinte,
    efortul unei banci, spre exemplu, de a-si consuma energia si banii
    pe departamente proprii de relatii publice sau asistenta IT este
    inutil si neproductiv, mai ales intr-o perioada cand consolidarea
    activitatii de baza a unei afaceri este esentiala.

    Sfatul lui Negritoiu sau, mai bine spus, modelul sau de
    management a fost urmat in ultimul an si jumatate de foarte multi
    alti manageri. De la sfarsitul lui 2008 si pana acum, companiile de
    outsourcing n-au facut decat sa creasca, si ca afaceri, si ca numar
    de angajati, si ca numar de clienti, desi nu joaca pe o piata
    foarte mare. Cateva mii de oameni si-au gasit anul trecut de lucru
    in centre de outsourcing, atunci cand nimeni altcineva in piata nu
    mai angaja. La fel se va intampla si anul acesta, cand companiile
    de BPO (business process outsourcing) continua sa aiba printre
    putinele campanii sustinute de recrutare.

    “In mod evident, pentru noi ultimul an si jumatate a fost foarte
    bun. Cu cat mediul economic s-a inrautatit, cu atat ne-au crescut
    afacerile si oportunitatile de dezvoltare pe toate pietele, dar in
    special in Romania”, spune Nick Butt, directorul general al
    Accenture Romania, una dintre cele mai mari companii de BPO de pe
    piata. Britanicul, care a ajuns in Romania in luna noiembrie pentru
    a consolida afacerea de aici, are un ton cu totul diferit fata de
    managerii companiilor din alte domenii.

    Nu a fost trimis aici pentru a trage compania pe linia de
    plutire, ci tocmai pentru a profita la maximum de oportunitatile pe
    care piata le ofera acum. Relaxat si cu zambetul pe buze, da un
    verdict clar si interesant: “In acest moment, cele mai mari
    perspective de crestere in cadrul grupului si in special in randul
    filialelor din Europa Centrala si de Est le are Romania”. Cand
    vorbeste despre aceste perspective, Butt are in vedere doua aspecte
    principale – costul cu forta de munca si abilitatea candidatilor de
    a stapani cat mai multe limbi straine.

  • Tigarile se scumpesc cu mai mult de 5%. De ce?

    “In medie, 80% din pretul de raft al tigaretelor se incaseaza la
    bugetul de stat, sub forma de acciza si TVA. Orice crestere a
    acestor taxe atrage un efect considerabil asupra pretului final de
    desfacere”, declara Andrei Vasilescu, director corporate affairs
    pentru Romania si Bulgaria al Philip Morris, unul dintre cei mai
    mari producatori de tigarete de pe piata romaneasca.

    “De altfel, in ultimul an si jumatate cresterea abrupta a
    accizei la tigari a atras dupa sine cresterea pretului la tigari cu
    peste 50%. Incepand cu 1 iulie, pretul produselor noastre va fi
    majorat in medie cu 1 RON pe pachet”, a completat Vasilescu.

    Motivul pentru care cresterea de pret in cazul tigarilor este
    aproape dubla fata de cele cinci procente in plus la TVA este
    faptul ca “in cazul tutunului, cresterea TVA are efect de
    multiplicare”, explic= Gilda Lazar, director corporate affairs la
    Japan Tobacco International. Astfel, taxa pe valoarea adaugata
    intra in baza de calcul a accizei, care se calculeaza pe pretul
    maxim de vanzare cu amanuntul, care include si TVA. Prin urmare,
    creste fortat si acciza.

    Piata de profil a ajuns anul trecut, conform estimarilor
    BUSINESS Magazin, la o valoare totala ce se apropie de 3,5 miliarde
    de euro, dupa ce se plasase in 2008 la 2,5 miliarde de euro,
    potrivit estimarilor BUSINESS Magazin. Piata tigarilor este nu
    numai cea mai mare din domeniul bunurilor de larg consum, ci si de
    peste trei ori mai mare decat cea a berii, ocupanta locului secund
    in topul cheltuielilor pentru cosul de cumparaturi, dupa cum arata
    studiul Shopper Trends realizat de compania de cercetare
    Nielsen.

    Cele mai mari companii de profil din Romania sunt British
    American Tobacco Romania (BAT), urmata de Phillip Morris
    International Romania (PMI) si Japan Tobacco international (JTI),
    care detin, impreuna peste 98% din totalul vanzarilor legale de
    tigari, dupa ce producatorul local SNTR (actualul Galaxy Tobacco,
    care are in portofoliu marcile Snagov si Carpati) a pierdut masiv
    teren pe parcursul ultimilor zece ani.

  • Dupa Lukoil, Constantin Tampiza se viseaza viticultor

    “Pare mai usor, dar de fapt e mult mai greu ce voi face de acum
    incolo.” Presedintele Lukoil Romania, Constantin Tampiza,
    implineste anul acesta 63 de ani. Nu planuia neaparat sa se retraga
    din conducerea operationala a Lukoil Romania, dar mai putina
    implicare in detalii este ceea ce i s-a oferit in urma cu doua
    saptamani, in cursul unei vizite la Moscova: “Chiar daca cele doua
    impreuna (reteaua de retail si rafinaria Petrotel) sunt o
    raspundere mai mare, partea de strategie este mai potrivita cu
    varsta mea; ma voi ocupa de fluxurile dintre cele doua companii,
    care lucreaza independent pe piata, dar si de coordonarea de
    ansamblu a celor doua entitati”.

    Lukoil Romania si rafinaria Petrotel Lukoil sunt doua dintre
    cele mai mari companii din Romania dupa cifra de afaceri; in 2009,
    Lukoil Romania – care concentreaza activitatea de retail a
    companiei – a avut venituri de 1,1 miliarde de euro, iar rafinaria
    Petrotel Lukoil a avut afaceri de 1,2 miliarde de euro. Afacerile
    au scazut fata de 2008 – cand Lukoil Romania a raportat afaceri de
    1,25 miliarde de euro, iar Petrotel Lukoil a ajuns la 1,3 miliarde
    de euro.

    Numirea unei singure persoane care sa conduca cele doua afaceri
    – care au avut intotdeauna executivi diferiti – nu este un pas
    pentru unificarea celor doua afaceri. Cel putin deocamdata,
    Petrotel Lukoil si Lukoil Romania vor actiona independent pe piata.
    Constantin Tampiza spune ca rafinaria va avea acelasi director ca
    si pana acum, iar, in locul sau, la conducerea Lukoil Romania va
    veni Maxim Khitrov, executiv cu o experienta de peste 15 ani in
    sectoarele financiar-economic si management in domeniul industriei
    petroliere din Rusia. Khitrov a detinut, anterior numirii la
    conducerea Lukoil Romania, pozitia de director prim-adjunct al
    sefului Lukoil Severo-Zapadnefteproduct, iar de la venirea sa in
    Romania ii va raporta direct lui Constantin Tampiza.

    Dincolo de coordonarea activitatilor Lukoil pe plan local,
    Tampiza se va implica in proiecte comune pentru cele doua entitati,
    unul dintre ele fiind deja demarat: “|nca nu putem da detalii, dar
    vom face publice in curand noile proiecte”, spune Tampiza. Ca
    reprezentant al presedintelul Lukoil in Romania, Constantin Tampiza
    se va implica mai mult in strategie, dar si in dezvoltarea celor
    doua companii.

    Pentru reteaua de retail, Tampiza spune ca exista un proiect de
    extindere a acesteia cu 50 de benzinarii (care sa se alature
    retelei actuale de 310 benzinarii), pe masura ce vor fi construite
    noi autostrazi: “Am misiunea sa ii prezint presedintelui Lukoil,
    Vagit Alekperov, o viziune de mai lunga durata pentru Romania. I-am
    explicat ca retelele rutiere se vor dezvolta si in perspectiva
    Lukoil se va putea extinde cu inca 50 de benzinarii pe aceste
    artere.

  • Pasii mici ai gigantilor imobiliari

    “Merge incet, din pacate merge foarte incet. Lucrurile se misca,
    se intampla ceva, dar nu pot spune inca ceva, nu este nimic cert.”
    Ingo Nissen, managerul local al dezvoltatorului, proprietarului si
    administratorului portughez de centre comerciale Sonae Sierra,
    simte poate cel mai bine incetineala cu care se misca segmentul de
    retail al pietei imobiliare. Dupa trei ani de la intrarea in
    Romania, Sonae nu lucreaza propriu-zis la niciunul dintre cele trei
    proiecte ale sale – in Bucuresti, Craiova si Ploiesti – ramanand,
    ca proiect care produce venituri, cu River Plaza din Ramnicu
    Valcea, achizitionat in 2007.

    “La Craiova incepusem deja lucrarile, dar a venit criza si, simtind
    amplitudinea pe care o avea, am decis sa oprim lucrarile”, afirma
    Nissen, care este in Romania de aproape doi ani si jumatate. A
    venit dupa inceperea proiectului Loop 5, situat in apropiere de
    Frankfurt, centru comercial a carui dezvoltare a supervizat-o. |n
    Romania nu a apucat sa avanseze la fel de mult, dar considera
    totusi ca “nu am stat degeaba. Aratati-mi pe cineva care a
    inchiriat in 2010 un procent de 30% din suprafata unui mall. Sunt
    contracte finale”, afirma managerul, vorbind despre proiectul de la
    Craiova initiat de Sonae Sierra.


    Acesta este cel mai avansat din portofoliul companiei, cu un
    grad de preinchiriere prin acorduri de peste 60% – un procent
    suficient, in general, pentru obtinerea unei finantari bancare si
    inceperea constructiei. Managerul sustine insa ca bancile prefera
    proiectele din Bucuresti, fiind cat se poate de rezervate fata de
    cele din provincie, indiferent de competitia din respectiva zona
    ori de contractele de preinchiriere deja semnate.
    Dezvoltatorul are pe planseta un proiect si in Bucuresti, ParkLake
    Plaza, a carui suprafata a fost micsorata cu aproape un sfert,
    pentru a putea fi finantat mai usor, dar si pentru a fi in
    concordanta cu cererea actuala de spatii comerciale in Capitala.
    Chiar si in contextul conditiilor actuale din piata, segmentul de
    retail a fost poate cel mai activ in 2010, fie si doar la nivelul
    planurilor anuntate.

    “Suntem de-abia in iunie, nu s-a terminat vara. Este timp
    destul”, comenteaza Matthew Proskine, director de marketing in
    inchiriere al Avrig 35. Dezvoltatorul a anuntat in iarna ca va
    incepe, alaturi de Cascade Group, constructia Pallady Shopping
    Center, prima faza planificata fiind cea a unui parc de retail, cu
    cativa chiriasi de mari dimensiuni – Auchan, Decathlon si un
    magazin de bricolaj.

    Aceasta este, de altfel, una din principalele schimbari aduse de
    criza economica: proiectele s-au micsorat sau au fost impartite in
    mai multe faze, prima fiind reprezentata de un parc de retail, mai
    usor de inchiriat, dar si de finantat. “Avem resurse financiare
    proprii si acorduri cu mai multe banci. Acum asteptam aprobarile
    urbanistice, estimez ca va mai dura o luna”, a mai declarat
    reprezentantul Avrig 35, care a finalizat si vandut mai multe
    proiecte imobiliare.

  • Dinu Patriciu pluseaza si pe serviciile de zbor

    La inceputul anilor 2000, Alexis Grabar (foto) renunta la o
    functie de director regional de vanzari din cadrul producatorului
    de avioane Airbus. Si-a luat un an sabatic, a facut un MBA si s-a
    gandit cum sa o ia de la capat. A cunoscut un partener de afaceri,
    au pus la bataie 50.000 de lire pentru marketing, au deschis linii
    de credit si au deschis o firma de transport cu limuzine in Londra.
    Cum insa cererile clientilor erau in special pentru avioane
    private, actionarii au regandit strategia si au investit mai mult
    pentru a oferi atat avioane private, cat si limuzine, iahturi si
    elicoptere, in functie de cerintele clientilor. Firma s-a
    dezvoltat, a ajuns la afaceri de 4 miliarde de lire in 2007, si-a
    deschis birouri la Moscova si in Dubai, iar in 2009 a fuzionat cu
    Eurojet, compania detinuta de omul de afaceri roman Dinu
    Patriciu.

    Cele doua companii, Eurojet si Avolus, au format in octombrie
    2009 o singura entitate, punand la bataie intregul pachet de
    actiuni. |n prezent, principalul actionar al grupului Avolus Group
    Bv este DP Holdings, cu 70% din titluri, in timp ce restul de 30%
    sunt impartite intre fostii actionari ai Avolus Ltd., Alexis Grabar
    avand cel mai mare pachet minoritar, de 12,5%.

    “Este fundamental ca si ceea ce am dezvoltat la Londra (unul
    dintre birourile grupului – n.r.) timp de sase ani, expertiza
    pentru Avolus, sa fie adusa si in Romania. Trebuie sa ma ocup
    simultan de cele doua echipe pentru ca ele sa conlucreze”, a
    declarat pentru BUSINESS Magazin Alexis Grabar, CEO al Avolus Group
    si general manager pentru Eurojet, explicand motivul pentru care se
    afla la conducerea ambelor companii. Anul trecut, grupul a
    inregistrat o cifra de afaceri cumulata de 14 milioane de euro, in
    crestere cu circa 5% fata de 2008 si impartita aproximativ egal
    intre cele doua companii. Principala diferenta intre cele doua
    membre ale grupului este ca Eurojet detine active, in timp ce
    Avolus este de fapt un broker, care intermediaza vanzarile si
    achizitiile de aeronave.

    Eurojet si-a intampinat la finalul saptamanii trecute, pe
    Aeroportul Baneasa, noua achizitie, o aeronava Cessna Citation XLS,
    pentru care a platit 9,6 milioane de euro. Aceasta se va alatura
    celorlalte trei aeronave din flota Eurojet: un Challenger 604, un
    Cessna Citation Excel si un Cessna Citation Encore.

    Citation XLS are o configuratie VIP de 9 locuri pentru pasageri,
    in conformitate operationala cu toate normele EU, raza de zbor de
    1.800 de mile nautice, ecrane cu o latime de 26,42 centimetri,
    dotate cu harti skymap si DVD, sistem de telefonie mobila si
    posibilitate de folosire a laptop-ului in timpul zborului. O ora de
    zbor cu aceasta aeronava costa aproximativ 5.000 de euro.

    “Obiectivul nostru pentru 2010 este de crestere a cifrei de
    afaceri cu 30%. Pentru aceasta crestere, ne imbunatatim flota
    incepand cu achizitia noului XLS. Suntem, de asemenea, in negocieri
    de preluare a unui alt Challenger 604 pentru inchiriere
    operationala pana la sfarsitul verii”, a declarat Alexis
    Grabar.

    Mai mult, strategia pe termen mediu a Eurojet este de a-si
    extinde flota la 8 aeronave pana in 2013. “Un avion costa circa
    10-20 de milioane de euro, iar operatiunile de intretinere sunt o
    parte importanta din cheltuielile noastre. Spre exemplu, la o
    aeronava de 20 de milioane de euro, cheltuielile de mentenanta
    ajung la un milion de euro anual”, a spus Grabar. Grupul Avolus Bv
    si-a bugetat pentru urmatorii cinci ani investitii in
    infrastructura si aviatie de 25 de milioane de euro, dupa ce in
    2009, a investit 29 de milioane de euro in aeronave si active de
    aviatie.

  • Dezvoltatorul Sun Plaza: Bucurestenii ravnesc mai mult la o pereche de jeans decat altii care au deja 10 perechi

    “Ambele centre comerciale pe care le-am construit la Sofia si la
    Bucuresti sunt inchiriate complet si arhipline de cumparatori”,
    declara Schmidtmayr, intr-un interviu pentru publicatia IPE Real Estate.
    “Bucurestenii ravnesc mai mult la o pereche de jeans din Vest decat
    unii care au deja 10 perechi.”

    Sparkassen Immobilien, divizia de investitii imobiliare a
    grupului austriac Erste, a investit 200 de milioane de euro in
    dezvoltarea mallului Sun Plaza din Bucuresti, deschis la sfarsitul
    lui februarie, si 220 de milioane in Serdika Center, cel mai mare
    mall din Bulgaria, deschis la Sofia in martie. Ambele proiecte au
    fost dezvoltate in parteneriat – in Romania cu firma EMCT, in
    Bulgaria cu ECE Projekt Management Bulgaria.

    Investitorii care nu au grija datoriilor si sunt in cautare de
    oportunitati ar trebui sa vada sectorul imobiliar din Europa
    Centrala si de Est ca pe o alternativa mai putin riscanta fata de
    alte piete emergente, recomanda Schmidtmayr, care considera ca
    Romania si Bulgaria s-au inscris pe o traiectorie economica
    ascendenta, comparabila cu cea a Cehiei din deceniul trecut.
    “Vorbim de piete emergente cu cadrul legal si structural al UE, iar
    acesta e un avantaj, pentru ca pietele emergente de obicei prezinta
    structuri politice si economice foarte fragile”, sustine
    reprezentantul Sparkassen.


    Austriacul a admis insa ca dificultatile de finantare fac
    improbabila aparitia unor investitii semnificative in viitorul
    apropiat. “Atata vreme cat nu ai o masa critica de preinchirieri,
    nici o banca nu va finanta o dezvoltare imobiliara. Multe banci au
    deja o expunere mai mare decat ar dori pe Romania”, spune el,
    subliniind avantajul pe care l-a avut Sparkassen fiindca a putut sa
    construiasca in Romania si Bulgaria din fonduri proprii.

    Sparkassen anunta in 2006 ca are pregatite 500 de milioane de
    euro pentru investitii in Romania. In 2006, compania a cumparat
    hotelul Novotel, cu 29,5 milioane de euro, pe care l-a inchiriat
    apoi grupului Accor. Ulterior a investit 200 de milioane de euro in
    Sun Plaza, deschis cu un an si jumatate intarziere fata de termenul
    anuntat initial, intarziere justificata de oficialii companiei prin
    intentia de a astepta ca preturile la materiale si cele cu mana de
    lucru sa mai scada. In prezent, Sparkassen are intentia sa mai
    construiasca in Bucuresti un complex de birouri si un parc de
    retail.

    Intrebat ce atitudine ar trebui sa aiba investitorii in privinta
    ingrijorarilor legate de coruptia din Romania, Holger Schmidtmayr
    afirma ca Uniunea Europeana are la dispozitie “un bici urias”: “UE
    ofera tarii sute de milioane de euro pentru proiecte de
    infrastructura. Romania trebuie sa se poarte bine, altminteri nu
    capata banii”.

  • Shachar Shaine: Trebuie sustinuta colectarea selectiva (VIDEO)


    “Cred ca este foarte important atunci cand vorbim de colectare
    selectiva ca fiecare producator sa aiba un sistem de genul acesta
    si pot spune ca unde lucrez avem asa ceva si facem deja colectare
    selectiva. (…) Primul pas este educatia. Nu putem sa facem ceva
    fara sa avem un sistem educativ; educatie si prin scoli si prin
    comunicare si prin publicitate”, a spus, in cadrul unui seminar
    BUSINESS Magazin, Shachar Shaine, care este si presedintele United
    Romanian Breweris Bereprod (URBB), producatorul marcilor de bere
    Tuborg, Carlsberg si Skol