Category: Analize

Descoperă analize de afaceri și din domeniul financiar – pentru a rămâne informat ai nevoie să citești aceste analize.

  • UE si FMI sugereaza ca vanzarea ATEBank si a Hellenic Postbank catre Piraeus nu e cea mai buna idee

    Conform publicatiei elene Capital, reprezentantii UE si ai FMI au discutat in
    august cu autoritatile elene un plan de consolidare si vanzare a
    ATEBank care ar fi inclus vanzarea directa de active. Astfel de
    recomandari, justificate de experti prin respectarea legislatiei
    europene in domeniul concurentei, au fost menite sa ofere o
    alternativa la planul guvernului de la Atena de a-si vinde
    participatiile la cele doua banci catre Piraeus Bank, care si-a
    formulat deja oferta de pret atat pentru ATEBank, cat si pentru
    Hellenic Postbank.

    Oferta de pret a Piraeus Bank – 372 de milioane de euro pentru
    77,3% din ATEBank si 329 de milioane pentru 33% din Hellenic
    Postbank, inseamna o prima de 30% peste valoarea pietei in cazul
    Postbank si un discount de 50% pentru ATE.

    Expertii UE si ai FMI au apreciat ca, in conditiile in care
    Piraeus Bank n-a obtinut nici ea rezultate stralucite la testul de
    rezistenta financiara, “unul dintre obiectivele ofertei pentru
    ATEBank si Postbank a fost distragerea atentiei de la problemele de
    solvabilitate ale Piraeus” si ca o fuziune a celor trei banci, care
    ar duce la formarea celui de-al doilea grup bancar din Grecia ca
    marime dupa National Bank of Greece, cu 105 miliarde de euro active
    si o cota de piata de 20-25%, ar fi doar in avantajul Piraeus, nu
    si in cel al sistemului bancar elen in ansamblu.

    ATEBank, singura banca din UE care a picat testul de rezistenta
    financiara derulat la nivelul Uniunii in luna iulie, ar avea
    nevoie, conform rezultatelor testului de stres, de o majorare de
    capital de peste 240 de milioane de euro ca sa poata face fata unei
    agravari a crizei financiare asa cum a fost descrisa in cel mai
    pesimist scenariu. Atat Piraeus, cat si ATEBank sunt jucatori de
    talie mica pe piata bancara romaneasca.

    Variantele de consolidare in sistem, o consolidare pentru care
    guvernul grec preseaza bancile, sunt insa mai multe. Theodoros
    Pantalakis, seful ATEBank, a declarat, de pilda, ca el ar prefera o
    fuziune cvadrupla, intre banca sa, Hellenic Postbank, Fondul de
    stat pentru Imprumuturi si Consemnatiuni si Attica Bank. Alpha Bank, a treia banca din sistem, desi nu se
    confrunta cu urgenta vreunei fuziuni in care sa se implice, a
    anuntat deja ca ar avea in vedere o eventuala “alianta” cu o banca
    straina, “daca aceasta este suficient de mare si de puternica”.

    RAMANE CUM AM STABILIT

    Pana acum insa, astfel de sugestii n-au avut nici o urmare
    concreta, iar lucrurile merg inainte dupa planul guvernului.
    Urmatoarea faza este anuntarea de catre Atena a numelui
    consultantilor financiari pentru privatizare si consolidare in
    sistemul bancar, apoi evaluarea de catre acestia a bancilor
    implicate in tranzactie, pana la mijlocul lui septembrie.
    Cotidianul Kathimerini a scris ca guvernul grec a selectat drept
    consultanti financiari bancile Deutsche Bank, HSBC si Lazard, insa anuntul oficial
    n-a fost inca facut.

    Tot in septembrie, conducerea ATEBank este asteptata sa vina cu
    un plan de restructurare a bancii, iar Piraeus sa
    detalieze sursele de finantare pentru achizitia celorlalte doua
    institutii financiare. Deocamdata, analistii chestionati de Reuters se asteapta ca
    Piraeus sa raporteze o pierdere de 16,5 milioane de euro comparativ
    cu un profit net de 76 de milioane in al doilea trimestru din 2009,
    atat din cauza taxei de 28 de milioane de euro percepute de stat
    pentru a ameliora situatia bugetului, cat si a cresterii cu pana la
    11% a provizioanelor pentru credite neperformante.

    Intr-un astfel de context, Pawel Uszko, analist la Macquarie
    Research, apreciaza ca bancile straine n-ar fi oricum doritoare sa cumpere acum banci elene,
    “din cauza problemelor de fond cu datoria guvernamentala si din
    cauza presiunilor asupra profiturilor”. Mai curand ar functiona, in
    opinia lui, fuziunile de genul celei initiate de Piraeus, in masura
    in care oferta de pret e corecta, pentru ca o consolidare, “daca nu
    va rezolva problema lichiditatii si a creditelor neperformante, va
    reduce in schimb competitia pentru atragerea de depozite si va duce
    la economii de costuri”.

    La randul sau, Credit Suisse se asteapta ca rezultatele pe trimestrul
    al doilea ale bancilor sa reflecte o crestere a creditelor
    neperformante, o scadere cu pana la 7% a depozitelor si dependenta
    puternica fata de finantarea prin facilitatile Bancii Centrale
    Europene (24% din bilantul Piraeus si 19% pe ansamblul sistemului
    bancar). Intr-un raport publicat marti, grupul francez considera ca
    “imbunatatirea businessului din Europa de Sud-Est, care reprezinta
    16% din totalul portofoliului de credite, nu va fi de ajuns ca sa
    contrabalanseze scaderile de pe piata greceasca”.

  • Chestiunea Petromidia devine fierbinte


    “Obligatiunile nu sunt o chestiune atat de fierbinte. E o lege,
    dar cred ca devine fierbinte pentru ca timpul zboara”, spunea in
    luna martie CEO-ul Rompetrol, Sadoukhas Meralyiev, in primul sau
    interviu acordat presei din Romania. Inca de pe atunci CEO-ul
    Rompetrol vorbea despre o plata partiala, care ar pastra
    KazMunaiGaz in pozitia de actionar majoritar, statul devenind
    actionar minoritar: “Avem trei variante: sa platim toata suma
    (571,3 milioane euro), a doua varianta e sa nu platim nimic si sa
    convertim totul in actiuni, statul avand astfel 51%, dar mai avem
    si o varianta intermediara.

    Varianta intermediara inseamna sa platim partial. Proiectul a
    fost ratificat de parlament, toate cele trei variante sunt
    posibile, nu gresim cu nimic daca o alegem pe oricare”. Intarind
    optiunea platii partiale, Meralyiev a repetat de multe oi de-a
    lungul interviului – iar opinia sa a fost reluata pe scurt in
    aparitiile publice ale CFO-ului Dmitry Grigoryiev – ca ar considera
    chiar sanatos pentru companie un parteneriat cu statul: “Eu sunt
    destul de flexibil. E bine sa lucrezi singur, dar si sa fii
    partener cu guvernul e foarte bine. Da, e bine sa stai in aceeasi
    banca cu guvernul in aceasta tara, cred ca e foarte bine. Aceasta e
    insa parerea mea personala”.


    CEO-ul Rompetrol spunea inca de atunci ca Rompetrol s-a intalnit cu
    reprezentantii guvernului si au dat in lucru cele trei variante,
    desi varianta preferata de Guvern a fost tot timpul plata
    integrala: “Ei (reprezentantii guvernului – n.r.) au spus ca ar fi
    fericiti sa platim tot – nu am spus-o eu, a spus-o ministerul de
    finante, in mai multe randuri. De asemenea, ne-au trimis si mesaje
    directe. Dar ei ne recunosc drepturile noastre. In acelasi timp,
    guvernul si-a exprimat opinia. Au mai inteles insa si faptul ca e
    criza financiara si asa mai departe, ca nu e usor pentru nimeni
    acum. Totul a fost clar de la inceput”.


    In perioada in care Sadoukhas Meralyiev facea publice aceste
    declaratii, reprezentantii guvernului prezentau FMI un buget in
    care datoria de la Rompetrol era integral rascumparata, dovada ca
    oficialii statului credeau ca vor recupera integral suma de la
    Rompetrol. In ultimele saptamani, oficialii Guvernului au spus ca
    sunt gata sa mearga in instanta pentru a recupera intreaga datorie
    de la Rompetrol Rafinare (Petromidia), pe care kazahii care
    con¬troleaza in prezent rafinaria trebuie sa o plateasca pâna la 30
    septembrie. Conform unor surse citate de Me¬dia¬fax, statul ar
    putea invoca faptul ca stingerea datoriei de la Rompetrol se poate
    realiza fie prin achitarea integrala a sumei, fie prin conversie de
    actiuni, dar nu prin ambele va¬riante.


    Kazahii au ras¬cum¬parat la inceputul lunii august obli¬ga¬tiuni in
    valoare de 54 mil. euro si s-au angajat sa mai reali¬zeze o
    rascumparare, astfel ca statul este aproape sigur ca va recupera in
    total 350 mil. lei (83 mil. euro), conform bugetului rectificat.
    Daca kazahii nu ar fi rascumparat nicio actiune, statul ar fi putut
    prelua din nou controlul rafinariei Petromidia, in urma conversiei
    obligatiunilor.Situatia este deocamdata neclara, iar grupul
    Rompetrol a angajat patru dintre cele mai mari case de avocatura
    locale pentru a-i oferi consultanta in acest proces, care ar putea
    fi cel mai mare din istoria corporatista a Ro¬mâniei.

    Rompetrol Rafinare a finalizat saptamâna trecuta si o majorare de
    capital, prin care a strâns circa 330 mil. lei (78 mil. euro) de la
    actionarul ma¬joritar, grupul kazah KazMu¬naiGaz, suma fiind
    destinata achitarii unei parti din datorie. Aceasta majorare
    consolideaza insa pachetul majoritar detinut de kazahi si a fost
    atacata de Ministerul Finantelor la Tribunalul Constanta.

    Ordonanta din 2003, prin care da¬toriile istorice ale Petromidia au
    fost convertite in obli¬gatiuni cu scadenta in 2010, ofera
    companiei dreptul de a alege daca plateste datoria sau o
    converteste in actiuni, desi in mod normal acest drept trebuie sa
    revina detinatorului obliga¬tiunilor, in acest caz statul. Nici
    ordonanta si nici legea prin care a fost adoptata nu specifica in
    mod clar daca emitentul poate realiza o rascumparare partiala sau
    este obligat sa opteze intre a rascumpara toate obligatiunile sau a
    le transforma pe toate in actiuni.

  • Vara ideala pentru angajatori: pretentiile celor care vor un job sunt minime

    “Ce sa mai vorbim despre absolventii de anul acesta, cand sunt
    absolventi de anul trecut care nici pana acum nu si-au gasit un loc
    de munca”, spune Iuliana Badea, recruitment service manager la
    Lugera & Makler. Raspunsul vine pe un ton in care se simt, pe
    de o parte, o nota de ingrijorare si pe de alta o anumita
    resemnare, ajunsa fireasca, a celor ce lucreaza acum in resurse
    umane.

    Practic, in nicio perioada a anului lucrurile nu ar trebui sa
    decurga mai usor decat acum: piata este plina de candidati, iar ei
    isi cauta un loc de munca fara sa ceara prea multe in schimb. Mai
    exact, facultatile de stat din Romania aveau, la sfarsitul acestei
    veri, aproximativ 75.000 de studenti care se pregateau sa-si ia
    diploma. Dintre ei, aproape 15.000 erau numai in Bucuresti, orasul
    celei mai mari concurente intre candidati. Lor li se adauga alte
    cateva zeci de mii de absolventi ai facultatilor particulare din
    toata tara. Plus cei care asteapta inca de anul trecut sa se
    angajeze.

    Cei ce ar trebui sa coordoneze si sa stimuleze intregul proces –
    angajatorii -, sunt insa rezervati. Asa ca frustrarea se instaleaza
    usor pe toate fronturile. Primii nemultumiti sunt pretendentii la o
    slujba. “Am terminat facultatea anul trecut, am incercat sa ma
    angajez si n-am reusit, asa ca m-am inscris la un master, ca sa am
    o ocupatie intre timp. Ma tem ca nici dupa ce termin masterul nu
    voi gasi de munca”, se plange Alexandru Gherasim, unul dintre
    zecile de mii de absolventi pe care angajatorii nu-i mai baga in
    seama.

    Si Luiza asteapta sa sune telefonul si sa fie chemata la un
    interviu. Anul acesta a terminat o facultate cu profil economic,
    insa un loc de munca isi cauta de mai bine de un an. Initial a vrut
    sa se angajeze intr-o multinationala. Intre timp, a mai coborat
    pretentiile si s-ar fi multumit si cu un loc intr-o companie locala
    si mai mica, dar nici asa n-a avut mai mult noroc, iar acum e
    dispusa sa faca aproape orice, chiar intr-un alt domeniu decat cel
    in care s-a pregatit sau pe un post pentru care este
    supracalificata.

    Spre exemplu, ar accepta un loc de munca intr-un call center,
    desi acum un an nici nu se gandea la asa ceva.”Foarte multi
    absolventi ajung acum sa nu mai lucreze in domeniile studiate in
    facultate. Spre exemplu, chiar recent am recrutat pentru posturi de
    secretare persoane care ar fi fost potrivite si pentru un post mai
    bun”, spune Oana Datki, directorul general al Consulteam,
    partenerul Mercer pentru Romania.

    Poate ca Luiza si Alexandru ar fi avut mai multe sanse daca ar
    fi absolvit o facultate cu specializari mai nisate, iar acum ar fi
    avut o diploma de inginer petrolist, energetician sau inginer
    automatist. Cel putin acestora le dau specialistii in resurse umane
    cele mai multe sanse, mai ales daca, dincolo de competentele
    dobandite in facultate, stapanesc fluent si una sau doua limbi
    straine si au apucat sa se familiarizeze, macar si pentru o scurta
    perioada, cu domeniul ales. Restul va trebui sa dea dovada de o
    capacitate uriasa de adaptare.

    “Un exemplu sunt absolventii de Litere, care au cateva
    oportunitati de angajare in zona serviciilor, dar si acolo va
    trebui sa inceapa tot de jos”, spune Sorin Roibu, managing director
    la Arthur Hunt.

  • De ce nu renunta romanii la fumat?

    “Fumatul in Romania este un subiect la moda, ca si fotbalul. Din
    nefericire, multi discuta despre acest subiect in necunostinta de
    cauza, dar sunt putine studii fiabile despre evolutia fumatului in
    ultimii ani”, incepe o discutie cu BUSINESS Magazin prof. dr.
    Florin Mihaltan, medic primar de pneumologie la Institutul de
    Pneumoftiziologie “Marius Nasta” din Bucuresti si presedintele
    Societatii Romane de Pneumologie. Atatea cate sunt, facute de
    autoritati, de producatorii de tigari sau de Comisia Europeana,
    studiile indica insa acelasi lucru, respectiv o scadere foarte
    lenta a numarului de fumatori.

    Despre ce cifre vorbim? “Cercetarile specialistilor de la
    Centrul pentru Politici si Servicii de Sanatate arata scaderea
    prevalentei fumatului de la 35,1% in 2003 la 30% in 2007”, se arata
    in raspunsul Ministerului Sanatatii privind incidenta fenomenului.
    “Descresterea provine din scaderea masiva a fumatului la barbati
    (de la 46,4% la 33%), combinata cu cresterea moderata a fumatului
    la femei (de la 24,1% la 27,1%), mai cu seama in randul
    fetelor.”

    Potrivit raportului CPSS, cea mai mare incidenta se intalneste
    la grupa de varsta 15-24 de ani (34,8%), fata de 2003, cand cea mai
    ridicata era pentru grupele de varsta 25-34 de ani (39,9%), ceea ce
    inseamna ca varsta la care romanii se apuca de fumat a scazut
    vizibil. La celalalt capat al esantionului considerat, in grupa de
    varsta 45-59 de ani, incidenta fumatului a crescut de la 7,2% in
    2003 la 22,9% in 2007.

    Date ulterioare anului 2007 ofera surse din industria de
    tigarete, care sustin ca, daca in urma cu trei ani, 44% dintre
    romanii cu varste de peste 18 ani fumau, in 2010 ponderea lor s-a
    redus la 41%. Scaderea de trei procente provine dintr-o diminuare a
    incidentei in randul barbatilor (de la 61% la 55%).

    Descurajarea fumatului a fost principalul scop declarat pentru
    introducerea in urma cu sase ani a taxei de viciu, al carei
    beneficiar este Ministerul Sanatatii. Cresterea preturilor in urma
    aplicarii taxei de viciu nu a avut insa efectul scontat, intrucat
    cifrele arata ca volumul vanzarilor a crescut cu aproape 10% in
    ultimii patru ani, de la 35 de miliarde de tigarete pe an (date
    disponibile in 2006) la 38,3 miliarde de tigarete pe an, conform
    unui studiu al companiei Novel Research, citat de BUSINESS Magazin,
    de la finele anului trecut.

    Pe de alta parte, cresterile de acciza si influenta cursului au
    dus la marirea preturilor cu circa 50% in doar noua luni (martie
    2009-ianuarie 2010). Una peste alta, in ultimii sapte ani, pretul
    tigarilor s-a marit de cinci ori.

  • Germania, locomotiva economica a Europei sau poveste izolata de succes?

    Anul trecut, PIB a scazut cu 4,7%, insa redresarea va fi atat de
    rapida, incat va deveni comparabila cu recordul de crestere din
    2006, de 3,4%, considera Bundesbank. Imbunatatirea nivelului de
    ocupare a fortei de munca va stimula consumul, iar statul va putea
    reduce deficitul fiscal mai rapid decat prevazuse, “probabil la mai
    putin de 5% din PIB”.

    Raportul Bundesbank pe luna august vine dupa recenta statistica
    pe trimestrul al doilea, care a relevat o crestere a PIB de 2,2%
    fata de trimestrul anterior (4,1% fata de aprilie-iunie 2009), cea
    mai mare din 1990 incoace. Banca sustine ca mai mult de jumatate
    din caderea productiei ca efect al crizei
    a fost recuperata
    , gratie “conditiilor favorabile atat pe plan
    intern, cat si extern”, care au facut ca Germania sa redevina
    locomotiva economica a Europei.

    Exista insa mai multe semne de intrebare asupra acestui
    optimism. Unul ar fi ca Germania este vazuta de multi analisti ca o

    poveste izolata de succes
    in ansamblul zonei euro, nu ca o
    locomotiva, atata vreme cat tari ca Irlanda, Portugalia, Grecia sau
    Spania continua sa fie taxate de investitori prin randamente mult
    mai inalte decat cele pentru obligatiunile germane, din cauza
    problemelor structurale nerezolvate din economiile lor.
    Obligatiunile pe zece ani ale Spaniei, de pilda, se tranzactioneaza
    la peste 1,5% peste nivelul celor germane, in timp ce inainte de
    criza aveau cam acelasi nivel de dobanda.

    CRESTERE DE DOAR 1,5% LA ANUL

    Pe de alta parte, intr-o nota publicata recent, insasi Deutsche
    Bank ridica semne de intrebare asupra durabilitatii acestei
    cresteri a PIB rezultate aproape exclusiv din exporturi catre tari
    capabile sa absoarba exporturile respective si din stimulente
    acordate de stat pentru angajarea de personal si pentru anumite
    industrii.

    Deutsche Bank, care estima inca de la inceputul anului ca in
    2010 economia germana va creste cu 2%, iar acum este chiar mai
    optimista decat Bundesbank, prevazand o crestere de 3,5%, atrage
    atentia ca ambele motoare – exporturile si stimulentele prin
    investitii cu bani de la stat – isi vor epuiza forta de turatie
    spre sfarsitul lui 2010 si pe parcursul lui 2011. Indicele
    achizitiilor in industria prelucratoare, considerat relevant pentru
    perspectiva economiei, scade de cateva luni incoace in tari ca
    Franta sau Marea Britanie, parteneri comerciali majori ai
    Germaniei, ca si in SUA si China. Masurile de austeritate bugetara
    luate in mai toate tarile europene, inclusiv in Germania, vor
    sfarsi la randul lor prin a afecta nivelul cererii, mai ales ca noi
    programe de stimulare a unor sectoare industriale, a consumului ori
    a ocuparii fortei de munca sunt excluse, in ciuda avertismentelor
    SUA ca fara noi programe de stimulare din partea guvernelor,
    economia globala risca un al doilea val de recesiune.

    Deutsche Bank prevede, asadar, ca fata de o majorare de 12% a
    exporturilor asteptata pentru acest an, la anul nu va mai fi spatiu
    decat pentru 6%, iar economia in ansamblu va reusi doar o crestere
    de 1,5%.

  • Semne rele pe Wall Street. Bursele scad, investitorii se tem de un al doilea val de recesiune

    Indicele Dow Jones al bursei din New York a cazut cu 189 de puncte, ajungand la
    10,271.71, iar S&P 500 a pierdut 2%. Indicele compozit Nasdaq a
    coborat cu 44 de puncte – o depreciere de 2%.

    Dupa ce in zilele precedente, profiturile bune anuntate de
    retele comerciale ca Wal-Mart, Home Depot sau Target au sustinut
    cresterea burselor, datele macro publicate joi i-au intors pe
    investitori la cea mai mare temere a lor – spectrul unui al doilea
    val de recesiune, sau in cel mai bun caz o incetinire substantiala
    a redresarii economice a SUA.

    Ultimul raport al Departamentului Muncii vorbeste de cresterea
    la cel mai mare nivel din ultimele noua luni a cererilor de intrare
    in somaj – e vorba de cei ce solicita pentru prima data ajutor de
    somaj: in ultima saptamana, numarul celor ramasi fara slujba a
    crescut neasteptat de mult, pentru a treia saptamana consecutiv,
    ajungand la 500.000, dupa ce saptamana trecuta
    era de 488.000. “Pragul psihologic de 500.000 este foarte dificil
    de suportat. Pentru ca poti uneori sa ignori o cifra mare si sa
    zici ‘in fine, e vorba doar de o saptamana’. Dar cand ai saptamana
    dupa saptamana cu cresteri, e clar vorba de o tendinta negativa”,
    afirma Tim Quinlan, economist la Wells Fargo.

    In acelasi timp, indexul principalilor indicatori economici,
    care masoara perspectiva performantei economice, a crescut in iulie
    abia cu 0,1%, desi analistii se asteptasera la 0,2%. In anumite
    zone, semnele rele au venit brutal: indicele activitatii economice
    masurat de Rezerva Federala din Philadelphia a ajuns la -7,7 in
    august, ceea ce indica o scadere a activitatii de productie in
    estul Pennsylvaniei, sudul statului New Jersey si Delaware, dupa ce
    analistii se asteptau la o valoare pozitiva de 7,5 a indicelui.

    “Stirile de azi despre economia americana au fost pur si simplu
    ingrozitoare”, a comentat Paul Ashworth, economist la Capital
    Economics, intr-o nota catre investitori. Semnificatia lor este
    aceea ca orice crestere de profit la o companie, de genul celor ce
    au miscat pietele in sus zilele trecute, nu are nici un sens atata
    vreme cat perspectiva economiei nu e buna, cat consumul si
    productia scad si somajul creste. “Toti banii din bilanturile
    companiilor nu inseamna nimic pentru consumatori, atata vreme cat
    firmele nu incep sa angajeze, cat nu se creeaza locuri de munca”,
    adauga Tim Quinlan.

    COMPANIILE NU MAI AU ANGAJATI DE CONCEDIAT

    Christian Tegllund Blaajberg, chief equity strategist la Saxo
    Bank, afirma intr-un comentariu remis BUSINESS Magazin ca nu va mai
    trece mult si actiunile insesi vor incepe sa scada, dintr-un motiv
    simplu: companiile incep sa-si epuizeze parghia restructurarii prin
    concedieri de personal, iar productivitatea incepe sa se reduca,
    “pentru ca angajatii nu pot fi mai productivi de atat”.

    Pe termen scurt, afirma Blaajberg, costul muncii va stagna,
    pentru ca nu poate fi stimulata productivitatea prin salarii mai
    mari fara a afecta marjele de profit ale companiilor si profitul pe
    actiune. Mai devreme sau mai tarziu insa, efectele acestei politici
    isi vor spune cuvantul: fie stagnarea veniturilor salariale “pune
    presiune asupra consumului viitor, fapt ce va duce, in final, la un
    nivel mai scazut al vanzarilor”, perpetuand astfel cercul vicios
    din economie, fie companiile se decis sa recurga la stimulente
    salariale pentru a creste productivitatea, ceea ce le va afecta
    profitul. In ambele cazuri, consecinta va fi deprecierea actiunilor
    la burse.

    Cat despre crearea de noi locuri de munca, despre care se
    vorbeste atat de mult de ambele parti ale Atlanticului, analistul
    Saxo Bank considera ca “Marea Recesiune a lasat in urma un nivel
    neobisnuit de ridicat al somajului, care nu pare sa arate semne de
    normalizare in urmatorii ani. De fapt, o serie de studii au
    demonstrat ca, pentru a atinge nivelurile dinainte de recesiune,
    este nevoie de inca 17 ani la nivelul estimat al cresterii
    locurilor de munca”.

  • Cele mai rentabile 10 domenii pentru investitorii in pietele emergente (GALERIE FOTO)

    Tim Seymour, managerul unui fond de investitii cu risc ridicat
    specializat pe pietele emergente si fondatorul portalului
    specializat EmergingMoney.com, apreciaza ca printre domeniile cu
    potential pentru investitori figureaza companii asiatice din
    telecom si internet, banci din America Latina, ca si “mini-imperii
    media” de genul Central European Media Enterprises (CME).


    Potrivit CNBC, principalii indici
    bursieri din cele patru tari din grupul BRIC – Brazilia, Rusia,
    India si China – au oferit in ultimul deceniu un randament mediu de
    525%, in timp ce indicele S&P 500 a scazut in aceeasi perioada.
    Iar daca recesiunea a schimbat intrucatva datele problemei,
    amatorii de risc si de castiguri mari au la dispozitie in
    continuare suficiente oportunitati.

    Conform ultimelor prognoze ale FMI, din iulie, cresterea PIB pe
    ansamblul economiilor emergente si al celor in curs de dezvoltare
    este asteptata sa fie tripla in acest an fata de cea a economiilor
    dezvoltate (6,8%, fata de 2,6%) si sa-si mentina superioritatea si
    la anul (6,4% fata de 2,4%).

  • BCR: Romania trebuie sa exploateze in folosul reformelor perioada dinainte de anul electoral 2012

    “Reformele in administratie si sectorul bugetar au fost amanate
    pana acum, din pacate, nefiind populare”, afirma Anghel, apreciind
    ca intervalul pana in 2012 va trebui exploatat, pentru recuperarea
    decalajelor structurale fata de economiile zonei euro. “Ar fi pacat
    sa zadarnicim efortul de pana acum al societatii, daca resursele
    din viitoarea crestere economic vor fi orientate iarasi spre
    cheltuieli sociale si nu spre investitii.”

    Pe termen scurt, masurile de austeritate bugetara, calificate de
    Lucian Anghel drept “absolut necesare” – respectiv scaderea
    salariilor si concedierile din sectorul public, la care se adauga
    si majorarea TVA – vor duce la o noua contractie a PIB in
    trimestrul al treilea, care va influenta rezultatul de ansamblu
    pentru 2010, respectiv o scadere a economiei de pana la 3%. BCR se
    asteapta ca restructurarile masive din sistemul administratiei, de
    aproape 60.000 de posturi, sa duca rata somajului peste 9% pana la
    sfarsitul anului, cel mai probabil la 9,4%, fata de 7,43% in
    iulie.

    Exista insa premisa ca masurile de austeritate sa fie absorbite
    “destul de rapid”, astfel incat economia sa reinceapa sa creasca
    inca din ultimul trimestru al lui 2010 in termeni ajustati
    sezonier, pentru ca la anul Romania sa reuseasca o crestere
    economica de 1,2%. Cu aceasta prognoza, BCR se situeaza in tabara
    bancilor optimiste in privinta sanselor de crestere la anul,
    alaturi de BRD, care vede posibil un avans al PIB de 1-2%, la polul
    opus fata de ING, care zilele trecute a facut cunoscut ca se
    asteapta la o continuare a recesiunii si in 2011, cu o scadere de
    2% a PIB.

    In trimestrul al doilea, economia a crescut cu 0,3% fata de
    primele trei luni, in termeni ajustati sezonier, insa fata de
    aceeasi perioada a lui 2009, PIB ramane pe minus cu 0,6%. BCR
    apreciaza ca rezultatul pozitiv din trimestrul al doilea se
    datoreaza evolutiei bune a exporturilor si faptului ca pentru prima
    data de la inceputul crizei, adica de la sfarsitul lui 2008,
    vanzarile cu amanuntul au fost pozitive in luna iunie.

    NU MAI MODIFICATI TAXELE

    Lucian Anghel a subliniat ca toate prognozele din analiza BCR se
    bazeaza pe un scenariu in care taxele si impozitele nu vor fi
    modificate pe parcursul anului viitor, nici in sensul cresterii
    lor, nici in sensul unei relaxari a fiscalitatii care ar afecta si
    mai mult nivelul colectarii, si asa redus in prezent (Romania are o
    pondere a veniturilor fiscale de 28% din PIB, ceea ce o situeaza pe
    penultimul loc in UE). Daca s-ar majora din nou taxe sau impozite
    in urmatoarele luni, aceasta va duce la “o reducere dramatica” a
    sanselor de redresare a economiei, pe de o parte din cauza
    inhibarii consumului intern, pe de alta parte din cauza perceptiei
    de imprevizibilitate fiscala pentru investitorii straini.

    Pana acum, dupa prima jumatate a anului, investitiile straine
    directe “au ramas dezamagitoare”, de numai 1,8 miliarde de euro,
    mai mici cu 36,5% fata de primele sase luni din 2009, iar majorarea
    brusca a TVA “ar putea crea presiuni suplimentare asupra
    investitiilor straine” in a doua parte a anului, tocmai pentru ca a
    fost vorba de o modificare brusca de legislatie fiscala.

    “Romania trebuie sa-si mentina atractivitatea pentru
    investitorii straini, iar aceasta depinde in primul rand de
    predictibilitatea fiscala”, spune Lucian Anghel. Atata vreme cat
    80% din exporturi depind de investitii straine, iar Guvernul are
    inca un spatiu extrem de limitat din punctul de vedere al
    cheltuielilor pentru investitii, investitiile straine raman
    cruciale pentru iesirea din recesiune si pentru o crestere
    sanatoasa, apreciaza economistul-sef al BCR.

  • Pentru ce iau romanii credite?

    “Cand vine vorba de credite bancare, 30% dintre romanii din
    mediul urban detin un astfel de imprumut”, spune Manuela Danila,
    senior research executive in cadrul 360insights.

    Mai indatorate par a fi persoanele din est si sud-estul tarii,
    pe cand in regiunea central-vestica gradul de indatorare este mai
    scazut. Au apelat intr-o masura mai mare la creditele bancare
    persoanele cu varste medii, intre 25 si 45 ani, dar si salariatii,
    cei ce au un loc de munca stabil, mai arata studiul citat.

  • Din nou atac la Dacia Duster: jurnalistii francezi spun ca franeaza prost

    Nu de mult, am remarcat eforturile cam mari ale olandezilor de
    la publicatia ANWBde a demonstra ca Dacia Duster nu se comporta
    prea sigur la testul de evitare al unui obstacol. Mai exact,
    versiunea Duster 4×2, fara ESP, s-a ridicat putin pe doua roti la o
    manevra foarte brusca de evitare, realizata la o viteza mai mare
    decat in testul standard al elanului.

    Cititi mai multe pe www.promotor.ro