BusinessMagazin

Category: Analize

Descoperă analize de afaceri și din domeniul financiar – pentru a rămâne informat ai nevoie să citești aceste analize.

  • Rozalia Pal, UniCredit: Romania va ajunge abia in 2013-2014 la o crestere economica de 4-5%

    “Problemele
    structurale interne fac ca relansarea economiei Romaniei dupa criza
    sa se produca mai lent, in conditiile in care multe state si-au
    reluat deja cresterea. In Romania, reformele structurale vor
    necesita timp, dar pun baza unei cresteri sustenabile pe termen
    lung”, a comentat Pal.

    Ultima prognoza a UniCredit
    pentru economia Romaniei vizeaza o scadere de 2,5% pentru 2010,
    ceea ce situeaza banca in tabara pesimistilor, alaturi de Erste sau
    Raiffeisen, care prevad o restrangere a PIB cu 3%. Estimarea FMI,
    insusita si de autoritati, are in vedere o scadere de
    2%.

    Au fost
    mai multi factori care au contribuit la o astfel de situatie,
    enumera Rozalia Pal: stoparea brusca a exporturilor, in conditiile
    socului crizei asupra cererii din Europa, iar prin efectele de
    runda a doua, criza globala a generat efecte vizibile in tara,
    anumite segmente, precum cel imobiliar, fiind foarte afectate. Din
    punctul de vedere al comparatiei cu alte state, tarile baltice au
    reprezentat un caz similar, intrand in criza cu acelasi gen de
    dezechilibre ca si Romania, in timp ce Slovacia reprezinta exemplul
    pozitiv, reusind sa intre in zona euro, cu o economie echilibrata,
    apreciaza economistul-sef al UniCredit Tiriac Bank.

    Prognoza din iunie a Bancii Mondiale indica, pe ansamblul
    Europei     Centrale si de Est si al tarilor din
    Asia Centrala, doar doua tari unde economia ar urma sa scada in
    acest an – Romania, cu 0,5%, si Letonia, cu 3,5%. Semnificativ este
    ca economia romaneasca a scazut anul trecut cu 7,1%, in timp ce
    Letonia s-a remarcat printr-o prabusire economica de 18%, de
    departe cea mai mare din Europa.

    Zona
    euro a revenit insa deja pe crestere, pentru acest an fiind estimat
    un avans de 1,6%. Pentru SUA, estimarea de crestere pentru acest an
    este de 2,9%. “Cu putine exceptii – Spania sau Grecia, care se
    confrunta cu dezechilibre interne – statele dezvoltate si-au reluat
    cresterea”, remarca Pal.

    In
    privinta sanselor de reluare a creditarii, reprezentanta UniCredit
    crede ca segmentul de creditare pentru companii isi va relua
    avantul inaintea celui de retail, pe masura ce bancile isi
    orienteaza mai mult atentia catre sectorul productiv. “In orice
    caz, perioada de cresteri alerte s-a incheiat, iar boomul
    creditului de retail s-a oprit.”

    UniCredit Tiriac Bank, banca
    aflata in top 10 in functie de active, a avut venituri de 657
    milioane de lei in prima jumatate a anului (in crestere cu 10% fata
    de aceeasi perioada a anului trecut), iar profitul net calculat
    dupa standardele contabile internationale a fost de 36 de milioane
    de lei, mai mic cu 18%. In aceeasi perioada, soldul creditelor
    acordate a urcat cu 11%, iar depozitele au scazut cu
    10%.

  • Cum a gasit Nusco in criza chiriasi pentru un turn de birouri cu 18 etaje

    Michele Nusco, cel care
    co­ordoneaza afacerile din Ro­mania ale familiei oa­menilor de
    afaceri italieni Nusco, care au extins pe piata locala afacerea cu
    usi la inceputul anilor ’90, povesteste, proaspat intors de pe
    santierul turnului de birouri Nusco Tower, ca “terenul pe care se
    afla proiectul a fost cumparat in 2001-2002 pentru un show-room al
    fabricii de usi, dar eu am dorit apoi sa facem un turn cu 18
    etaje”.

    Nusco a facut, la fel ca
    numerosi oameni de afaceri locali, pasul dinspre pro­ductie catre
    imobiliare in perioada de boom a pietei si s-a trezit in fata
    situatiei de a incepe lucrarile la o investitie de circa 40 de
    milioane de euro la inceputul anului 2008, exact cand piata isi
    incepea declinul.

    Detalii pe
    www.zf.ro    .

  • Harta preturilor alimentelor. Unde gasiti cea mai ieftina mancare


    De exemplu,
    clujenii cumpara carnea de pasare cu 5 lei pe kg, in timp ce
    vasluienii o gasesc in galantare cu 14 lei pe kg. Locuitorii din
    Harghita achizitioneaza cea mai ieftina carne de vita si porc, in
    Constanta se gaseste cea mai ieftina telemea, in timp ce la Covasna
    ouale au cel mai mare pret.

    Aceleasi statistici mai arata
    ca in pietele din Brasov pot fi gasiti cei mai ieftini cartofi, cu
    0,8-1,2 lei pe kg, judetul fiind recunoscut ca un mare producator
    in domeniu, in timp ce locuitorii din Mehedinti dau pe acelasi
    kilogram de cartofi pana la de trei ori mai mult.

    Detalii pe
    www.gandul.info    .

  • Expertii straini recomanda bancilor grecesti sa-si fuzioneze subsidiarele din Romania si Bulgaria


    Focus citeaza
    opiniile reprezentantilor FMI, ai Bancii Centrale Europene si ai
    Comisiei Europene, care au discutat saptamana trecuta la Atena
    posibilele optiuni pentru recapitalizarea si consolidarea bancilor
    din Grecia, in conditiile in care pietele externe sunt practic
    inchise pentru statul elen si pentru institutiile bancare din
    aceasta tara, ce isi sustin lichiditatea prin credite de la Banca
    Centrala Europeana.

    Expertii FMI, ai BCE si ai CE
    considera ca fuziunile intre bancile grecesti, de care s-a tot
    vorbit in ultimele luni, n-ar reusi sa asigure recapitalizarea,
    intrucat “atunci cand doi saraci hotarasc sa se casatoreasca, nu
    inseamna ca devin automat bogati”. Pe de o parte, expertii au
    incurajat bancile sa caute investitori strategici in strainatate;
    pe de alta parte au avertizat ca investitorii straini nu au
    incredere in Grecia si nu-si vor asuma riscuri, atata vreme cat
    piata elena le ofera impozite mari si o legislatie a muncii
    nefavorabila pentru angajatori.

    Asa se face ca expertii au
    ajuns in cele din urma la solutia vanzarii subsidiarelor de banci
    grecesti din sud-estul Europei: o subsidiara solida din Romania sa
    preia o alta mai slaba din Bulgaria, de pilda, sau poate invers.
    Conform FMI, aceasta ar reduce costurile de operare si ar creste
    profitul, iar concurenta dintre bancile grecesti ar continua fara
    problemele de orgoliu sau de suprapunere a atributiilor care ar
    aparea in cazul unei fuziuni. “Gasiti bani sau vindeti” a fost
    sugestia expertilor, potrivit ziarului elen To Vima.

    O alta sugestie a fost ca
    bancile sa se alature Fondului pentru stabilitate, din care vor
    putea primi bani in schimbul cedarii catre stat a unor actiuni
    preferentiale, iar daca in cinci ani o banca nu returneaza banii
    catre Fond, atunci actiunile vor deveni actiuni ordinare, cu
    drepturi de vot aferente. In plus, statul va avea dreptul sa-si
    numeasca un reprezentant in consiliul director al bancii, cu drept
    de veto in decizii.

    Sensul acestor recomandari este
    ca bancile grecesti sa-si poata majora capitalul si astfel sa-si
    poata reduce dependenta fata de Banca Centrala Europeana, care nu
    le mai poate finanta la infinit, mai ales in contextul in care
    toate previziunile vorbesc de o deteriorare a climatului economic
    in Grecia in 2011 si de noi dificultati pentru banci.

    Finantarea de la BCE
    pentru nevoile curente de lichiditate ale bancilor grecesti a
    totalizat 95,9 miliarde de euro in august, ajungana 19% din totalul
    activelor bancare, scrie Reuters.

    Intre timp, scenariile ce
    vorbesc de fuziuni continua sa fie vehiculate in presa. Ideea
    fuziunii dintre Eurobank EFG si Alpha Bank a fost respinsa de un
    oficial al Eurobank, dar contactele intre actionarii acestora
    continua, conform presei elene. Saptamana aceasta, de asemenea,
    consultantii alesi de guvern – Lazard, HSBC si Deutsche Bank Londra
    – se vor pronunta si asupra proiectului de cumparare de catre
    Piraeus Bank a Bancii Agricole si a Hellenic Postbank. Alte
    informatii vorbesc de o fuziune Piraeus-Marfin, in timp ce National
    Bank of Greece si-a majorat capitalul cu 2,8 miliarde de euro,
    vanzandu-si 20% din actiuni catre Turkish Finanz Bank.

    La jumatatea lui octombrie,
    bancile grecesti vor trece un nou test de credibilitate, de asta
    data organizat de autoritatile elene – un test de solvabilitate si
    rezistenta la socuri financiare care va urmari mai exact profilul
    fiecarei banci, expunerea la titlurile de stat elene, investitiile
    in strainatate si politica de creditare. La testul de stres
    financiar organizat de autoritatile monetare europene in vara
    pentru 91 de banci din Europa, o singura banca greceasca a ratat
    testul – ATEBank.

  • Pe o piata in declin, Albalact pariaza pe crestere

    In cladirea de birouri ridicata langa centrul logistic din
    Voluntari, la marginea Capitalei, Raul Ciurtin isi petrece doar
    cateva zile pe luna, restul timpului fiind impartit intre fabricile
    din Alba Iulia si cea de la Campulung. “La sfarsit de saptamana
    insa nu lucrez, ci petrec timpul cu familia sau pescuiesc”, spune
    antreprenorul roman de 38 de ani, care a transformat in unsprezece
    ani o fabrica falimentara de lactate intr-un competitor serios
    pentru multinationalele de pe piata – FrieslandCampina, Danone,
    Lactalis si Hochland.

    Anul acesta, estimeaza Ciurtin, valoarea pietei ar putea scadea
    cu circa zece procente – evolutie ce are efectul unui dus rece
    pentru procesatori, pentru ca intervine dupa 2009, cand vanzarile
    au fost mai degraba liniare, iar pana la criza domeniul s-a bucurat
    de o lunga perioada in care lactatele au fost vedete intre bunurile
    de larg consum, inregistrand plusuri anuale de peste 20%.

    Intr-un astfel de context, Albalact isi propune sa-si majoreze
    insa cotele de piata pana la final de an, in dauna competitorilor.
    Ca urmare a rebrandingului marcii Zuzu, cota de piata ar urma sa
    creasca pentru produsele din aceasta gama cu 1-3% pana la finalul
    anului, iar marca Raraul ar trebui sa-si adjudece, conform
    previziunilor, inca cinci procente din piata. De fapt, anul acesta
    compania a tintit sa creasca vanzarile prin parghii pe care in anii
    anteriori, cand a investit zeci de milioane de euro in capacitati
    de productie, le-a lasat pe plan secund.

    Astfel, Albalact a cheltuit numai pentru proiectul de rebranding
    al marcii Zuzu o jumatate de milion de euro, dupa ce anul trecut
    n-a adus nimic nou in comunicarea acestui brand. Investitiile
    bugetate pentru acest an vizeaza insa si segmentul de distributie,
    pana la sfarsitul anului urmand ca numarul de angajati din acest
    departament sa fie mai mare cu un sfert fata de 2009, cand
    distributia opera cu 200 de oameni. In zona logistica si a parcului
    de masini, investitiile din acest an “depasesc 2 mil. euro”, spune
    Ciurtin.

    Referitor la asteptarile pentru ultima parte a anului, seful
    Albalact nu are o atitudine prea optimista: “Ma astept la o
    crestere usoara fata de anul trecut, dar profitabila”. Anul trecut,
    compania a avut o crestere a cifrei de afaceri de aproape 19%, la
    peste 53 de milioane de euro, iar profitabilitatea a crescut
    spectaculos (cu 330%), ajungand la 600.000 de euro. Cu toate
    acestea, petitorii n-au mai batut anul acesta la usa lui Ciurtin ca
    in alti ani (in 2009 au fost in jur de zece investitori strategici
    si fonduri de investitii); oricum insa, “acesta este cel mai prost
    moment posibil pentru o vanzare”, argumenteaza el.

    Nici in trecut nu s-a gasit o cale de mijloc intre ce ofereau
    petitorii si asteptarile actionarilor majoritari, Raul si Petru
    Ciurtin (“nu era un punct in care ne puteam intalni cu discutiile”,
    spune antreprenorul), astfel incat acum cu atat mai mici sunt
    sansele sa se intample acest lucru. Pe termen lung, se vede tot la
    carma companiei, mai ales ca “avem incredere si in viitor”, vizand
    pentru anul in curs o crestere moderata a cifrei de afaceri. Ce
    l-ar putea convinge sa se retraga din afacere? Doar o oferta
    (“putin probabila”) care ar fi de cateva ori mai mare decat
    capitalizarea bursiera a companiei. In prezent, capitalizarea
    bursiera a companiei este de 38 de milioane de euro, iar familia
    Ciurtin este actionar majoritar, cu un pachet de actiuni de aproape
    48%.


  • Noul pariu al lui Dusan Wilms: Metro Punct

    “In doua locuri diferite – Romania si Polonia – eu si colegul meu care condure reteaua poloneza, ne-am gandit la astfel de concepte care seamana”, a declarat Wilms in cadrul evenimentului Meet the CEO organizat de BUSINESS Magazin.

    Deocamdata, pe piata din Romania au fost deschise doua astfel de magazine, la Satu Mare si la Piatra Neamt, dar “este prea devreme sa facem un bilant al acestor deschideri, sunt inca in faza de proiect”.

    Wilms s-a intors anul trecut la conducerea Metro Cash & Carry Romania dupa ce detinuse un mandat in functia de COO, ulterior Director de Expansiune si Membru in Consiliul de Administratie al real,- International, divizia de hipermarketuri a grupului german.

    Metro Cash & Carry Romania este in acest moment cel mai mare comerciant de pe piata romaneasca, inregistrand in 2009 o cifra de afaceri de 1,226 miliarde de euro, cu 260 de milioane de euro mai putin decat in 2008.

  • Primul test de anduranta cu Dacia Duster!

    Citeste mai multe pe www.promotor.ro

  • Sase lectii de business de la seful cafenelelor Turabo

    1. A INCHIS 10 CAFENELE, DESCHIDE ALTE
    PATRU.     “7 in galeriile Real si 3 din provincie – Cluj,
    Brasov, Sibiu.” Tudor Dragomir Niculescu, proprietarul Turabo,
    enumera repede cafenelele pe care a fost nevoit sa le inchida: cele
    mai multe au fost dintre cele cumparate in urma cu trei ani de la
    Dark Cafe, un lant de cafenele care semnase un contract pentru
    dezvoltarea de cafenele in fiecare galerie Real. Tranzactia de
    atunci, estimata la 500.000 de euro, i-a dat ocazia lui Niculescu
    sa faca un salt de la 15 la peste 24 de
    cafenele    , insa criza a demonstrat ca acesta nu era un model
    care sa aduca profit in perioadele mai putin faste din punct de
    vedere economic.


    La fel, deschiderile din provincie, care in perioada de boom
    economic au marcat transformarea lantului Turabo intr-unul cu
    acoperire nationala, s-au aratat destul de putin rentabile in 2009
    si 2010. Astfel, 3 cafenele din centrele oraselor de mai sus au
    fost inchise, fiind deocamdata pastrate cafenelele din aeroporturi
    (Timisoara si Sibiu), cea din Iasi (aflata insa intr-un centru
    comercial, Iulius Mall), dar si proiectele pentru o noua deschidere
    in centrul vechi din Bucuresti si alta la Brasov, in alt
    spatiu.

    “Problema provinciei nu a fost neaparat faptul ca acolo se
    consuma mai putin, ci mai mult inflexibilitatea proprietarilor de
    spatii”, spune Niculescu, dand ca exemplu cafeneaua din Cluj, care
    a fost inchisa cand chiria de 13.500 de euro (pentru 300 de metri
    patrati – jumatate la parter, jumatate la subsol) nu a putut fi
    renegociata mai jos de 8.000 de euro, suma considerata prea mare de
    omul de afaceri. Chiriile in Bucuresti au mai scazut insa,
    Niculescu vorbind despre o chirie medie de 5.000 de euro pentru
    spatiile sale.

    Oricum, fara renegocierea chiriilor, numarul cafenelelor inchise
    ar fi fost mult mai mare, spune omul de afaceri. In plus, nici
    aceste 32 de cafenele Turabo care au ramas dupa inchiderea celor 10
    nu sunt ferite: “Am inchis tot ce pierdea bani. Nu cred ca a pierde
    bani pentru a te da mare ca ai multe cafenele inseamna mare lucru.
    Acum lucrez cu bilanturi din trei in trei luni: care pierde bani
    trei luni la rand e inchisa”, spune Niculescu, admitand ca in acest
    ritm nu stie cu cate cafenele va termina 2010. Mai are planificate
    si alte patru deschideri (dintre care una in Bucuresti Mall si una
    in Brasov), cu investitii medii de 100.000 de euro fiecare. Altfel,
    intr-un depozit inchiriat de Niculescu stau pregatite si
    reconditionate “7 cafenele”, adica mobilier si echipamente cu care
    se pot deschide 7 noi spatii.

    2. LUNA AUGUST A FOST GROAZNICA.
    “Credeam ca nu se mai termina luna august, a fost cea mai proasta
    luna de cand am lansat cafenelele Turabo incoace”, povesteste Tudor
    Dragomir Niculescu, convins ca, dupa o luna atat de slaba,
    lucrurile trebuie sa isi revina. In luna august, 15 cafenele din cele 32 pe care le are acum lantul
    au fost pe zero    , restul avand un profit minim. Niculescu spune
    ca in august incasarile au fost cu 50% mai mici decat in februarie
    2010, in conditiile in care si februarie a fost mult sub lunile din
    2007 sau 2008.

    “De fapt, nu a fost nicio luna din ultimul an in care sa nu fiu
    nevoit sa iau o decizie neplacuta: fie sa dau oameni afara, fie sa
    inchid o cafenea, fie sa ma confrunt cu situatii de neplata”, spune
    Niculescu. Dincolo de asta, incasarile proaste din luna august l-au
    pregatit pe Niculescu pentru ce e mai rau: “Stiu acum ca nu am de
    ce sa tin cafenele cu pierderi si ca nu are rost acum sa
    construiesc un portofoliu, chiar daca risc sa pierd cota de piata”.
    Niculescu are in acest sens o singura temere si anume venirea unui
    brand international de cafenele cu sustinere financiara, care poate
    face acum un lant de cafenele cu costuri mici, care i-ar lua mult
    din cota de piata.

  • O romanca, noul responsabil cu compensarea si motivarea angajatilor la Coca-Cola HBC

    Ultimii doi ani au impus un efort suplimentar de cautare a celor
    mai potriviti oameni care sa coordoneze activitatile-cheie ale
    marilor companii. Drept urmare, pe piata de resurse umane au avut
    loc mutari importante – in unele cazuri, expatii au venit sa
    inlocuiasca romani, iar in altele, managerii romani au fost
    expatriati pentru a conduce, de afara, departamente cu bugete si
    responsabilitati uriase. Simona Popovici, cea care pana la
    inceputul acestei saptamani a condus departamentul de resurse umane
    pentru Romania si Moldova al Coca-Cola HBC Romania, este cel mai
    recent exemplu de manager format in Romania, dar care pleaca sa-si
    desavarseasca experienta profesionala in strainatate.


    Mai exact, Popovici a fost promovata in functia de director of
    rewards (compensare si motivare a angajatilor) in grupul Coca-Cola
    Hellenic, iar de la inceputul anului viitor se va muta in Grecia,
    unde va face parte din echipa de management de resurse umane a
    intregului grup. “Ma mut pe o noua arie de competenta, mult mai
    specifica si cu responsabilitati mult mai mari, pe tot grupul”,
    spune Popovici. Concret, noua functie presupune coordonarea
    dezvoltarii si administrarii politicilor de comunicare, motivare si
    angajament, precum si a celor de compensatii si beneficii pentru
    cele 28 de tari in care compania este prezenta. Va fi singurul
    roman din departamentul de resurse umane din Grecia, iar echipa pe
    care o conduce are 10 oameni.


    Dincolo de o oportunitate profesionala pe care multi o asteapta
    o viata intreaga, noua functie implica si o serie de schimbari in
    plan personal, cum ar fi mutarea intregii familii in Grecia si
    adaptarea la un nou stil de viata. La 41 de ani si cu peste 15 ani
    de experienta in domeniu, Simona Popovici spune ca nu a stat nicio
    clipa pe ganduri si ca a acceptat imediat noua numire, care facea
    oricum parte din planurile sale de dezvoltare pentru anii urmatori.
    Mandatul pe care l-a acceptat in Grecia se va derula pe o perioada
    nelimitata, iar deocamdata Popovici spune ca nu si-a conturat pasul
    urmator. Nu exclude intoarcerea in Romania, dar mult mai probabila
    pare varianta ca dupa aceasta experienta sa urmeze o noua relocare
    intr-o tara straina.


    Ba, mai mult, ar accepta si propuneri mai exotice decat aceasta:
    “M-am format profesional pe o piata complexa, asa ca nu as refuza
    nicio oferta intr-o tara care sa imi ofere experiente similare”.
    Inainte de a se alatura echipei Coca-Cola, cu patru ani in urma,
    Simona Popovici a lucrat pentru Connex-Vodafone, unde, timp de sase
    ani, a ocupat diferite pozitii in departamentul de resurse umane,
    fiind astfel familiarizata cu doua piete importante – cea telecom
    si a bunurilor de larg consum.

    Urmatoarele sase luni vor reprezenta pentru deja fostul director
    de resurse umane de la Coca-Cola HBC pentru Romania si Moldova o
    perioada de tranzitie, in care va face naveta intre Romania si
    Grecia pentru a preda si prelua stafeta, iar 1 ianuarie 2011 va fi
    prima sa zi cu drepturi si responsabilitati depline la noul loc de
    munca. Noul sef de resurse umane de la Coca-Cola HBC Romania este
    Simona Simion-Popescu, care pana de curand a condus departamentul
    de resurse umane al Xerox, inclusiv pentru Romania si Moldova.

    Alegerea unui succesor a fost una dintre sarcinile importante de
    care Popovici a trebuit sa se ocupe in ultima jumatate de an, de
    cand a primit vestea promovarii. Desi cautarea a durat ceva vreme,
    iar “castigatorul” a fost ales dintr-o plaja destul de larga,
    decizia n-a fost foarte dificila, pentru ca “piata este mica si ne
    cam stim intre noi”, spune Popovici, a carei inlocuitoare a
    coordonat in ultimii doi ani activitatea de resurse umane a Xerox
    in noua tari din Europa Centrala si de Est, Israel si Turcia si a
    acumulat o experienta de peste zece ani in
    domeniu.

  • Dacia Duster de 143 CP prezentata de nemtii de la Race Chip.

    Astfel, Duster devine cel mai puternic si cel mai rapid
    automobil creat vreodata de uzina de la Mioveni. Cu 143 CP sub
    capota Duster ar putea accelera de la 0 la 100 km/h in mai putin de
    8 secunde in conditiile in care greutatea sa este de sub 1,3
    tone.


    Cititi mai multe     pe www.zf.ro