BusinessMagazin

Category: Analize

Descoperă analize de afaceri și din domeniul financiar – pentru a rămâne informat ai nevoie să citești aceste analize.

  • Se dezgheata piata imobiliara in 2011?

    Nu mai e demult un secret pentru nimeni ca numarul celor care
    nu-si mai pot plati ratele la banca este tot mai mare. Pentru
    aproape o treime (31,5%) din creditele in derulare la finalul
    anului trecut intarzierele de plata a ratelor erau mai mari de 30
    de zile, potrivit datelor publicate de Banca Nationala a Romaniei.
    Ponderea creditelor “cu probleme” a crescut spectaculos, fata de
    2009, fiind mai mare cu opt puncte procentuale. |n aceste conditii,
    este de asteptat ca executarile silite sa nu mai intarzie prea
    mult, desi o asemenea decizie echivaleaza, pentru o banca, cu un
    esec. Masura are, in plus, un dezavantaj major, de cele mai multe
    ori: din valoarea datoriei poate fi recuperata doar o parte,
    puncteaza Adrian Crivii, presedintele Darian, cea mai mare firma
    independenta de evaluare de pe piata locala. Firma detine, potrivit
    propriilor estimari, o cota de piata de 10%, inregistrand anul
    trecut o cifra de afaceri de peste 11 milioane de lei, in crestere
    fata de 2009 (10 milioane de lei). |n afara de executarea silita,
    “care este in sine o tragedie atat pentru cel imprumutat, care
    ramane fara casa, cat si pentru banca, care marcheaza pierdere”,
    institutiile financiare mai au insa o varianta.

    Bancherii pot alege sa negocieze cu creditatii si sa stabileasca
    un alt nivel al imprumutului, care sa fie suportabil pentru client.
    Crivii da un exemplu clar: daca pentru un credit, contractat in
    2007-2008, de 80.000 de euro ratele nu mai sunt platite, banca
    poate alege sa incaseze, spre exemplu, 50.000 de euro din scoaterea
    la mezat a apartamentului care sta garantie la credit. Sau
    bancherii ar putea sa reduca nivelul datoriei pana la 65.000 de
    euro, structurand rambursarile in asa fel incat sa recupereze
    acesti bani.

    Desi povestea rau platnicilor nu este de data recenta, pana in
    prezent nu a avut loc un val de executari silite, bancile preferand
    sa astepte. Crivii crede insa ca 2011 este momentul in care va
    trebui sa ia o decizie. “Bancile au evitat sa faca vanzari masive
    pentru ca nu avea cine sa cumpere proprietatile, fie apartamente
    sau terenuri”, spune Crivii. Din moment ce larghetea cu care
    institutiile financiare ofereau bani nu mai este acum decat o
    amintire, banii nu mai sunt la indemana nici pentru consum si cu
    atat mai putin pentru achizitia de proprietati.

    Din 2010 a ramas un plafon neutilizat de garantii de peste 300
    de milioane de euro, bani ce vor putea fi folositi pentru programul
    Prima Casa in 2011. Anul trecut au fost semnate 16.500 de contracte
    prin programul guvernamental, in valoare de aproximativ 646
    milioane de euro. Dintre cei care au luat credite prin Prima Casa
    au fost executate, pana in prezent, doar cinci garantii, bancile
    fiind despagubite de Fondul de Garantare cu 250.000 de euro,
    conform informatiilor Darian.

    Pe parcursul anului trecut, preturile de vanzare ale
    proprietatilor, fie apartamente vechi sau noi ori terenuri dedicate
    dezvoltarilor imobiliare, nu au putut decat sa se inscrie pe o
    panta descendenta. Ideea este sustinuta de Darian, pe baza
    tranzactiilor din piata rezidentiala din 2010 si care face
    comparatie cu valorile inregistrate in 2009 si 2008. La ce preturi
    au ajuns apartamentele la finalul anului trecut? Daca la inceputul
    anului 2008 pretentiile financiare ridicate de vanzatori pareau
    adesea ireale, “criza a avut si un efect pozitiv, prin aducerea
    preturilor la valori mai <pamantesti>, mai apropiate de
    realitate”, spune Crivii. |n cazul apartamentelor vechi, pretul
    mediu pe metru patrat a ajuns la 774 de euro, iar in cazul
    locuintelor noi media ajunge la 846 euro pe metru patrat. Aceste
    valori reprezinta insa medii la nivel national, iar pretul este
    puternic influentat de valorile mici ale tranzactiilor din
    provincie. De exemplu, in Bucuresti preturile medii ale
    apartamentelor vechi au ajuns anul trecut la 1.089 euro/mp, mai
    mari cu aproape 300 de euro/mp fata de media nationala. La Ramnicu
    Valcea insa locuintele vechi au ajuns anul trecut la valori de
    circa 700 euro/mp.

  • Vezi daca muncesti mai mult ca suedezii, francezii, americanii sau japonezii

    Organizatia pentru Cooperare Economica si Dezvoltare (OECD) a
    facut un raport anul trecut in care incerca sa determine cat timp
    petrece la munca o persoana in ziua de azi si care sunt diferentele
    dintre tari. Concluzia a fost ca aceia care lucreaza in Europa
    petrec la munca mai putine ore decat restul lumii, motivul fiind ca
    au mai multe zile de concediu platit.

    Canada si Japonia ofera mai putine zile de concediu decat alte
    tari, insa angajatii de aici au posibilitatea sa castige zile de
    vacanta in fiecare an, odata cu acumularea de experienta. In
    Australia, cei care lucreaza noaptea primesc doua saptamani de
    concediu de odihna. In Germania, Austria si Elvetia, angajatii
    tineri primesc in plus una sau doua zile de concediu platit, in
    timp ce in Norvegia, cei care au peste 60 de ani primesc zile de
    concediu suplimentare.

  • Povestea celor care au vandut berea Azuga si au investit in apa

    “Am facut afaceri inca de cand am terminat facultatea, mereu am
    fost in priza”, spune Violeta Moraru, care detine un pachet de 85%
    din actiunile Perla Covasnei. Functia de pe cartea sa de vizita
    este “administrator” si spune ca nu ar putea sa se retraga din
    afaceri. E obisnuita cu un ritm de viata alert, lucrand in varii
    domenii, printre care o fabrica de productie a sticlei, in domeniul
    vinului, in transport si apoi in productia de bere. Si asta in
    ciuda faptului ca din vanzarea berii Azuga catre Ursus Breweries ar
    fi putut trai linistita. Conform unor estimari, valoarea
    tranzactiei s-a plasat la 10 milioane de euro. Vanzarea Azuga,
    povesteste ea, a fost facuta intr-un moment bun, “pentru ca in
    domeniul berii concurenta este foarte aspra si o companie mica nu
    poate lupta cu multinationalele”, explica franc Violeta Moraru. Pe
    piata berii, de altfel, spuma este luata de trei companii care
    detin peste 60% din vanzari: Ursus (filiala locala a SabMiller),
    Heineken si Bergenbier (fosta InBev).

    Banii obtinuti din vanzarea Azuga nu se odihnesc insa in
    depozite bancare, iar una din tintele de investitii era, de mai
    multa vreme, apa minerala. Asa se face ca, in urma cu un an si
    jumatate, cand Gheorghe Urs, actionarul minoritar (cu un pachet de
    15%) din Perla Covasnei, cauta un investitor, familia Moraru avea
    fonduri disponibile. “Eram in cautarea unor izvoare de apa
    minerala, iar cele doua surse din Catalina s-au dovedit a fi ce
    cautam”, spune Moraru. Sumele investite pana acum in fabrica de la
    Catalina, ridicata de la zero si utilata de la cap la coada cu
    tehnologie noua, luata in leasing, s-au ridicat la 7 milioane de
    euro. Din aceasta suma, 2 milioane de euro au fost cheltuite pentru
    construirea retelei de distributie si construirea imaginii
    marcii.

    Despre negocierile pe care le-a purtat cu Gheorghe Urs, in
    prezent actionarul minoritar, Moraru povesteste ca “ne-am inteles
    foarte bine; intr-o luna contractul era deja semnat”. A urmat apoi
    inceperea efectiva a investitiei, care a fost terminata in circa un
    an. “Fabrica e gata de jumatate de an; partea legala cu punerea in
    functiune a durat mai mult”, adauga Violeta Moraru, care este cea
    care vorbeste despre afacerile familiei; Valerii Moraru prefera sa
    stea mai departe de presa.

    Zona Covasnei este cunoscuta ca “tara apelor minerale
    carbogazoase”, zacamintele din zona fiind cercetate de mai bine de
    70 de ani, afirma Nicolae Feru, director de cercetare si dezvoltare
    a Societatii Nationale a Apelor Minerale (SNAM). Institutia detine
    drept de acordare a licentelor si de administrare a izvoarelor de
    apa minerala in proportie de 70%. “Din cele sapte foraje din zona
    am ales doua care au cele mai bune conditii de exploatare”, spune
    Feru, care precizeaza ca, pentru a putea fi compatibila pentru
    imbuteliere, o apa minerala trebuie sa indeplineasca o serie de
    conditii de calitate, de debit, de productie. “Nu e greu sa gasesti
    o apa minerala, dar e dificil sa gasesti una care are calitati
    pentru a fi imbuteliata”, spune Feru. Unele ape contin
    microorganisme sau prea multe minerale; altele nu sunt stabile
    chimic sau nu au un debit suficient. SNAM incaseaza din licentele
    acordate 31 de lei pe mia de litri de apa, la iesirea din
    pamant.

    La Catalina, cele doua izvoare au indeplinit toate conditiile
    amintite, precizeaza Feru. Imbutelierea, la o capacitate maxima de
    9.000 de sticle pe ora, a inceput la sfarsitul anului trecut, in
    decembrie, iar in termeni de cota de piata, Perla Covasnei ar
    trebui sa ajunga la vanzari de 8% din piata in cinci ani, fata de
    3,5% in prezent, conform reprezentantilor companiei. Vanzarile
    totale de apa minerala sunt estimate de Violeta Moraru la 1,5
    miliarde de litri pe an; valoarea vanzarilor anuale se plaseaza la
    1-1,2 miliarde de lei (peste 250 de milioane de euro). In domeniul
    apelor minerale, spre deosebire de altele, produsele romanesti fac
    regula jocului. Importurile au cote infime, iar peste 60% din
    vanzari, calculeaza Feru, sunt realizate de cele mai vandute cinci
    marci – Borsec, Dorna, Izvorul Minunilor, Perla Harghitei si
    Bucovina. “Din cele 55 de branduri de pe piata se vand in prezent
    cam 45”, adauga reprezentantul SNAM. In acest context, partea celor
    de la Perla Covasnei reprezinta o feliuta destul de subtire.

    Anul trecut, firma a inregistrat o cifra de afaceri de 14
    milioane de lei, fata de 12 milioane de lei in 2009. Perla Covasnei
    a fost infiintata sub denumirea actuala in 1995, iar din 2009,
    distributia a fost preluata de grupul Azuga Waters, care a avut
    anul trecut vanzari de peste 20 de milioane de lei (5 milioane de
    euro), in crestere cu 57% fata de 2009. Volumul de vanzari tintit
    pentru anul in curs este de 50 de milioane de lei, de peste doua
    ori si jumatate mai mult decat anul trecut. Cresterea spectaculoasa
    se bazeaza pe extinderea distributiei – daca anul trecut marca avea
    distributie regionala, fiind prezenta in zece judete, pana la
    finalul anului in curs “vrem sa lucram cu toate retelele de
    magazine”, spune Adriana Nicolae, director executiv al Perla
    Covasnei.

  • Noua fata a pietei auto: lupta intre supravietuitori si cei care mai au curaj sa se extinda

    La etajul intai al centrului Automobile Bavaria din Baneasa este
    in vitrina un Rolls-Royce Phantom, cea mai scumpa limuzina care
    poate fi achizitionata oficial pe piata locala. Automobilul de lux
    insa nu si-a gasit un proprietar in mai bine de 12 luni. Pe de alta
    parte, la parterul aceluiasi dealer, este service-ul marcii
    britanice, unde in fiecare luna intra cel putin 15 clienti, semn ca
    exista deja multi proprietari, care automat genereaza atat venituri
    suplimentare companiei, cat si un plus de imagine. “Potential de
    vanzare exista in Romania, de cel putin doua – trei masini pe an,
    mai ales acum dupa ce a fost lansat Ghost, care are un pret de
    230-260.000 de euro. Sunt multi in Romania care isi permit un Aston
    Martin, un Lamborghini, un Ferrari sau chiar un Mercedes-Benz sau
    BMW de 200.000 de euro. La acest nivel inca 50.000 de euro pentru
    un Rolls nu este o suma prea mare”, spune Michael Schmidt,
    presedintele Automobile Bavaria, cel mai mare dealer BMW de pe
    piata locala, care pana in vara anului 2007 a detinut si
    importurile marcii.

    Pe de alta parte, in opinia sefului Automobile Bavaria, “multi
    insa considera ca un Rolls-Royce este prea <aristocratic> si
    au retineri cand vine vorba de achizitie, in conditiile in care
    Romania trece printr-o criza economica”. Acest punct de vedere este
    sustinut si de vanzarile realizate de alte marci de lux in 2010
    precum Bentley, Lamborghini sau Maserati. In opinia jucatorilor din
    piata, dealerii monomarca, cu un singur centru auto, nu vor
    supravietui in urmatoarea perioada in conditiile unei piete care
    este la o treime din ce a fost in urma cu doi ani.

    De acum inainte vom vedea o <concentratie> in ceea ce
    priveste concesionarii auto. Dealerul monomarca, cum era in 2007,
    va intra in legenda. Asa ceva nu va mai exista pe masura ce si
    piata romaneasca va ajunge la maturitate. Motivul este unul foarte
    simplu – atunci cand o marca scade, o alta creste si cu cat este
    portofoliul mai diversificat, cu atat sansele sa nu existe probleme
    financiare sunt mai mari”, a spus Nicolae Sorescu, seful diviziei
    auto a grupului Radacini, companie care cuprinde dealeri ai
    marcilor Opel, Chevrolet, Mazda, Citroën, Suzuki, dar si Cadillac
    si Corvette, si care este controlat de omul de afaceri iranian Ali
    Madadi.

    Grupul Radacini a preluat in portofoliu si marca Citroën, prin
    deschiderea unui centru la Constanta, in timp ce Colina Motors,
    dealerul detinut de omul de afaceri Marius Pitigoi, care detine si
    functia de director al diviziei auto a Tiriac Holdings, a impartit
    in doua centrul Ford din Popesti Leordeni, pentru a face loc si
    marcii Hyundai – brandul coreean avand acum misiunea de a lua locul
    companiei Romcar drept cel mai mare business auto din portofoliul
    lui Ion Tiriac.

    “Investitia initiala in complexul din Popesti Leordeni a fost
    dimensionata la nivelul respectiv al pietei. Deoarece conditiile
    s-au schimbat, a fost necesar sa adaugam noi potentiale surse de
    venit pentru sustinerea investitiei, iar marca Hyundai a fost o
    oportunitate prin potentialul de crestere pe care il are”, a spus
    Marius Pitigoi. Astfel, acum Colina Motors comercializeaza si
    repara atat automobilele Ford, utilitarele Mercedes-Benz, masinile
    sport Brabus (modele Mercedes-Benz cu tuning Brabus) si Startech
    (modele Jeep si Chrysler cu tuning Startech), cat si Hyundai.

    Transformarea centrului Ford intr-unul Ford si Hyundai a
    necesitat investitii de aproximativ 50.000 de euro pentru amenajare
    si peste 100.000 de euro pentru programe de training, echipamente
    si masini de test, potrivit oficialilor companiei. “Acum este cea
    mai buna perioada pentru extinderi. Dealerii din grupul Radacini au
    crescut nu datorita pietei, ci pentru ca au luat din cota de piata
    a altora. Acum nu mai discutam de o piata normala, ci de una foarte
    dura”, explica Nicolae Sorescu.

    Radacini are in plan sa inaugureze anul acesta doua noi centre
    auto in Braila si Galati, care vor cumula investitii de 1 milion de
    euro, la care se va adauga un nou dealer Citroën in Capitala, in
    afara celui din Constanta. “Noile centre din Galati si Braila sunt
    deja in constructie. In Braila vom investi in jur de 400-500.000 de
    euro si deja avem un Bosch Car Service care apartine de Radacini.
    In afara de Mazda, Opel si Chevrolet, vom avea si Suzuki. La Galati
    vom avea in principal marcile traditionale ale grupului, dar nu
    stim exact care inca”, a spus Sorescu. Anul trecut, businessul
    Radacini a inregistrat o crestere de aproximativ 1-2%, la putin
    peste 100 de milioane de euro, potrivit oficialilor companiei. Din
    total, aproape un sfert reprezinta flota de masini de teren Iveco
    Massif vandute Politiei de Frontiera, acestea fiind achizitionate
    pentru securizarea granitelor, in vederea aderarii la spatiul
    Schengen, valoarea celor 426 de automobile fiind de aproximativ 24
    milioane de euro.

  • 13 cu noroc. 13% mai multi pasageri transportati aduc Carpatair o cifra de afaceri cu 13% mai mare in 2010

    La baza rezultatelor din 2010 a stat strategia de expansiune
    inceputa in 2009 si continuata sustinut in 2010. Astfel, anul
    trecut, Carpatair a adaugat 2 noi baze operationale (Craiova si
    Bacau) la cele doua traditionale (Timisoara si Bucuresti). In
    paralel, compania a introdus 6 noi destinatii, crescand cu 14 %
    numarul total al zborurilor operate in 2010.

    “Un alt pas important realizat in 2010 a fost intrarea in
    operare cu zborurile Bucuresti – Milano pe Aeroportul Linate din
    Milano. Carpatair este singura companie romaneasca careia i-a fost
    permisa operarea de pe acest aeroport recunoscut pentru
    pozitionarea extrem de avantajoasa si accesul fata de centrul
    orasului. Pentru Carpatair, obtinerea accesului pe Milano – Linate
    este un mare succes si reprezinta o recunoastere a calitatii
    serviciilor companiei”, declara Paula Ardelean, director de
    marketing Carpatair.

    Cu noile rute introduse in 2010 Carpatair isi consolideaza
    pozitia de lider national si regional pe relatia Italia, fiind
    compania cu cele mai multe frecvente de zbor/saptamana (152 zboruri
    one-way – 76 frecvente) si cu cele mai multe destinatii operate in
    Italia (9 destinatii).

    La inceputul anului 2011, Carpatair a intrat puternic pe
    segmentul turismului de vacanta, lansand pachete City Breaks
    personalizate pentru 10 destinatii operate in Italia, Grecia si
    Germania. Noul serviciu Carpatair asigura clientilor transport
    dus-intors si 3 nopti de cazare la hoteluri de 3 si 4 stele
    (mic-dejun inclus) si, aditional, asistenta gratuita in
    configurarea pachetelor personalizate.

  • Romanii testeaza, nemtii cumpara. 36 de locomotive iau drumul Germaniei pentru 120 de milioane de euro

    Cu aceasta noua comanda, Bombardier isi extinde pozitia de top
    pe piata de locomotive electrice. Pana astazi, mai mult de 1450 de
    locomotive TRAXX au fost vandute. Cu omologari in 18 tari europene,
    acestea asigura un trafic de marfuri, precum si transport de
    pasageri foarte flexibil.

    Cu aceasta ocazie, presedintele Railpool GmbH, dr. Walter
    Breinl, declara : “Aceasta comanda pentru 36 de locomotive
    aditionale intregeste portofoliul nostru prezent si continua
    cooperarea de succes cu Bombardier. Mai mult, este un semnal clar
    al increderii noastre intr-un viitor de succes pentru afacerea de
    vanzare in leasing a locomotivelor.”

    Åke Wennberg, presedintele diviziei de locomotive si echipament,
    Bombardier Transportation spune ca noul contract confirma inca
    odata satisfactia clientului nostru, atat fata de produsele pe care
    le oferim, cat si fata de cooperarea dintre organizatiile noastre.
    Cu aceste noi vehicule, parcul de locomotive Railpool va creste la
    100 de vehicule, toate acestea putand fi puse in serviciu pe
    coridoarele feroviare europene”.

    Asamblarea finala a tuturor locomotivelor noi Traxx pentru
    Railpool va avea loc la fabrica Bombardier din Kassel. Caroseriile
    vor fi produse la fabrica Bombardier din Wroclaw, Polonia, iar
    boghiurile vor fi produse la fabrica din Siegen, Germania.
    Fabricile Mannheim si Hennigsdorf din Germania vor fi responsabile
    pentru tehnologia de propulsie si control.

    Familia de produse Traxx este creata pentru a transporta
    bunuri/marfuri si pasageri pe rute nationale si internationale, pe
    toate retelele existente. Aceasta acopera trei variante electrice
    (locomotive multi-system, cu surse de alimentare AC – curent
    alternativ sau DC – curent direct ), precum si o varianta
    diesel-electrica. Locomotivele Traxx sunt caracterizate de
    asamblarea lor modulara, ca si de sistemul inovativ de propulsie si
    control Bombardier Mitrac, deja in utilizare la peste 3800 de
    locomotive in toata lumea.

    Compania de leasing responsabila pentru aducerea si testarea in
    Romania la sfarsitul anului trecut a locomotivei Traxx F140 AC isi
    mareste astfel parcul de locomotive destinate transportului
    transfrontalier.

  • Cum sa faci bani din furtul de CO2


    Ostire Reuters anunta saptamana trecuta ca mai multe adrese IP
    din Romania ar fi la originea atacului informatic prin care au fost
    furate 300.000 de certificate de CO2 din registrul grec al
    permiselor (in valoare de 4,4 milioane de euro, apartinand
    companiei Halpys Cement, subsidiara elena a grupului Italcementi).
    Stirea de saptamana trecuta este ultima dintr-un sir care anuntau
    diverse atacuri informatice, dintre care cea mai grava – tot de la
    sfarsitul lui ianuarie – a culminat cu suspendarea temporara a
    tranzactiilor cu aceste instrumente la nivel european.

    Cel mai dur semnal de alarma tras pana acum pentru piata locala
    a fost cazul producatorului de ciment Holcim, care pe data de 16
    noiembrie a pierdut dintr-un foc 1,6 millioane de certificate de
    emisii de gaze cu efect de sera. Din toata paguba, Holcim a reusit
    sa recupereze 600.000 de certificate de CO2, restul de 1.000.000 de
    unitati, echivalentul valoric a 15 milioane de euro, disparand fara
    urma pana la aceasta data. “In fapt, la data de 26 noiembrie 2010,
    Holcim, prin reprezentantii sai legali, a sesizat DIICOT (Directia
    de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si
    Terorism – n.red.) cu privire la faptul ca in cursul zilei de 16
    noiembrie 2010 au fost initiate 10 operatiuni de transfer
    neautorizat de certificate de emisii de gaze cu efect de sera din
    doua conturi atribuite acestei societati, deschise la Registrul
    National al Emisiilor de Gaze cu Efect de Sera. In total, a fost
    transferat neautorizat un numar de 1,6 milioane de certificate, in
    valoare de aproximativ 24 de milioane de euro (valoarea de piata a
    unui certificat fiind de aproximativ 15 euro)”, informeaza
    DIICOT.


    Motivele care explica aceasta intensificare a atacurilor asupra
    registrelor de certificate de CO2 sunt multiple, dar poate cea mai
    interesanta ipoteza lansata de expertii din domeniu este aceea a
    unui actiuni orientate mai mult catre destabilizarea unui sistem de
    tranzactionare care mergea bine si nu spre obtinerea unui profit
    usor, pe loc. “Sistemul informatic nu este bine construit, aceasta
    fiind una dintre posibilele explicatii ale usurintei cu care se fac
    aceste atacuri. In aceasta piata, care este foarte mare,
    cumparatorii sunt extrem de atenti. De aceea cred ca aceste atacuri
    sunt mai mult niste tentative de decredibilizare a schemei de
    tranzactionare, lucru care ulterior este posibil sa se vada in
    pret”, crede George Brailoiu, proprietarul KDF Energy, cea mai mare
    firma controlata de un roman din domeniul tranzactiilor cu
    certificate de CO2.

    In linii mari, certificatele de emisii
    de gaze cu efect de sera sunt un fel de drepturi de poluare pe care
    le primesc gratuit peste 220 de companii din Romania in perioada
    2008-2012.
    In fiecare an din intervalul mentionat anterior, companiile care
    activeaza in domeniile energie, rafinare de produse petroliere,
    ciment, metalurgie sau sticla primesc gratuit un anumit numar de
    certificate de emisii. Aceste certificate se dau in functie de
    gradul de poluare a fiecarui agent. Daca agentul polueaza mai mult,
    trebuie sa cumpere certificate in plus, daca polueaza mai putin,
    poate sa-si vanda surplusul si sa-si finanteze cu banii obtinuti
    investitiile in modernizare.


    Anul de referinta care a fost luat in calcul pentru stabilirea
    nivelului de certificate de emisii pentru fiecare industrie este
    2003. In total, in perioada 2008-2012, companiile din Romania au
    alocate circa 350 de milioane de certificate. Fiecare certificat
    corespunde unei tone de CO2. Cele mai multe certificate le primesc
    companiile din energie, urmate de cele din metalurgie si
    ciment.Toata aceasta schema care se practica in Romania se aplica
    la nivel european.


    Pe plan local, schema este administrata de catre Agentia
    Nationala pentru Protectia Mediului (ANPM), in subordinea careia se
    afla Registrul National al Emisiilor de Gaze cu Efect de Sera, baza
    de date in care sunt pastrate aceste certificate si care in
    ultimele luni a devenit tinta atacurilor hackerilor. Reprezentantii
    ANPM nu au raspuns solicitarilor BUSINESS Magazin referitoare la
    atacurile informatice asupra registrului national al
    emisiilor.Specialistii din piata explica faptul ca explozia
    atacurilor informatice are loc in contextul in care accesul la
    datele din Registrul National pare o “joaca de copii” pentru
    hackerii talentati.

  • Noua ordine mondiala 2010: 205 milioane de someri (GALERIE FOTO)

    Piata muncii se zbate nu doar in SUA, epicentrul crizei
    economice care a lovit la final de 2008, ci peste tot in lume, iar
    printre cele mai afectate se numara mai multe tari europene,
    potrivit businessinsider.com


    Numarul somerilor a ajuns la peste 205 de milioane la nivel
    mondial, potrivit unui raport al United Nations, iar cifra nu este
    asteptata sa se diminueze prea mult anul acesta.

    Cel mai mult de suferit au tinerii europeni, cu varsta mai mica
    de 25 de ani, practic generatia absolventa de studii superioare din
    2008. Rata somajului in randul tinerilor este de 21%, acestia
    vazandu-se nevoiti sa isi caute de lucru luni de zile.

  • Mai avem nevoie de FMI?

    De anul trecut incoace, poate chiar din vara, n-a mai fost
    pentru multi o noutate ca vom avea din 2011 un acord nou cu FMI.
    Bancherii si economistii pledau pentru el in aceiasi termeni in
    care s-a referit presedintele Traian Basescu, zilele trecute, la
    intelegerea cu FMI ce va fi oficializata la sfarsitul lui martie:
    ca va fi nevoie de un nou acord, chiar si fara bani, dar care sa
    poate sa asigure un “ghidaj contra derapajelor” (Lucian Anghel,
    economistul-sef al BNR). Iar cand erau intrebati de starea
    economiei si de perspectiva ei, toti pomeneau de acordul cu FMI ca
    de un factor de echilibru, care contribuia cam la orice lucru bun
    ce ni s-a intamplat sau urma sa se intample – stabilitatea cursului
    de schimb, costuri de finantare acceptabile de pe piata, bunavointa
    investitorilor straini si a autoritatilor europene, dornice sa vada
    tarile reducand deficite si punandu-si in ordine finantele
    publice.

    Acum, presedintele Basescu a vorbit si mai direct, spunand ca,
    in afara de riscul unei noi izbucniri a crizei financiare in zona
    euro, celelalte motive pentru care se incheie un nou acord sunt
    nevoia de a “impiedica politicienii sa pacaleasca electoratul cu
    populisme” si faptul ca statul “are nevoie de asistenta pentru a
    realiza programul national de convergenta si cel de reforme in
    acord cu obiectivele UE”. Sa le luam pe rand. Din punctul de vedere
    al riscului de criza in zona euro, un nou acord ramane justificat,
    chiar daca BNR are acum rezerve record, de 32,7 mld. euro. Romania
    nu e singura tara cu o astfel de filozofie: Polonia, o tara care a
    trecut exemplar de criza si asteapta pentru acest an o crestere
    economica de 4%, a ales in ianuarie nu numai sa-si reinnoiasca
    linia flexibila de credit cu Fondul, dar si s-o suplimenteze de la
    21 la 30 mld. dolari, citand faptul ca riscurile externe pentru
    economia poloneza sunt “la nivelul cel mai inalt” (ministrul de
    finante Jan Vincent-Rostowski). Pana acum, Polonia n-a folosit
    niciun ban din linia de credit.

    Al doilea motiv invocat de presedintele Basescu este dorinta de
    a evita o intrerupere brutala a cursului actual al politicii
    economice de catre niste politicieni care si-ar impune o viziune
    diferita, in ajunul alegerilor din 2012. Este vorba in primul rand
    de o renuntare la disciplina bugetara, de la nivelul salariilor din
    sectorul public si pana la pastrarea cotei unice (ca principiu si
    la nivelul la care e acum). Corect este sa observam insa ca nu
    numai politicienii si-au pus problema tintelor de deficit bugetar,
    ci si analistii care au vazut cum s-a lungit la noi recesiunea;
    ultimele declaratii ale presedintelui vorbesc deja de “speranta” ca
    Romania sa reinceapa cresterea economica in trimestrul al treilea
    din 2011, ceea ce inseamna inca doua trimestre pe minus.

    “Amploarea consolidarii fiscale in 2011 este una dintre cele mai
    mari in ansamblul noilor membri ai UE, iar ea are loc in contextul
    unor asteptari de crestere economica moderate”, atrag atentia
    analistii Raiffeisen Bank Romania, referindu-se la faptul ca pentru
    2011 este fixata o tinta de deficit de 4,4% din PIB, considerata de
    ei drept “ambitioasa, dar acceptabila”. (Adaugam la aceasta si
    faptul ca deficitul este prevazut sa ajunga in 2012 la 3% din PIB,
    adica limita ceruta de statutul de membru al zonei euro.) Daca
    analistii Raiffeisen iau in calcul riscul ca o eventuala prelungire
    a recesiunii sa descurajeze actualul guvern de la reforme si sa
    scoata sindicatele in strada, Consiliul Investitorilor Straini
    chiar a cerut, in programul sau de reforme propus Guvernului toamna
    trecuta, ca Romania sa renegocieze cu FMI tinta de deficit bugetar,
    dar nu din motive sociale, ci pentru ca statul sa poata face
    investitii mai mari in infrastructura si sa grabeasca astfel
    iesirea din recesiune.

  • Cum am ajuns cei mai rentabili si ieftini angajati din Europa

    Ceata permanenta in care s-a aflat piata muncii in ultimii doi
    ani, mersul pe bajbaite si speranta permanenta ca revenirea
    economica e pe-aproape au facut rau companiilor si angajatilor
    deopotriva. O privire in urma arata ca a avut loc o deteriorare de
    neignorat a relatiei dintre angajati si angajatori, a felului cum
    angajatorii se raporteaza la bani, dar mai ales a felului cum
    angajatii se raporteaza la munca lor. S-a intamplat tocmai pentru
    ca gestionarea a tot ceea ce tine de resursele umane dintr-o
    companie s-a facut pripit si, de multe ori, fara o analiza clara a
    scopului si a efectelor posibile.In 2009, criza financiara a
    insemnat restructurare si reducere de costuri.


    Una dintre primele masuri luate de companii a fost sa concedieze
    si sa externalizeze activitati, precum calcularea si plata
    salariilor, contabilitatea, intretinerea sistemelor IT sau
    recrutarea de personal. Daca in 2008 rata de externalizare a
    activitatilor de resurse umane era de 10%, in 2009 a crescut la 17%
    si probabil ca tendinta s-a mentinut si in 2010, in conditiile in
    care companiile ce ofera servicii externalizate au avut o crestere
    a numarului de clienti. S-a marit si rata incetarilor involuntare
    ale contractelor de munca, adica rata concedierilor. In 2008,
    aceasta rata era de 1,3%, in timp ce in 2009 a urcat pana la 7,3%,
    arata studiul care masoara eficienta capitalului uman, Saratoga
    2010, realizat de PricewaterhouseCoopers si publicat in februarie
    2011. Anul trecut a adus o stagnare sau poate chiar o scadere a
    ratei concedierilor, avand in vedere ca majoritatea companiilor
    incheiasera inca din 2009 planul de disponibilizari.


    Una dintre criticile pe care autorii studiului le aduc
    companiilor romanesti este ca nu au remodelat procesele de afaceri
    si nici nu au regandit pozitia oamenilor in organizatie, preferand
    sa opteze pentru cel mai putin recomandat tip de restructurare –
    concedierile. Mai simplu ar fi fost, cred specialistii de la
    PricewaterhouseCoopers, sa opereze miscari laterale, precum mutarea
    oamenilor dintr-un departament in altul sau specializarea pentru o
    arie de competenta superioara. Datele sunt relevante – in 2009,
    rata promovarilor interne a scazut de la 4,8% la 1,6%, iar
    recrutarile interne au ajuns si ele la un nivel minim: de la 11,1%
    in 2008 la 1,3%.

    Totusi, se observa o scadere de 30% a ratei de fluctuatie a
    personalului, ceea ce inseamna, implicit, o crestere a loialitatii
    angajatilor. “Aceasta loialitate nu trebuie confundata cu o
    legatura onesta intre angajat si companie. Pur si simplu este
    generata de stagnarea pietei muncii si disparitia ofertelor de
    angajare”, spune Lavinia Tanculescu, manager al departamentului de
    consultanta in resurse umane de la PricewaterhouseCoopers. De fapt,
    angajatii sunt frustrati din cauza lipsei de oportunitati de
    angajare si a unei mai mari incarcari pe post, aparuta dupa ce
    fiecare departament a ramas cu un numar minim de personal.


    Una dintre cele mai importante concluzii ale studiului Saratoga
    vizeaza gradul de rentabilitate a angajatilor. In Europa de Vest, o
    companie care investeste un euro intr-un angajat primeste inapoi
    1,16 euro. Pe tot continentul, rata de recuperare a investitiei
    este de 1,17. In Romania, un angajator care investeste un euro
    intr-un angajat primeste inapoi mai mult decat oriunde – 1,53 euro.
    Suntem, cu alte cuvinte, printre cei mai rentabili angajati din
    Europa. Rentabilitatea vine de pe urma faptului ca, raportate la
    costurile totale, cheltuielile companiilor cu salariile sunt de
    aproape trei ori mai mici decat in alte tari din Europa. Prin
    urmare, este destul de simplu pentru angajatorii de la noi sa aiba
    angajati rentabili, atata vreme cat nu investesc prea mult in
    ei.


    Atribuit cate unui sector de activitate in parte, indicatorul
    rentabilitatii arata rezultate diferite. Spre exemplu, sectorul
    bunurilor de larg consum pare sa fi fost printre cele mai afectate,
    inregistrand cea mai mica rata a veniturilor pe numarul de
    angajati, profituri negative, descresteri in ceea ce priveste
    acordarea de bonusuri de performanta si comisioane din vanzari si
    cea mai scazuta rata a rentabilitatii fortei de munca. Totusi,
    angajatorii din FMCG au avut in 2009 cele mai scazute costuri cu
    forta de munca – aproximativ 8.300 de euro pe an, in scadere fata
    de 2008, cand o companie platea circa 11.300 de euro pe an pentru
    salariile angajatilor. In acelasi sector observam cea mai ridicata
    rata a fluctuatiei de personal (24%), cea mai mare rata a
    recrutarilor externe (16,1%), dar si cele mai mici costuri alocate
    recrutarii – circa 250 de euro pe an pentru fiecare angajat
    recrutat.