BusinessMagazin

Category: Analize

Descoperă analize de afaceri și din domeniul financiar – pentru a rămâne informat ai nevoie să citești aceste analize.

  • Cum e sa conduci banci si apoi spitale?

    “Faptul ca ieseam din domeniul bancar si faceam schimbarea
    pentru un domeniu care imi place foarte mult, dar care este similar
    si ofera foarte multe oportunitati a fost un vis devenit
    realitate.” De-a lungul interviului, Catalina Balan, numita de trei
    luni la conducerea Medicover, a folosit de cel putin zece ori
    cuvantul “oportunitati”. Iar preluarea conducerii Medicover de
    catre un bancher de cariera atrage dupa sine oportunitati, dar si
    provocari.

    Absolventa de Finante-Banci in 1993, Balan a inceput odiseea
    lucrului in domeniul bancar in urma unui concurs organizat de
    Bancorex. Sistemul bancar era atunci la inceput, pentru ca sediile
    bancare se aflau doar in Bucuresti, iar Bancorex era singura
    unitate care lucra cu valuta. Pe parcursul celor 17 ani de lucru in
    banci, Balan marturiseste ca a fost un domeniu care i-a oferit
    multe sanse de a se reinventa. Asa se face ca a trecut apoi prin
    Banca Anglo-Romana, iar in 1996 s-a mutat la Citibank, care abia
    intra pe piata romaneasca. Dupa opt ani, Catalina Balan a parasit
    Romania, din pozitia de branch manager al ABN-AMRO, si a ajuns
    tocmai la Londra: “Decizia de a pleca a venit exact datorita
    diferentei de sistem economic in care functionam noi, cei tineri.
    Desi trecusera ani de la Revolutie, putine lucruri apucasera sa se
    schimbe”. Pe scurt, se invata dupa manuale vechi, iar experienta
    profesorilor era limitata. Pe seama lipsei de experienta si a
    nevoii de a intelege cum functioneaza o alta economie, a aplicat la
    un MBA la London Business School, unde a studiat intre 2001 si
    2003.

    Dupa doi ani de studii postuniversitare, lucrurile din Romania
    se vedeau mai bine. “Odata ce ajungi sa lucrezi intr-o piata
    capitalista matura, iti dai seama cat de greu este sa ai aceste
    oportunitati profesionale pe care in Romania le aveai inca de la o
    varsta tanara.” Sau, dupa cum explica Balan, evolutia profesionala
    are loc intr-o alta dimensiune a timpului decat in Romania. Dupa
    absolvirea MBA-ului, a primit o oferta de la ABN-AMRO din Londra,
    pe partea de corporate & investment banking, iar in 2007 s-a
    intors in Romania.

    De la inceput, dorinta de a face un master in administrarea
    afacerilor si nu in domeniul financiar a fost luata tocmai pentru
    ca voia sa devina un manager bun, nu neaparat in domeniul bancar.
    “E un mediu in care multi manageri si-au facut ucenicia, un mediu
    aflat intr-o continua dezvoltare, dar ai mai degraba un rol
    consultativ si nu poti merge mai departe fata de mandatul
    clientului.” Intoarcerea in tara a fost “fructificarea” acestui
    masterat prin acceptarea unei pozitii manageriale, cea de director
    executiv la Bancpost, pe partea de retail banking. Balan a condus
    2.500 de angajati, toata reteaua de 300 de sucursale a Bancpost,
    plus partea din centrala. “Un rol pur managerial si nu unul
    consultativ sau de analiza.”

    Iar venirea in Medicover a continuat parcursul in acelasi
    registru. “Ce mi s-a parut foarte diferit de domeniul bancar a fost
    independenta de spirit a breslei medicale. Sunt oameni foarte
    calificati, pentru care principalul instrument de motivare este
    posibilitatea de dezvoltare profesionala.” Fireste, pare diferit
    pentru un bancher obisnuit sa nu aiba in subordine angajati pentru
    care ascensiunea profesionala vizeaza si o pozitie manageriala.
    Dincolo de o expansiune teritoriala, de deschidere de spitale si
    clinici, Catalina Balan spune ca pentru a fi de succes pe piata
    serviciilor medicale private trebuie sa vorbesti de o diversificare
    a serviciilor pe care le oferi si de calitate. Fiind vorba de
    sanatatea oamenilor, e nevoie de o forta medicala foarte bine
    pregatita cu dorinta de autodezvoltare permanenta.

  • Planurile sefului proprietarilor dupa listarea FP

    Grzegorz Konieczny este cunoscut drept administratorul celui mai
    mare business romanesc si considerat privilegiat de investitori
    pentru ca are acces in boardul celor mai interesante companii
    locale. Avea 27 de ani cand a venit prima oara in Romania sa
    cumpere actiuni in companiile locale ce tocmai devenisera publice.
    “Suntem investitori in Romania in mai multe companii, cele mai
    multe actiuni fiind cumparate cand am venit pentru prima data
    pentru Franklin Templeton in Romania, in 1997”, povesteste acum
    Grzegorz Konieczny, vicepresedinte executiv si manager de
    portofoliu in cadrul fondului de investitii Franklin Templeton, cel
    care conduce operatiunile Fondului Proprietatea (FP) de la
    atribuirea contractului, in vara anului trecut. Konieczny a
    implinit anul trecut, in noiembrie, 40 de ani, iar in ianuarie 2011
    a lansat pe bursa cea mai mare afacere a Romaniei din ultimii ani,
    Fondul Proprietatea, evaluat la 3,6 miliarde de euro. “Fondul
    Proprietatea trebuie sa aduca Romania in atentia investitorilor
    externi”, spunea managerul de fond, care a fost in turneul de
    promovare timp de luna inainte de listare.

    Turneul a continuat: saptamana trecuta, pe 6 si 7 aprilie,
    Franklin Templeton si Bursa de Valori Bucuresti (BVB) au organizat
    la bursa de la Londra o serie de intalniri intre cele mai mari
    companii romanesti listate si investitori straini, in cadrul
    evenimentului “Romanian Day”, cu scopul promovarii pietei locale de
    capital si a celor mai lichide companii din piata. Conform
    declaratiilor FP, peste 40 de investitori au fost interesati de
    bursa de la Bucuresti, printre acestia numarandu-se fonduri
    mutuale, fonduri de hedging si fonduri de pensii ce activeaza in
    Europa Centrala si de Est. De la listarea FP, investitorii
    institutionali straini au ajuns la o participatie de 20,4%, la
    finele lunii martie, reiese din raportarile fondului. Valoarea
    plasamentelor nete realizate de fondurile de investitii straine se
    ridica la circa 130 milioane de euro, iar expunerea totala a
    acestora pe FP ajunge la peste 410 de milioane de euro. In
    comparatie, investitiile straine nete la Bursa in 2009 si 2010 au
    insumat 160 milioane de euro. Evenimentul de la Londra precede una
    dintre cele mai mari oferte publice de pe piata romaneasca de
    capital, vanzarea a 9,84% din Petrom, dar si ofertele de actiuni
    derulate de Transelectrica si Transgaz, programate pentru acest an.
    Inca inainte de listarea FP la bursa, la inceputul lunii ianuarie,
    Grzegorz Konieczny spunea ca este familiarizat cu cele mai multe
    probleme ale companiilor in care este actionar minoritar si ca le
    va aduce in discutie una cate una. “Am facut evaluari ale tuturor
    companiilor din portofoliu si avem deja un plan pentru fiecare pe
    termen lung, dar interesul actionarilor in legatura cu ele ne
    impune sa nu il divulgam inca. E clar ca portofoliul FP, asa cum
    este acum, nu va mai fi la fel peste 12 ani”.

    Grzegorz Konieczny a adus in discutie publica o serie din
    problemele pe care le-a descoperit in companiile din portofoliu:
    procesul cu Romgaz (unde FT a dat in judecata compania pentru ca a
    facut o donatie de 400 de milioane de euro statului din profitul
    net) – a carui prima decizie judecatoreasca a fost in favoarea
    companiei de stat – sau situatia de la Hidroelectrica, considerata
    cea mai valoroasa din portofoliul FP. Managerul FP a declarat ca
    Hidroelectrica, cel mai mare producator de electricitate local, a
    pierdut numai in 2009 intre 600 si 850 de milioane de lei (143-202
    mil. euro) din cauza contractelor directe pe care firma le are in
    derulare.

    O situatie similara este la Nuclearelectrica, dupa cum spune
    presedintele FP: “Nuclearelectrica nu castiga in prezent cat ar
    trebui pentru ca vinde 70% din ceea ce produce pe piata
    reglementata, restul fiind comercializat la pretul pietei”.
    Potrivit datelor de la Ministerul Finantelor, maximul de
    profitabilitate atins de Nuclearelectrica in perioada 2000-2009, a
    fost de 10%, performanta inregistrata numai in doi ani, in 2006,
    respectiv in 2007. “La Nuclearelectrica, marja ar trebui sa fie de
    20-30%, dar compania ar trebui sa vanda mai mult pe piata libera.
    Din aceste motive, Hidroelectrica si Nuclearelectrica sunt
    subevaluate, sunt la 50% fata de companii similare din alte tari”,
    explica Konieczny.

    “E un proces important de schimbare care va avea loc in
    companiile romanesti de stat si nu numai o data cu listarea FP”,
    spunea inainte de ianuarie Grzegorz Konieczny, precizand ca
    Franklin Templeton va insista pentru listarea a cat mai multe
    companii din portofoliu si pentru orice ar aduce imbunatatirea
    rezultatelor financiare ale acestora.

    Managerul de fond precizeaza ca investitorii sunt interesati in
    special de valoarea reala a companiilor din portofoliul FP:
    “Potentialii investitori nu vor sa stie atat de multe detalii
    despre listarea in sine, cat mai mult despre ce valoare a
    companiilor ar putea fi deblocata, despre dividende, care sunt
    perspectivele Romaniei, care e relatia noastra cu guvernul”.
    Conform cu datele prezentate de Franklin Templeton, companiile din
    tarile in curs de dezvoltare (si care, in cele mai multe cazuri, nu
    sunt conduse eficient) nu pot creste si nu pot face profit: “Daca
    am transfera activele unei astfel de companii in alta parte,
    afacerile si profitul ar putea creste in cele mai multe cazuri de
    peste 10 ori. Sunt niste cifre imense”.

  • Afacerea pe doua roti sau cum ajunge proiectul Pegasus la zece milioane de euro anual

    “Cand James Gray-Cheape, militar in retragere al armatei
    scotiene, a venit la Bucuresti si mi-a propus sa incepem afacerea,
    ideea mi s-a parut indrazneata.” Aldescu este in prezent director
    general al DPD Romania, dupa ce in luna martie a anului 2008,
    GeoPost Yurtici Kargo a achizitionat pachetul majoritar de actiuni
    al Pegasus printr-o tranzactie estimata la acea vreme la sase-noua
    milioane de euro. Pe plan european, DPD ocupa locul al doilea pe
    piata de profil si este detinut de grupul francez GeoPost, o
    subsidiara aflata in proprietatea La Poste – Posta Franceza.

    La doi ani de la preluare, compania a trecut cu bine prin criza
    economica, dat fiind ca veniturile din 2009 au fost similare celor
    din 2008, iar 2010 a adus chiar un plus consistent. |n cifre, DPD a
    urcat de la afaceri de 14 milioane de lei in 2007, la 30 in 2010,
    cu o treime mai mult fata de anul precedent. Aldescu il numeste
    anul consolidarii, cat timp “toate eforturile depuse in ultimii
    trei ani in vederea dezvoltarii si eficientizarii modelului de
    business al companiei au confirmat categoric”. Doua milioane de
    euro a investit compania in adaptarea proceselor tehnologice si
    sistemelor informatice astfel incat fiecare colet sa poata fi
    urmarit in orice moment al livrarii si, in plus, sa ajunga in orice
    colt al tarii in 24 de ore si din Romania in 220 de tari.

    “Creierul” operatiunilor de curierat se afla la Sibiu, intr-un
    hub recent renovat, unde coletele ajung noapte de noapte, sunt
    sortate si apoi incarcate in masina corespunzatoare destinatiei
    finale.

    Rezultatele din 2011 se pastreaza pe aceeasi tendinta, iar
    primul trimestru a adus o crestere de 28% fata de perioada similara
    a anului trecut. Compania opereaza in Romania ca franciza a
    grupului si lucreaza in tara cu operatori locali subfrancizati.

    Aldescu remarca o schimbare a comportamentului de consum al
    companiilor ca urmare a perioadei economice dificile: “Nu se mai
    lucreaza cu stocuri, asa cum se intampla mai demult, ci se livreaza
    volume mici de la sursa direct pe raft”. Chiar daca volumul
    livrarilor de la o firma la alta a avut de suferit, companiile au
    incercat sa compenseze prin scaderea preturilor. “Unii au livrat
    aproape gratuit, noi am incercat sa nu operam schimbari majore si
    cu toate astea am crescut”, explica directorul general al DPD
    Romania. Nisa spre care se vor indrepta curierii in perioada
    urmatoare, una fireasca pentru dezvoltarea pietei, este cea a
    comertului online. Pentru ca produsele trebuie sa ajunga la client
    in siguranta si, mai important, in timp scurt. Datele companiei
    Gecad ePayment referitoare la tranzactiile cu cardul din mediul
    virtual indica o dublare in ultimii doi ani, adica peste doua
    milioane, la o valoare totala de 127 de milioane de euro. Apoi
    valoarea pietei de comert online tinde catre un miliard de euro,
    din care electronicele, electrocasnicele si IT-ul constituie un
    sfert. Iar DPD a semnat deja un parteneriat cu eMag, cel mai mare
    electro-retailer online.

    Viitorul suna asadar bine, iar cresterea cifrei de afaceri din
    primul trimestru si bugetul de jumatate de milion de euro din 2011
    pentru investitii in modernizare vin sa intareasca optimismul
    managerilor, pe o piata estimata la 160 de milioane de euro, in
    scadere cu 15-20%, exceptand gigantul serviciilor de posta si
    curierat compania Posta Romana.

  • Romania si Croatia vor avea cea mai slaba crestere economica din Europa de Est in 2011 – FMI

    Romania ar urma sa aiba, conform previziunilor FMI, o crestere
    economica de 1,5% in acest an si 4,4% la anul, in conditiile unei
    inflatii medii de 6,1%, la fel ca anul trecut, respectiv de 3,4% in
    2012. Rata somajului va cobori in acest an de la 7,6% la 6,6% si la
    5,8% in 2011.

    Pe ansamblul regiunii, premiantii sunt Turcia si Lituania, cu o
    crestere estimata de 4,6% in 2011, urmata de Polonia (3,8%) si
    Letonia (3,3%). Bulgaria si Serbia vor avea o crestere a PIB de 3%,
    iar Ungaria cu 2,8%. In urma noastra nu va ramane decat Croatia, cu
    1,3%.

    Economia Europei (34 de tari, inclusiv Turcia) va creste cu 2% in
    acest an si cu 2,2% la anul. Singurele tari europene pentru care
    FMI vede continuare a recesiunii sunt Grecia (-3% in 2011, cu o
    redresare la 1,1% in 2011) si Portugalia (-1,5%, respectiv
    -0,5%).

    Din punctul de vedere al inflatiei medii anuale (distincta de
    inflatia decembrie-decembrie, urmarita de BNR), Romania nu e
    depasita in Europa decat de Serbia, unde preturile de consum se vor
    mari in medie cu 9,9%. La capitolul somaj insa, ar urma sa ne
    situam pe acelasi palier cu Germania, Cipru si Malta, cu un nivel
    mediu al somajului, departe de recordurile din Spania (19,4%),
    Serbia (19,6%) sau Letonia (17,2%).

    Economia zonei euro este asteptata sa creasca anul acesta cu 1,6%,
    mult sub cea a Statelor Unite (2,8%) si putin peste cea a Japoniei
    (1,4%). Germania va conduce plutonul eurozonei, dar cu o crestere a
    PIB inferioara celei de anul trecut (2,5% fata de 3,5%).

    FMI apreciaza ca in zona euro, continuarea redresarii este pusa in
    pericol de “slabiciunile persistente ale institutiilor financiare
    din multe economii avansate ale Europei si de lipsa de transparenta
    in privinta expunerii lor” (creante, datorii). Rezolvarea
    problemelor bancilor este strans legata de insanatosirea finantelor
    publice, conchide FMI, si ambele ar trebui sa fie accelerate pentru
    ca redresarea Europei dupa criza sa reuseasca.

  • Bani scurtcircuitati sau cum a fost Romania anului 2010 pentru Banca Europeana de Investitii

    Dupa recordul de 1,5 miliarde de euro din 2009, Banca Europeana
    de Investitii a redus substantial activitatile de creditare din
    Romania. Motivul: economia a facut obiectul unor masuri de
    austeritate. Mai bine de jumatate dintre cele 7,8 miliarde de euro
    imprumutate de la BEI in ultimii 20 de ani au fost atrase in
    ultimii cinci. Si totusi valoarea creditelor de anul trecut a fost
    sub orice asteptari. La finele anului trecut vicepresedintele
    Mathias Kollatz-Ahnen anticipa, intr-o discutie cu BUSINESS
    Magazin, imprumuturi a caror valoare “tinde inspre un miliard de
    euro”, bazandu-se pe marile proiecte energetice, dar si pe
    parteneriatele semnate cu institutii publice. Datele puse la
    dispozitia presei la conferinta de presa de la ince-putul lunii
    aprilie indica, surprinzator, doar 410 milioane de euro. Banii s-au
    indreptat catre patru proiecte: ferma eoliana a CEZ din Dobrogea,
    reabilitarea blocurilor din sectorul 6 al Capitalei, modernizarea
    retelei de energie electrica si constructia unui depozit
    logistic.

    Drept comparatie, in anul de dinainte, doar cel mai mare
    contract de finantare semnat de BEI cu fabrica Ford de la Craiova
    pentru investitii in utilaje si tehnologii “verzi” avea aceeasi
    valoare cat cea a imprumuturilor din 2010 la un loc. “Volumul
    noilor imprumuturi semnate anul trecut a fost mai mic, dar ceea ce
    trebuie luat in considerare este ca un nivel adecvat pentru o tara
    precum Romania este de 800-1.000 de milioane de euro”, explica acum
    Ahnen. Momentul de cadere vine, ce-i drept, dupa doi ani in care
    pragul amintit de vicepresedinte a fost depasit, insa spune multe
    despre redresarea economica a Romaniei.

    “Daca vom putea dezvolta un numar suficient de proiecte,
    obiectivul iesirii din recesiune nu este unul indraznet.” Potrivit
    oficialilor BEI, institutia negociaza pentru anul in curs contracte
    in zona transportului public, a reabilitarii centralelor
    energetice, proiecte de eficientizare a energiei cladirilor, dar si
    cofinantari ale bancilor pentru segmentul de institutii mici si
    mijlocii. In plan secundar, bani europeni pot atrage si proiectele
    industriale.

    Daca ne uitam la Romania in comparatie cu alte state ale
    Uniunii, e clar ca Romania se gaseste in jumatatea de jos in
    ierarhia creditarii, insa pe viitor cei de la BEI spun ca situatia
    se va ameliora.

    Mai exact, pentru 2011, bancherii europeni tintesc revenirea la
    pragul de 800 de milioane de euro, iar optimismul lor are unele
    fundamente. Mai intai, contractul de 75 de milioane de euro semnat
    de curand cu Banca Comerciala Romana destinat finantarii
    proiectelor dezvoltate de IMM-uri, a doua transa a imprumutului
    pentru IMM-uri in valoare totala de 150 milioane euro, incheiat
    intre BEI si BCR in 2009. Apoi platile efectuate de BEI in contul
    imprumuturilor acordate au crescut in 2010 la 870 de milioane de
    euro, in comparatie cu cele 469 de milioane de euro din 2009.

    Pe plan european, tendintele indica o crestere a creditarii
    pentru actiuni pentru protectia mediului, BEI finantand proiecte de
    19 miliarde de euro, circa o treime din valoarea totala a
    imprumuturilor acordate pe plan european. Iar cresterea
    finantarilor din Romania va depinde de masura in care tara noastra
    se va inscrie sau nu pe acest trend.

  • Planurile lui Bavarom pentru 2011

    “Vrem sa ne axam pe importurile de beri speciale, cum sunt cele
    nefiltrate, pozitionate mult mai sus decat Bavaria”, spune Costin
    Ghindea (foto), 41 de ani, fondatorul afacerii Bavarom, care crede
    ca potentialul afacerii este un rulaj anual de 15-20 de milioane de
    euro. Afacerea a inceput in urma cu opt ani, iar prima marca
    importata de firma infiintata de Ghindea, sotia sa si un prieten, a
    fost Bavaria. De-atunci, firma a crescut, deopotriva, numarul
    marcilor pe care le aduce in Romania, dar si vanzarile, ajungand
    anul trecut la o cifra de afaceri de circa 2 milioane de euro (8,5
    milioane de lei), la acelasi nivel cu 2009.

    Vanzarile de bere de import au suferit aprig pe parcursul
    ultimilor doi ani si jumatate, scazand, estimeaza Ghindea, cu circa
    o treime. Chiar si datele asociatiei Berarii Romaniei, ce reuneste
    cinci mari producatori de pe piata locala, indica o scadere abrupta
    a importurilor: de la 2,5% in 2008 au ajuns anul trecut la circa un
    procent, in conditiile in care si volumele totale au scazut cu
    peste 16%. In aceste conditii, Bavarom s-a mentinut pe o linie
    constanta a cifrei de afaceri, dar cea mai cunoscuta marca din
    portofoliu, Bavaria, nu mai este un motor de crestere, iar la
    vanzari pun umarul marci din lumea intreaga, care mai de care mai
    sofisticate. Paulaner, de pilda, a crescut anul trecut cu 70% fata
    de 2009. Daca Bavaria are in retail un pret de raft in jur de 3,7
    lei doza de 0,5 litri, pentru marci ca Paulaner sau Bernard
    preturile ajung la 7-7,2 lei pentru 0,5 litri, iar in restaurante
    ajung la 12 lei.

    “Nu ne luptam cu producatorii internationali”, spune Ghindea,
    care aduce drept principal argument nisa pe care isi asaza
    produsele, adica zona super premium. Cu astfel de preturi, volumele
    de vanzari nu ajung la rulajele tintite de multinationale, ce au
    anual cifre de afaceri de ordinul sutelor de milioane de euro. De
    anul acesta, de pilda, Bavarom va aduce in Romania o bere organica
    (Oxford Gold din UK) si specialitati de pe meleaguri italiene
    (“unde s-a dezvoltat foarte mult in ultimii ani berea
    manufacturata”), americane si bavareze.

    Drumul pana aici n-a fost deloc usor, povesteste Costin Ghindea.
    Cu opt ani in urma a ales sa faca o afacere pe cont propriu. “Aveam
    experienta pentru ca lucrasem patru ani pentru importatorul
    Heineken, in perioada 1994-1999, si tiparul afacerii mi s-a
    impregnat in memorie”, povesteste Ghindea. Cu un capital initial
    investit de 100.000 de euro, bani pe care i-a pus, in cea mai mare
    parte, partenerul afacerii, a pornit la drum. Cat a investit cu
    totul in afacere nici el nu poate spune, pentru ca in fiecare an
    tot profitul a fost reinvestit, fie pentru listarea produselor in
    retelele comerciale, fie pentru noi instalatii de bere draft. “Noi
    luam doar salarii; pentru a-ti asigura un venit viitor trebuie sa
    securizezi piata”, explica Ghindea strategia pe care a mizat pana
    acum.

    La inceput lucrau doar el si sotia sa, pentru ca nu-si permiteau
    sa aiba angajati, si spune acum ca “in viata trebuie sa faci ceea
    ce te pricepi mai bine, nu ma vad apucandu-ma de betoane”, chiar
    daca in domeniul pe care l-a ales nu e o viata usoara. Vanzarile
    sunt fluctuante “si nu poti sa ai o baza pentru ceea ce se intampla
    maine”. Ideea de a porni afacerea i-a venit dupa ce si-a dat seama
    ca ar putea face pentru el insusi ceea ce facuse in alte firme
    importatoare, dar la acea vreme berea de import era privita ca un
    produs extrem de exclusivist.

  • De ce sunt increzatori managerii in revenirea economica

    “Pe masura ce temerile privind recesiunea se estompeaza,
    optimismul revine in randul mediului romanesc de afaceri” – aceasta
    este nota optimista in care incepe prezentarea editiei de anul
    acesta al raportului Global CEO Survey pentru Romania, realizat de
    PricewaterhouseCoopers. De mult timp managerii nu au mai fost atat
    de increzatori in viitorul imediat – 43% dintre directorii de
    companii chestionati se asteapta sa inregistreze o crestere a
    veniturilor in urmatoarele 12 luni. Aceste rezultate sunt peste
    media raspunsurilor la nivelul intregii Uniunii Europene, unde
    asteptari similare au doar 40% dintre executivi. Este probabil o
    tendinta la nivel de regiune, avand in vedere ca si directorii din
    Europa Centrala si de Est par sa renunte la sentimentul de panica –
    53% cred ca de acum intr-un an afacerile pe care le conduc vor
    raporta venituri mai mari.


    Pe termen mai lung, sefii companiilor din Romania sunt chiar mai
    optimisti – 70% au declarat ca sunt foarte increzatori in
    potentialul companiilor lor de majorare a veniturilor in urmatorii
    trei ani. Procentul este semnificativ mai mare decat cel aratat de
    directorii de companii din pietele mai mature din Uniunea
    Europeana, respectiv 47%. In mod remarcabil, dupa cum subliniaza
    autorii studiului, directorii de companii din Romania par sa
    impartaseasca optimismul managerilor din pietele emergente foarte
    dinamice, asa cum este China, acolo unde 72% dintre directorii
    generali si-au exprimat un nivel ridicat de incredere in
    perspectivele de crestere a veniturilor companiilor lor in
    urmatorii trei ani.

    “Directorii de companii au reinceput sa-si faca planuri pentru o
    perioada de crestere economica, mai degraba decat sa se concentreze
    pe supravietuirea in recesiune. Preocuparile legate de reducerea
    datoriilor si a costurilor au fost trecute in plan secund, in vreme
    ce accentul cade acum pe intarirea pozitiei pe piata, pe
    dezvoltarea de noi produse care sa raspunda schimbarilor din
    comportamentul consumatorilor, pe managementul talentelor cheie”,
    apreciaza Vasile Iuga, country managing partner la
    PricewaterhouseCoopers Romania.

    In ceea ce priveste identificarea surselor potentiale de
    crestere, 50% dintre directorii de companii din Romania au declarat
    faptul ca dezvoltarea de noi produse si servicii reprezinta
    principala oportunitate de crestere in urmatoarele 12 luni. Si
    aici, viziunea directorilor romani se apropie mai degraba de cea a
    omologilor din China (46%), in timp ce media inregistrata la
    nivelul Uniunii Europene este de 29%. “In ciuda recesiunii, Romania
    este departe de a fi devenit o piata supraaglomerata. Exista in
    continuare foarte multe segmente de piata inca insuficient
    dezvoltate, iar, in general, tara sufera mai degraba de un deficit
    de oferta decat de un exces de cerere, fapt evidentiat in
    persistenta unui nivel ridicat al inflatiei”, a explicat Vasile
    Iuga.

    In ceea ce priveste expansiunea geografica, raspunsurile arata
    ca directorii de companii sunt dispusi sa-si dezvolte operatiunile
    in alte tari, dar sunt in general precauti in aceasta privinta,
    considerand ca cele mai bune perspective de crestere sunt pe
    pietele mai apropiate, indeosebi pe piata comuna europeana.

  • Ce investitii se poarta in 2011?

    Odata cu intrarea H&M pe piata locala, Inditex si C&A
    accelereaza anul acesta ritmul deschiderilor de magazine. Desi pare
    ca se aseamana – cei trei au magazine de format mare, au ambitii de
    a domina centrele comerciale si schimba rapid colectiile -,
    strategia celor trei mari are mai multe diferente decat
    asemanari.


    Pe piata locala, spaniolii de la Inditex sunt singurii care se
    invart in cercuri inalte, cu afaceri de circa 100 de milioane de
    euro anul trecut. Ei sunt insa si primii care si-au facut curaj sa
    patrunda pe piata locala – in franciza, in 2004, si direct trei ani
    mai tarziu. Acum detin 56 de magazine, dintre care 5 inaugurate in
    acest an si au in plan alte peste zece, avand o cota de piata de
    circa 5% (in conditiile in care piata de retail de moda este
    estimata de Euromonitor la 1,9 miliarde de euro). Urmatorii intrati
    au fost olandezii de la C&A in aprilie 2009. Dupa primele noua
    luni de functionare cu 3 magazine, la finalul lui 2009, compania
    tragea linie si obtinea incasari de aproape 8 milioane de euro.
    Pentru 2010 nu au fost anuntate rezultatele oficiale, insa anul
    trecut au fost deschise alte patru magazine. Ritmul va accelera in
    acest an, fiind planificate noua deschideri. Primul magazin ce va
    fi deschis in 2011 va fi in Botosani, in centrul comercial Family
    Center, pe data de 14 aprilie.

    Ultimul intrat, insa nu cel din urma, este H&M, care a
    inaugurat la sfarsitul lunii martie primele doua magazine, ambele
    in capitala. Alte sase urmeaza sa isi deschida portile in acest an,
    reprezentantii H&M anuntand ca Romania este prima tara unde
    deschid opt magazine din primul an.

    Intrarea H&M ascute astfel lupta din retailul de moda
    autohton, o piata destul de mica – 1,9 mld. euro anul trecut,
    respectiv 7,5 euro pe luna per capita, conform Euromonitor
    International -, dar cu estimari pozitive pentru viitorul mediu:
    cifrele Euromonitor arata ca piata va ajunge la 2,9 miliarde de
    euro in 2015 si la 4,2 miliarde de euro in 2020, ceea ce inseamna
    ca un roman va ajunge sa cheltuie pe haine lunar circa 11,5 euro in
    2015, respectiv 16,7 euro in 2020.


    Desi deocamdata toti cei trei retaileri se bat pe cei 7,5 euro
    pe care un roman ii cheltuie pe haine pe luna, retailerii se
    adreseaza unor segmente diferite. Astfel, in timp ce C&A se
    pozitioneaza pe segmentul medium-low, H&M se adreseaza
    clientilor cu venituri medii. In cazul Inditex, pozitionarea este
    diferita in functie de brand, deoarece compania detine sapte
    branduri pe piata locala (Massimo Dutti si Zara se adreseaza
    segmentului medium-high, Bershka, Pull & Bear si Stradivarius
    merg pe clientii cu bugete medii, iar Zara Home – decoratiuni
    interioare – si Oysho – lenjerie intima – se adreseaza persoanelor
    cu venituri peste medie.
    In functie de aceasta pozitionare, retailerii isi concentreaza
    atentia asupra unor anumite orase, respectiv spatii comerciale.
    Astfel, H&M a decis sa se concentreze pe capitala in primul an
    de prezenta pe piata, urmand a deschide doar in Bucuresti cinci
    magazine. Tot in 2011 suedezii vor mai deschide la Brasov,
    Timisoara si Cluj – cate un magazin in fiecare oras -, acestea
    fiind unele dintre cele mai mari orase ca populatie. Totodata,
    acestea sunt si orasele cu cele mai mari salarii din Romania, dupa
    Bucuresti.

    Cei de la Inditex au acoperit in cei sapte ani de prezenta pe
    piata cele mai mari orase din Romania, dar si-au concentrat atentia
    tot asupra capitalei, unde detin 24 de magazine. Au deschis insa si
    in orasele cu peste 150.000 de locuitori. Singurele orase din
    Moldova – regiunea cea mai saraca din Romania – unde a mers Inditex
    sunt Iasi si Bacau, care au si cele mai mari venituri din
    regiune.

  • Cum se castiga bani din jgheaburi si burlane

    Dan Mircescu (36 de ani) se gandeste de fapt de mult timp la
    problemele pe care le pot avea oamenii cu acoperisul casei lor. Si
    nu numai cu acoperisul. In 1999, la doar un an dupa ce a absolvit
    Institutul de Arhitectura “Ion Mincu” din Bucuresti, Dan Mircescu,
    directorul si in acelasi timp unul dintre actionarii Final
    Distribution, a infiintat, la sugestia unui prieten, o firma in
    domeniul materialelor de constructii: “Am inceput in ’99 cu o alta
    firma, Final Construct, iar in 2004 am infiintat Final
    Distribution, care a continuat businessul inceput de firma
    initiala. In ’99 mai era un actionar, dar ne-am separat ulterior,
    el a ramas cu Final Construct”.

    Final Distribution a preluat de la Final Construct importul si
    distributia pe Romania a tiglelor metalice Gerard, produse de firma
    neozeelandeza AHI Roofing, precum si a membranelor de protectie
    pentru acoperisuri Delta, produse de germanii de la Doerken. In
    2010 compania a introdus in portofoliul sau si ferestrele de
    mansarda Keylite, produse de firma Keystone din Irlanda de
    Nord.

    Mircescu isi aduce aminte zambind de prima investitie, dar si de
    primul client din perioada in care se ocupa de Final Construct.
    “Investitia initiala a fost de 500 de dolari, intr-un stand la
    Romexpo, unde am facut un acoperis sarpant. Primul client a fost o
    cunostinta de-a mea, care a comandat un acoperis de tigla, pe care
    noi trebuia sa-l importam. Platise 9.000 de marci, trecuse ceva
    timp de cand batusem palma si era sigur ca nu o sa-i mai livram
    acoperisul. Mai in gluma, mai in serios m-a amenintat ca-mi ia
    capul. Primul import a fost o adevarata aventura, nu am facut
    niciun profit. A durat o saptamana numai sa scot din vama
    acoperisul”, spune Mircescu – care nu se putea folosi la vremea
    aceea de internet pentru a-si rezolva problemele.

    Acum insa internetul reprezinta acum una dintre metodele cele
    mai eficiente prin care Final Distribution isi face cunoscute o
    parte dintre produse. Numai pagina de Facebook a acoperisurilor
    Gerard, pe care Final Distribution le importa in Romania, a atras
    pana in prezent peste 1.300 de fani.In prezent, 20% din firma este
    controlata de doi cetateni straini, un neozeelandez si un suedez,
    ambii fosti angajati ai furnizorilor cu care Final Distribution a
    lucrat.

    Chiar daca deocamdata este o companie destul de mica, avand o
    cifra de afaceri de 4 milioane de euro anul trecut, Final
    Distribution a finalizat anul acesta o unitate de productie de
    sisteme pluviale la Baicoi, cu care vrea sa atace anul viitor si
    pietele straine. Mircescu si partenerii sai au investit 500.000 de
    euro pentru a fabrica la Baicoi ceea ce anterior aduceau pe piata
    exclusiv din import.

    Drumul pana la productie nu a fost insa deloc usor. Cea mai mare
    parte a investitiei a fost realizata din fonduri proprii, doar 30%
    reprezentand finantare bancara. Deocamdata productia abia a
    inceput, iar fabrica din Baicoi lucreaza la 10-20% din potential,
    in conditiile in care capacitatea de productie se ridica la 3,5
    milioane de metri liniari pe an de burlane si 1 milion de metri
    liniari anual de jgheaburi. “Facem aproximativ 32 de metri liniari
    de burlane pe minut si 16 metri liniari de jgheaburi”, explica
    Mircescu.

    Daca productia se adreseaza deocamdata exclusiv pietei
    romanesti, Mircescu se gandeste pe viitor sa inceapa si exporturile
    catre tarile din regiune: “Noi ne-am dori inca de maine sa incepem
    exporturile, dar sunt etape pe care nu le putem arde inainte de a
    intra efectiv pe piete straine. Trebuie sa cunoastem aceste piete
    mai intai, sa le studiem. Mai intai vrem sa stapanim piata locala,
    insa in 2012 vom incepe vanzarea si in tarile din jur”.

    In prezent, piata locala de jgheaburi si burlane, cu o valoare
    estimata la circa 20 de milioane de euro, este dominata in
    proportie de 70% de importatori. Structura pietei, dar si
    perspectivele ei de crestere i-au determinat pe proprietarii Final
    Distribution sa investeasca intr-o fabrica de sisteme pluviale.

    Deocamdata considera ca au avut o idee buna, avand in vedere
    vanzarile din ultimele luni. Anul 2011 a inceput in forta, in
    conditiile in care pentru primul trimestru Mircescu estimeaza o
    crestere a afacerilor cu circa 300% fata de aceeasi perioada a
    anului trecut. “O parte semnificativa din acest avans se datoreaza
    productiei, insa si vremea ceva mai buna fata de anul trecut si-a
    spus cuvantul.” Acest tur de forta din prima parte a anului il
    ajuta pe antreprenorul prahovean sa spere pentru tot anul la o
    crestere a businessului de circa 20%, pana la 4,8 – 5 milioane de
    euro.