BusinessMagazin

Category: Analize

Descoperă analize de afaceri și din domeniul financiar – pentru a rămâne informat ai nevoie să citești aceste analize.

  • De ce cresc iar vanzarile de tigarete de pe piata neagra

    In ianuarie 2010, contrabanda a atins un maxim istoric de 36,2%, consecinta a cresterilor masive ale accizei la tigarete. Ulterior, comertul ilegal cu tigarete a intrat pe o panta descendenta: in ianuarie 2011 se situa la 22,5% din piata, iar in martie 2011 scazuse la sub 15%. Diminuarea comertului ilicit cu tigarete s-a datorat eforturilor concertate ale autoritatilor, precum si schimbarilor legislative. De asemenea, la reducerea fenomenului a contribuit si colaborarea stransa dintre autoritatile statului si industria tutunului.

    “Deocamdata, piata neagra se incadreaza in limitele normalului, nivelul fiind comparabil cu cel din alte tari europene, cu toate ca vorbim despre o crestere de aproape 4 puncte procentuale, in numai doua luni. Cauzele pot fi multiple si necesita o analiza serioasa: sezonalitatea, asteptarile cu privire la accize, scaderea preturilor practicate pe piata neagra, in paralel cu cresterea preturilor legale si de ce nu, demotivarea celor chemati sa aplice legea, ca urmare a scaderii salariilor si a proceselor de restructurare din Agentia Nationala de Administrare Fiscala, Autoritatea Nationala a Vamilor si Ministerul Administratiei si Internelor”, a declarat Gilda Lazar, Director Corporate Affairs & Communications, JTI Romania.

    Speram ca aceasta intrare a pietei negre pe un trend ascendent sa fie una temporara, iar contrabanda sa continue sa cedeze teren pietei legale. Dezvoltarea industriei legale a tutunului depinde de cadrul legislativ, politica fiscala si de o strategie eficienta in combaterea comertului ilicit cu tigarete. Scaderea pietei negre si realizarea unui calendar de crestere a accizelor coerent si predictibil au determinat in prima parte a acestui an cresterea vanzarilor legale. Aceasta inseamna si taxe mai mari platite la bugetul de stat. Subliniem ca un singur punct procentual recuperat de piata legala din contrabanda reprezinta incasari suplimentare la bugetul de stat de peste 30 milioane de euro. Mai ales in aceste momente de incertitudine pe pietele internationale, orice venit in plus la buget reprezinta intarirea capacitatii statului de a face fata dezechilibrelor macroeconomice”, a declarat Adrian Popa, director corporate&regulatory affairs al BAT Romania.

    “Este nevoie ca eforturile concertate ale autoritatilor pentru combaterea contrabandei, eforturi care au dat roade pana acum, sa continue. In caz contrar, comertul ilicit ar putea intra din nou pe un trend ascendent. Companiile din industria tutunului prezente in Romania isi reitereaza disponibilitatea de a colabora cu autoritatile competente in combaterea contrabandei, punand la dispozitia acestora experienta dobandita pe alte piete. Deja au avut loc intalniri cu Autoritatea Nationala a Vamilor si Garda Financiara, in scopul identificarii unor noi solutii legislative si operationale pentru combaterea fenomenului”, a adaugat Andrei Vasilescu, Director Corporate Affairs, Philip Morris Romania.

    Industria tutunului este unul din cei mai mari contribuabili la bugetul de stat. In 2010, cele trei companii au contribuit la bugetul general consolidat cu circa 2,5 miliarde de euro, reprezentand accize, TVA si alte taxe si impozite.

  • Masina care va innebuni bogatii lumii – Range Rover Evoque. Va avea succes in Romania?

  • Succes intra in piata. Ce sanse are in fata multinationalelor?

    In doar cateva luni, magazinul pitestean cunoscut pana acum sub
    numele Pic isi va redeschide portile, dar sigla va fi schimbata.
    Cumparatorii vor merge la Succes, iar magazinul se va alatura
    retelei controlate de omul de afaceri gorjean Nicolae Sarcina.
    Lantul are acum peste 150 de supermarketuri in noua judete din
    tara, cateva zeci fiind deschise in ultimii ani, intr-o perioada in
    care majoritatea comerciantilor au suferit aprig de pe urma
    scaderii consumului si au fost nevoiti sa puna lacatul pe usile
    magazinelor. Avantajele retelei care ataca segmentul hipermarket
    sunt ca inchiriaza un spatiu existent si poate invata din greselile
    celorlalti comercianti. In 2009, conform informatiilor de pe
    site-ul companiei Succes Nic Com, reteaua numara 120 de magazine.
    Potrivit datelor de la Registrul Comertului, cifra de afaceri a
    companiei a fost, in 2009, de 44,4 milioane de euro, cu un profit
    de 0,8 milioane de euro.

    Cu aceste cifre, firma urca pe primul loc in clasamentul
    romanilor cu afaceri in segmentul supermarketurilor, o zona in care
    retelele autohtone n-au castigat prea mult teren. Daca in domeniul
    bricolajului Dedeman si Ambient se lupta umar la umar cu
    multinationalele, in sfera super si hipermarketurilor mai multe
    sunt exemplele de afaceri care au esuat. Primul si cel mai
    rasunator exemplu a fost falimentul Univers’all, retea dezvoltata
    de Bogdan Petrovici, in urma cu sase ani, cand comertul crestea
    puternic. Apoi, vreme de cativa ani, romanii au prins elan si s-au
    lansat, adeseori cu prea multa incredere, in proiecte ambitioase de
    extindere. Reteaua Pic, de pilda, cu magazine dezvoltate “dupa
    chipul si asemanarea Carrefour”, ajunsese la cinci spatii de tip
    hipermarket. Afacerea controlata de pitestenii Cornel si Ilie
    Penescu a intrat insa in insolventa, iar magazinele au fost inchise
    in 2009-2010.

    Administratorul judiciar al societatii Pic a incheiat un
    contract de inchiriere pentru magazinul din Pitesti, iar
    reprezentantii Succes au declarat pentru Ziarul Financiar ca sunt
    interesati de toate spatiile operate detinute de retea.

    Intr-un registru similar s-a inscris si evolutia altor retaileri
    romani, ca Ethos sau Spar. Singurul rival de calibru pentru
    lanturile straine este in acest moment Mercadia, o afacere
    controlata de Dinu Patriciu, care opereaza in acest moment trei
    tipuri de magazine: Mic.ro, Macro si miniMax Discount. Patriciu
    este de departe cel mai agresiv investitor in comert in acest
    moment, lantul Mic.ro avand la jumatatea anului peste 600 de
    magazine de proximitate, in conditiile in care primul a fost
    deschis in primavara anului trecut. Conform declaratiilor
    anterioare ale lui Patriciu, cifra de afaceri generata de Mercadia
    in acest an ar putea ajunge la 1 miliard de euro.

    Desigur, reteaua Succes este dintr-o alta categorie, aceea a
    micilor firme care au crescut organic. Dincolo de disparitia siglei
    Pic – un proces cat se poate de natural intr-o piata cu o
    concurenta acerba – intrarea retelei Succes pe teritoriul marilor
    afaceri din retail are o valenta importanta: afacerile autohtone
    ridica pretentii la o felie tot mai consistenta din comert.

  • Lupta apriga la rafturile cu tigari

    E mare lucru ca s-au ieftinit unele tigari, mai ales ca de sapte
    ani incoace s-au scumpit intr-una. Kent, de pilda, costa in toamna
    lui 2004 doar 3,7 lei, iar acum a ajuns la 11 lei (varianta
    Nanoteck). Preturile in crestere ale tigarilor i-au dat batai de
    cap pana si guvernatorului Bancii Nationale Mugur Isarescu, pentru
    ca au incurcat chiar tinte de inflatie: tigarile au fost
    campioanele scumpirilor in 2009, preturile pachetelor crescand cu
    circa 50% in numai un an. Drept este ca lungul sir de mariri de
    pret din ultimii ani a fost provocat in principal de evolutia
    accizei, care impreuna cu taxele reprezinta in jur de 85% din ce
    plateste un fumator pe un pachet de tigari.

    Acciza insa nu mai este si pricina miscarilor de preturi din
    luna iulie. Anul acesta trei valuri de scumpiri au lovit bugetul
    fumatorilor. In ianuarie si in aprilie cate 30 de bani au fost
    adaugati la pretul fiecarui pachet. La jumatatea anului, filialele
    locale ale British American Tobacco (BAT) si Philip Morris (PM) au
    plusat cu inca 40 de bani. Cel de-al treilea producator, Japan
    Tobacco International (JTI) insa a decis sa nu scumpeasca toate
    tigaretele din portofoliu, astfel incat Winchester, Monte Carlo,
    Ronson si More si-au pastrat preturile neschimbate, iar pachetul de
    Winston s-a scumpit cu doar 10 bani. Pentru fumatorii acestor
    marci, vestea a fost cat se poate de buna.

    Pentru competitori, decizia este insa o veritabila declaratie de
    razboi. Raspunsurile BAT si Philip Morris au fost prompte si ataca
    aceleasi zone pe care JTI a inceput duelul: segmentele de pret
    economic si mediu.

    JTI si BAT nu s-au atins de zona tigaretelor premium, care se
    vand cu peste 11 lei. Strategia aleasa de Philip Morris este ceva
    mai complicata: a ieftinit unele marci, iar pe altele le-a scumpit.
    Initial, preturile a trei variante de Virginia Slims – Premium,
    Menthol si Lilas – au crescut cu 10 bani, in timp ce toate
    celelalte feluri din acelasi brand au scazut. Acum insa, orice fel
    de Virginia Slims costa tot atat, adica 12,5 lei. La ultima
    scumpire Winston si-a pastrat pretul de 11 lei si nu a tinut pasul
    cu cei 40 de bani, cu cat s-au scumpit marcile direct concurente –
    Chesterfield, L&M, Lucky Strike si Pall Mall.

    De fapt, reactia Philip Morris a fost mai ferma, prin scaderea
    preturilor in cazul unor tipuri de L&M cu 70 – 90 de bani; la
    10,6 lei, pret mai mic decat cel al tigaretelor Winston. Si unele
    variante de Pall Mall sunt sub 11 lei.

    Gilda Lazar, corporate affairs director la JTI Romania, spune ca
    “fiind vorba despre strategia de business, nu putem face publice
    detaliile deciziei de crestere a preturilor”. Reprezentantii
    companiilor concurente nu au oferit, pana la ora inchiderii
    editiei, niciun comentariu pe marginea subiectului.

    10, 20 sau 40 de bani nu sunt o mare suma. Insa inmultiti cu mii
    sau zeci de mii de pachete, banutii capata o cu totul alta
    greutate; in cateva luni, costurile “de lupta” pot ajunge la zeci
    de milioane de euro. Companiile evita de regula astfel de dispute,
    pentru ca sunt paguboase. Profitabilitatea scade, iar acest subiect
    ii intereseaza cel mai tare pe actionari. Un alt factor care
    erodeaza adanc rezultatele financiare ale companiilor este piata
    neagra. Anul trecut a fost unul care a complicat slujbele
    strategilor din industria tutunului, mai ales dupa ce in primele
    luni vanzarile ilicite ajunsesera la un nivel record, de peste 36%
    din volumul pietei, conform datelor companiei de cercetare de piata
    Novel. 2011 a adus insa vesti bune, vanzarile ilicite scazand sub
    15% din piata. Efectul direct: producatorii si-au vazut incasarile
    crescand.

  • Au venit vremurile bune pentru piata muncii

    Concluziile studiului HR Outlook, realizat de Daedalus Millward
    Brown pentru HR Management Club, aduc, dupa multa vreme, o veste
    buna pentru angajatii care de aproape trei ani stau ca pe ace, cu
    salariile reduse si teama ca in orice moment ar putea fi dati
    afara. Vestile bune sunt si pentru candidatii care nu au reusit
    sa-si gaseasca un loc de munca sau care, din nevoia de bani sau
    pentru a evita sa stea prea mult timp rupti de piata muncii, au
    fost nevoiti sa faca un compromis si sa accepte oferte pe care nu
    si le doreau cu adevarat. Lucrurile s-au schimbat in primul
    trimestru al acestui an din toate punctele de vedere. In primul
    rand, a crescut numarul companiilor care fac angajari.

    Noua din zece companii participante la HR Outlook au recrutat in
    primele trei luni ale anului, pozitiile de specialisti fiind cele
    mai cautate, urmate de cele de entry level si abia apoi pozitiile
    dedicate celor de pe un nivel intermediar. Practic, investitiile in
    activitatea de recrutare au reprezentat cea mai mare parte din
    bugetul de resurse umane alocat de companii pentru 2011. Intregul
    proces de selectie si recrutare a unui singur om intr-o companie
    costa, in medie, 200 de euro. Sunt companii care cheltuiesc mai
    putin in acest scop pentru ca fac recrutarea doar la nivel intern,
    insa suma poate fi cu usurinta depasita atunci cand in ecuatie
    intra agentiile de recrutare de personal. Cele mai multe companii
    folosesc totusi ambele metode si pentru anumite pozitii recruteaza
    doar prin intermediul departamentului intern de resurse umane,
    pentru pozitiile de entry level sau job-urile temporare solicita
    ajutorul companiilor specializate, in timp ce managerii sunt
    recrutati cu ajutorul head-hunter-ilor. Bugetul de resurse umane
    despre care vorbim exclude, desigur, fondul de salarii, care este
    inclus intr-o categorie diferita.

    Pentru cei care isi cauta un loc de munca este important de
    stiut ca primul lucru la care se uita directorii de resurse umane
    este atitudinea candidatului respectiv, acesta fiind criteriul in
    functie de care decid daca este sau nu cazul sa-l cheme la
    urmatorul pas al interviului. La fel de importante sunt si
    aptitudinile sale de comunicare sau, altfel spus, felul in care
    stie sa se “vanda” in fata angajatorului. Daca trece de prima
    discutie, este chemat la un test de cunostinte, ale carui rezultate
    sunt de asemenea importante atunci cand se face selectia finala a
    angajatilor. Ajuta si recomandarile interne, experienta
    profesionala si pregatirea academica, insa aceste aspecte vin pe un
    plan secundar si au mai degraba un rol in departajarea candidatilor
    aflati pe picior de egalitate.

    Dupa recrutare si selectie, training-ul si dezvoltarea
    profesionala a angajatilor sunt activitatile catre care se
    indreapta o alta parte importanta din bugetele de resurse umane. In
    acest scop, cei mai multi dintre angajatori au apelat la
    serviciilor firmelor de training specializate. Au ramas insa si
    destui directori de resurse umane care au decis ca este mai
    intelept si la fel de eficient ca pregatirea angajatilor sa fie
    facuta intern si sa economiseasca astfel o serie de costuri. In
    ultimii ani multe companii au pregatit traineri interni al caror
    principal avantaj este acela de a cunoaste foarte bine
    compania.

  • Companiile farmaceutice se lupta pentru banii de pe fundul sacului

    Lista C2, cea in care sunt incluse medicamentele din programele
    nationale (cancer, boli autoimune, diabet etc.) grupeaza circa doua
    treimi din cheltuielile totale cu doctoriile platite de stat (circa
    400 de milioane de euro), iar in volum doar 4% din totalul
    produselor disponibile pe piata. Daca decizia MS ar intra in
    vigoare, producatorii ar urma sa factureze un minus 15% catre
    distribuitori, care apoi sa se rostogoleasca inspre farmacii. “Am
    fi obligati sa vindem sub pretul minim european si este posibil sa
    nu mai primim autorizatie sa comercializam unele produse din partea
    sediilor centrale ale producatorilor. Exista niste reglementari
    clare, iar in clipa in care se ajunge sub un anumit prag se retrag
    anumite produse”, spune Dan Zaharescu, presedintele Asociatiei
    Romane a Producatorilor Internationali de Medicamente.

    Preturile pentru doctorii se calculeaza in momentul de fata in
    Romania la nivelul celui mai mic pret dintre statele Uniunii
    Europene pentru fiecare medicament in parte. De aceea, circa 15-20%
    din medicamentele din piata locala iau drumul altor tari unde se
    vand, fireste, la preturi mai ridicate. ARPIM propune ca, in
    momentul cand se fac platile de catre minister pentru medicamentele
    din programele nationale eliberate intr-o anumita perioada,
    producatorii sa ramburseze 10% bani lichizi catre autoritatea de
    resort. “Doar asa se poate realiza cresterea numarului de pacienti
    care sunt tratati cu medicamentele respective. Daca reduc
    compensarea la 85%, inseamna ca nu am suficienti bani si platesc
    doar 85%. Nicidecum nu tratez mai multi pacienti. Daca aduc mai
    multi bani in sistem, pot sa maresc numarul de beneficiari ai
    tratamentului, dand 10% din suma pe care am primit-o la decontare.”
    Potrivit oficialilor ARPIM, solutia substitutiei generice, cea a
    compensarii celui mai ieftin medicament cu o anumita substanta si
    plata diferentei pentru cele mai scumpe din buzunarul pacientului,
    poate fi luata in considerare pentru ca si aceasta optiune permite
    tratamentul unui numar mai mare de pacienti: “Oricare din cele
    doua, mai putin solutia propusa de minister”.

    De cealalta parte, Dragos Damian, presedintele Asociatiei
    Producatorilor de Medicamente Generice din Romania, spune ca
    decontarea de 85% pe care o propune ministerul nu difera de
    returnarea a 10% in bani cash din partea producatorilor, iar faptul
    ca aceasta ar accentua exporturile paralele este “o minciuna”,
    pentru ca pretul de lista este tot acelasi, chiar daca statul ofera
    mai putini bani pentru compensare. “Ceea ce accelereaza exporturile
    paralele e faptul ca avem in prezent cele mai mici preturi din
    Europa”, spune seful genericelor. Dupa el, varianta propusa de
    Ministerul Sanatatii este eronata pentru ca taie marjele la
    distribuitori si farmacii, nu aduce economii pe termen lung in
    sistem si pune in dificultate medicamentele generice.

    De fapt, dupa substitutia din celelalte liste de medicamente (A,
    B, C1 si C3) economiile la buget au fost de circa 25 de milioane de
    euro, iar calculele APMGR indica economii de alte 50 de milioane
    daca s-ar aplica acelasi mecanism si pe lista medicamentelor pentru
    boli cronice (C2). “Ce ati alege intre economii de cel putin 50 de
    milioane de euro la buget si mai multi beneficiari ai tratamenului
    si insolvente la distribuitori si farmacii si disparitia
    medicamentelor generice?”, se intreaba retoric Damian. Solutia
    propusa de minister nu este viabila pe termen lung pentru ca, dupa
    cum spune seful APMGR, chiar daca s-ar elimina fraudele si lobby-ul
    din sanatate, nevoia de sanatate a populatiei este in crestere. Cu
    alte cuvinte, ne-am putea intalni cu noi situatii de reducere a
    nivelului de compensare de fiecare data cand banii nu vor mai
    ajunge.

  • Falimentele in lant continua. De ce nu se vede revenirea economica?

    Relansarea economica fragila. Aceasta este explicatia pe care
    economistii o gasesc pentru numarul surprinzator de mare de
    falimente inregistrat in primele sase luni ale anului. Semnalele
    mixte pe care le-am receptat in ultima perioada, pe fondul
    instabilitatii eco-no-mice internationale, nu au fost nici ele de
    ajutor. Cele aproape 11.000 de companii intrate in faliment
    confirma ca inca nu putem rasufla usurati si ca mai sunt necesare
    de eforturi pentru revenire. Cu toate acestea, este putin probabil
    ca 2011 sa fie un an cu mai multe falimente decat 2010, iar aceasta
    poate fi in sine o nota de optimism pe care o primeste fenomenul.
    “Economia se mentine intr-o perioada de stabilizare si, in aceste
    conditii, tindem sa credem ca anul 2011 va putea marca si o
    stabilizare a numarului de insolvente. Confirmarea decisiva a
    trendului economic va aparea insa in 2012, cand este posibila o
    crestere economica de 3-4%, datorata atat cresterii consumului, cat
    si majorarii cheltuielilor guvernamentale, in contextul unui an
    electoral”, este de parere Anca Catrina, risk manager al Coface
    Romania, companie care a realizat recent un studiu despre evolutia
    falimentelor in primul semestru al acestui an.

    Cele mai afectate domenii au fost comertul si constructiile,
    acestea concentrand cea mai mare parte a numarului de insolvente
    din primele sase luni ale anului, respectiv 54,68%.

    Realizatorii studiului sustin ca prin limitarea factorilor care
    au sustinut cererea de consum, precum accesibilitatea surselor de
    finantare, cresterea gradului de ocupare a fortei de munca,
    cresterea castigurilor salariale si inasprirea concurentei prin
    extinderea retelei de acoperire a hipermarketurilor, companiile din
    aceste sectoare au intampinat dificultati majore in acoperirea
    datoriilor curente, iar creditarea restrictiva a determinat
    populatia sa fie mult mai reticenta in a cheltui, dar mai dornica
    de economisire. De cealalta parte, deschiderea unei astfel de
    afaceri nu este foarte costisitoare si barierele intampinate la
    intrarea in piata sunt scazute, motiv pentru care a crescut numarul
    de companii mici si mijlocii care deruleaza afaceri in domeniu.

    De altfel, din cele aproape 640.000 de firme active la sfarsitul
    lunii iunie, 48.986 au fost infiintate anul acesta. Mai precis, la
    fiecare 1.000 de companii active au fost inregistrate 111 noi
    inmatriculari. De asemenea, raportat la acelasi reper, de 1.000 de
    companii active, numarul insolventelor inregistrate in prima
    jumatate a anului a fost de 16,79.

    Cea mai scazuta pondere in totalul insolventelor inregistrate in
    primul semestru al anului 2011 se mentine pentru jucatorii din
    industria extractiva, sanatate si asistenta sociala, productia si
    furnizarea de energie electrica si termica, apa si gaze.
    Caracteristica esentiala a acestor sectoare de activitate, dupa cum
    arata studiul, este reprezentata de accesul restrictiv in ceea ce
    priveste investitiile si de numarul limitat al jucatorilor
    economici, ceea ce implicit inseamna si o concurenta mai
    scazuta.

    Judecand din punct de vedere geografic, am putea spune ca
    Bucurestiul a fost locul cel mai lovit de falimente, fiind pe
    primul loc in topul judetelor, cu 1.106 companii intrate in
    insolventa. Totusi, insusirea primului loc din clasament este
    fireasca de vreme ce aici sunt si cele mai multe sedii sociale din
    tara. Alaturi de Capitala, alte judete care au un numar mare de
    firme active sunt Cluj, Constanta si Galati. Impreuna, cele patru
    acopera 35% din totalul companiilor care la sfarsitul lunii iunie
    erau declarate active.

  • Istoria marilor crahuri bursiere

    1637: Una din primele bule speculative din istoria economica a
    lumii a fost “tulipomania”, nebunia comertului cu bulbi de lalele.
    |n februarie 1637, in punctul culminant al speculatiilor, un singur
    bulb de lalea putea valora de zece ori mai mult decat venitul anual
    al unui meserias calificat. |n 1642, dupa ce piata s-a linistit
    preturile cazusera la o zecime din valorile maxime.

    1720 – Crah in Europa, in special in Marea Britanie si in
    Franta, antrenat de falimentul South Sea Company si de banca John
    Law.

    1869 – Vinerea neagra. Cunoscut drept “scandalul Fisk – Gould”,
    a fost un fenomen de panica financiara cauzat de eforturile a doi
    speculatori de a ingenunchea New York Gold Exchange.

    1873 – Panica din 1873 a antrenat o severa cadere economica in
    Europa si Statele Unite, cunoscuta drept “Long Depression”, pentru
    ca a tinut pana in 1979 sau chiar dupa in unele tari. A avut la
    baza decizia lui Otto von Bismark de a renunta la talerii din
    argint, cu efect direct asupra pietei si valorii metalului
    pretios.

    CONTINUAREA IN PAGINA URMATOARE
    ->>>>>>>>>>>>>

  • Mediul de afaceri crede ca Europa a atins apogeul ca supraputere economica si politica

    In ciuda problemelor economice si politice actuale cu care se
    confrunta Europa, aproape doua treimi dintre respondenti (64%) sunt
    de parere ca euro, in forma sa actuala, va mai exista si peste 5
    ani.
    Sondajul prezinta o imagine interesanta asupra problemelor majore
    si subiectelor de actualitate din 15 sectoare. In mod deloc
    surprinzator, majoritatea respondentilor din toate tarile si toate
    sectoarele economice sunt ingrijorati de cresterea recenta a
    pretului petrolului si a produselor de larg consum iar 60% dintre
    acestia sunt de parere ca aprecierea preturilor va continua sa fie
    o piedica in calea redresarii economice.

    Dintre principalele masuri pentru societatile lor, prima pe
    lista indicata de respondenti a fost “modificarea operatiunilor
    pentru a realiza eficiente de cost (51 %), urmata de “imbunatatirea
    gestionarii lichiditatilor si a fondului de rulment”(42 %). Al
    treilea demers de interes a fost “exploatarea oportunitatilor de
    crestere prin tranzactii de succes” (36 %), un semn clar ca
    fuziunile si achizitiile sunt din nou in centrul interesului si pe
    numeroase agende de lucru.

    Liderii in afaceri din Romania care au participat la sondaj au
    avut in general pareri similare celor exprimate de respondentii din
    alte tari cu privire la prioritatile urmarite in vederea redresarii
    economice. S-a pus totusi un mai mare accent pe nevoia de a
    imbunatati gestionarea lichiditatilor si a fondului de comert
    (subliniata ca prioritate de 19% dintre respondentii din Romania
    comparativ cu 14% in cadrul intregului sondaj). Liderii in afaceri
    din Romania au subliniat, de asemenea, nevoia de schimbare a
    operatiunilor pentru a realiza eficiente de cost (un aspect
    considerat important de 22 % in Romania comparativ cu 17 % la nivel
    global).

    Daniela Nemoianu, Partener Executiv la KPMG in Romania explica:
    “Studiul arata ca societatile romanesti s-au adaptat in general
    bine la provocarile economice din ultimii cativa ani, cand a avut
    loc tranzitia de la boomul economic post-aderare la recesiune.
    Imbunatatirea fluxului de numerar si adaptarea operatiunilor pentru
    a raspunde unor nevoi diferite au fost esentiale pentru a face fata
    recesiunii si pentru a putea beneficia de redresarea economica,
    atunci cand aceasta va avea loc.”

    Majoritatea covarsitoare a producatorilor care au participat la
    sondaj au fost de parere ca agenda de dezvoltare in viitor va fi
    caracterizata de o serie de factori ca de exemplu continuarea
    globalizarii si patrunderea pe pietele emergente (90 %).
    Respondentii au fost de acord ca principala caracteristica a
    viitoarelor lanturi de aprovizionare va fi o flexibilitate crescuta
    si capacitatea de a opri si a relua imediat procesul de
    aprovizionare. Studiul ofera, de asemenea, o imagine fascinanta a
    schimbarilor necesare in sectorul public. De exemplu, 92% dintre
    respondenti anticipeaza o mai mare implicare a sectorului privat in
    serviciile medicale publice, atat din perspectiva serviciilor
    medicale directe cat si din cea a functiilor back office
    externalizate.

  • Analistii: Nu sunt excluse noi “reactii emotionale” ale investitorilor, cu impact asupra leului

    Ca atare, BNR va ramane cel mai probabil prudenta si nu va
    modifica dobanda de politica monetara cu ocazia sedintei din 3
    august, in ciuda faptului ca inflatia a scazut si ca are loc o
    redresare “fragila” a economiei. “Desi banca centrala nu tinteste
    un anumit nivel al cursului, nu poate ramane indiferenta la
    evolutiile cursului, cu atat mai mult cu cat inflatia este
    sensibila la fluctuatiile acestuia, iar ponderea imprumuturilor in
    valuta in portofoliul total de credite este mare, de circa 60%”,
    explica analistii bancii.

    BCR estimeaza ca in raport cu nivelul actual de 4,24 lei/euro, vom
    avea un curs valutar de 4,15 lei/euro la finele lui septembrie si
    acelasi curs pentru finele lunii decembrie.

    BNR ar putea sa inceapa insa un ciclu de inasprire a politicii
    monetare in primul trimestru al anului viitor, spre a contrabalansa
    posibile derapaje ale politicilor fiscale in anul electoral si
    pentru a incerca sa aduca rata inflatiei cat mai aproape de tinta
    pentru 2012, adauga analistii BCR.

    Pentru 2012, tinta de inflatie asumata de BNR este de 2-4%, la fel
    ca si in acest an. La nivelul lunii iunie, rata anuala a inflatiei
    a fost de 7,93%, iar pentru sfarsitul anului, banca centrala are in
    vedere o inflatie de pana la 5%.

    La randul lor, Ilker Domac si Gultekin Isiklar, analisti ai
    Citigroup, apreciaza ca BNR “continua sa se confrunte cu problema
    asigurarii unui echilibru intre riscurile inflatiei si necesitatea
    de a sustine redresarea economiei”. Cei doi considera, ca atare, ca
    BNR va urma o conduita prudenta si nu va modifica dobanda de
    politica monetara pe parcursul acestui an, mentinand-o la nivelul
    actual de 6,25% pe an.

    “Doar deviatii mari de la traiectoria inflatiei si o deteriorare a
    asteptarilor privind evolutia viitoare a inflatiei ar putea face
    BNR sa ia in considerare o majorare a dobanzilor”, adauga analistii
    Citi.