Category: Actualitate

Citește ultimele știri din domeniul afacerilor și din politică, din România dar și internaționale – rămâi la curent cu cele mai importante evenimente ale momentului.

  • LA NECAZ…

    LEGISLATIE: Cadrul legal este asigurat de legea nr. 190/1999 privind creditul ipotecar pentru investitii imobiliare.

    IPOTECA: Creditul ipotecar se garanteaza prin ipoteci sau privilegii asa cum sunt ele definite in Codul Civil la art.1737.

    EXECUTARE SILITA: Dupa 10 zile de la neachitarea primei rate se trimite o notificare scrisa. Daca trece si a doua rata fara sa fie platita – practic dupa 30 de zile de restanta -, se trimite inca una. Dupa 45 de zile de la prima rata restanta se considera insa ca este un credit neperformant si se declanseaza procedura de executare silita.

    EVALUARE: Executorul este cel care stabileste valoarea de piata a imobilului care va fi scos la licitatie, dar daca apreciaza ca este cazul, el poate apela si la un expert evaluator.

  • Teoria valului progresiv

    Dezvoltarea avanseaza de la vest la est cu o viteza medie de 20-30 km pe an. Daca teoria valului progresiv de dezvoltare s-ar aplica intocmai, Romania ar avea nevoie de inca 15-20 de ani pentru a ajunge, in intregime, la un nivel acceptabil de dezvoltare.

     

    Teoria valului progresiv de dezvoltare a fost lansata de un economist maghiar si capata plauzabilitate daca luam ca punct de plecare Viena, iar ca moment initial a doua jumatate a anilor ‘80, cand au debutat reformele economice in Ungaria. „Avantul din ultimii ani in partea de vest a Romaniei se incadreaza bine in modelul valului ce inainteaza progresiv“, apreciaza Sorin Ionita, director executiv al Societatii Academice din Romania.

     

    Chiar daca ofera o explicatie (simplista, e drept) si sugereaza o tendinta si un pronostic, teoria valului progresiv nu poate fi insa un model exhaustiv pentru ca, desigur, realitatile de pe teren sunt complexe. Cu alte cuvinte, dezvoltarea diferitelor regiuni ale Romaniei nu are loc liniar pentru ca tine cont de numeroase conditionari care fac ca, in unele zone, sa avem de a face cu un tsunami al dezvoltarii, iar in altele cu mult prea linistite valurele. Caci exista cativa factori care pot influenta dinamica unei regiuni: mostenirea istorica, locatia geografica (apropierea de Vest) si accesul lesnicios la piete si la resurse.

     

    Asa-zisa mostenire dezastruoasa aplica un coeficient serios teoriei valului progresiv. „Distribuirea uniforma a fabricilor si uzinelor pe intreg teritoriul tarii a creat doar o aparenta omogenitate sociala si structuri economice neviabile, care au disparut imediat ce s-a ridicat clopotul de sticla care le proteja“, a declarat Sorin Ionita pentru BUSINESS Magazin.

     

    Asa se explica de ce, la inceputul anilor 1990, Romania era dominata de orase si zone intregi monoindustriale si o retea incalcita de subventii incrucisate intre ramuri si regiuni care facea practic imposibil de stiut ce este economic viabil si ce nu. Natural si/sau ca urmare a presiunii UE sau a institutiilor financiare internationale, aceste distorsiuni si aranjamente neviabile au inceput sa fie, treptat, eliminate. Au ramas in loc, aspre, cifrele.

     

    Un studiu publicat saptamana trecuta de Societatea Academica din Romania („Dezvoltare regionala. Convergenta sau divergenta?“) demonstreaza stiintific ceea ce toata lumea stia, si anume ca si acum, la fel ca la inceputul anilor 1990, partea de vest a tarii este mai dezvoltata decat cea de est, ca nordul e mai avansat decat sudul. Astfel, se arata in studiul SAR, cresterea Produsului Intern Brut pe cap de locuitor, in termeni reali, nu a fost uniforma pe intreg teritoriul Romaniei.

     

    De exemplu, Regiunea 8 (Bucuresti-Ilfov), care a beneficiat si de un start mai bun decat celelalte regiuni, a avut parte de cresteri mult mai importante decat regiunile Sud, Sud-Est sau Nord-Est. Nu exista inca cifre pentru anul 2004, dar este foarte probabil ca zona Bucuresti-Ilfov sa-si fi dublat deja PIB/cap de locuitor fata de anul 1998. Acest lucru arata ca, in anii buni, regiunile cele mai dezvoltate se dezvolta mult mai repede decat cele sarace, iar in anii slabi scad mai putin, crede Sorin Ionita.

     

    De altfel, Regiunea 8 este, de departe, vedeta regiunilor de dezvoltare din Romania. Aici se platesc cele mai mari salarii si tot aici se observa ca exista o tendinta clara: paritatea puterii de cumparare se apropie rapid de media pe UE.

     

    Oricum, spune Sorin Ionita, sansa Romaniei o reprezinta tocmai procesul de integrare europeana, o noutate istorica absoluta in partea noastra de lume. „Niciodata nu a existat in Europa de Est o interventie externa atat de consistenta si institutionalizata precum cea oferita de UE, prin suportul tehnic, financiar si politic in favoarea dezvoltarii pus la dispozitie intr-un crescendo evident in ultima decada.“

     

    Tocmai pentru ca suportul tehnic si financiar sa fie mai lesnicios si pentru ca banii Europei sa poata veni, sa fie intr-un numar cat mai mare si sa fie cheltuiti cat mai eficient, in Romania au fost create, „prin asociere voluntara“, opt regiuni de dezvoltare cu o populatie medie de 2,8 milioane de locuitor fiecare.

     

    Potrivit celor negociate in cadrul capitolului 21 (Politica regionala si coordonarea instrumentelor structurale), cele opt regiuni nu au statut administrativ sau personalitate juridica si urmaresc sistemul european privind Nomenclatorul Unitatilor Teritoriale Statistice (NUTS), avand nivelul NUTS II. Asa cum am aratat, nivelul de dezvoltare in cele opt regiuni nu e insa uniform si nici nu se poate face o prognoza matematica pentru dezvoltarea ulterioara.

     

    Un alt factor perturbator, alaturi de mostenirea istorica, este cel demografic. Este vorba, pe de o parte, despre imbatranirea accelerata a populatiei. Fenomenul se intalneste si in vestul Europei (14% din populatie are peste 65 de ani) si e raspandit pe intreg teritoriul Romaniei (12%). Se manifesta insa diferit in fiecare regiune, lucru care duce si la o discrepanta in ce priveste rata dependentei sociale. Studiul SAR arata ca in regiunile de centru si nord-vest procentul de persoane in varsta este de 9%; in sud si sud-vest acest procent urca la 13% din numarul de locuitori.

     

    Avand in vedere ca tinerii care se nasc in aceste zone sunt atrasi puternic de Regiunea 8 adiacenta (in special de Bucuresti), este de asteptat o depopulare graduala a acestei parti de tara, se arata in studiul citat. Ar putea rezulta de aici o oportunitate economica, respectiv concentrarea terenurilor si a activitatilor productive legate de agricultura, in special in Campia Romana. Dar aceasta schimbare de profil economic va fi insotita de consecinte sociale greu de administrat, crede Ionita.

     

    Un alt factor cu impact social, legat inclusiv de imbatranirea accelerata a populatiei in anumite zone, este dat de raportul intre numarul de pensionari (de stat) si cel de angajati (zonele din sud stau cel mai rau la acest capitol). O cauza este inchiderea intreprinderilor neviabile, „rezolvata“ prin pensionari anticipate. A fost o reactie in lant.

     

    Pensionarii au migrat spre zona rurala, ceea ce a dus la subocuparea fortei de munca necalificate din Romania si la cifre paradoxale: desi Romania este o tara aflata in plina reforma economica, somajul este foarte mic (Istvan Jakab, secretar de stat in Ministerul Finantelor Publice declara in urma cu o saptamana ca rata somajului a ajuns la 6,2%). „Aceste cifre ascund faptul ca in zona rurala multi oameni de varsta activa sunt practic someri care isi fac de lucru pe langa casa si gradina“, apreciaza Sorin Ionita.

     

    Emigratia e un alt fenomen cu impact demografic major asupra regiunilor de dezvoltare. Se poate spune ca eliminarea vizelor Schengen, in 2002, a dus la un adevarat fenomen: in jur de trei milioane de romani sunt plecati la munca in strainatate, aducand in tara, anual, mai multi bani decat asistenta oficiala prin programe de pre-aderare sau investitiile straine directe.

     

    Exista insa si un revers al medaliei – o oarecare depopulare. Deocamdata, cele mai afectate de plecarile in strainatate sunt regiunile din est si nord. In fine, a mai existat un fel de migratie interna, o inversare a tendintei de urbanizare din ultimele decenii, data de plecarea unor oraseni catre sate, in special in estul si nord-estul tarii, cu precadere in pe-rioada 1994-2000.

     

    Un raspuns la dezvoltarea diferita a regiunilor ar putea fi redesenarea lor, cred reprezentantii UDMR. Ei spun ca regiunile sunt prea mari, in unele populatia depasind 3 milioane de locuitori. „Poate facem regiuni mai mici si mai eficiente“, declara zilele trecute Laszlo Borbely, ministrul delegat pentru lucrari publice si amenajarea teritoriului. Ideea nu e noua, fiind sustinuta de mai multa vreme de liderii UDMR. „Actualele regiuni nu sunt functionale si dorim reorganizarea lor“, este optiunea lui Marko Bela, care are si functia de ministru de stat in guvernul Tariceanu.

     

    Exemplul clasic de impartire nefericita pe care il dau oficialii UDMR este regiunea Sud-Est din care fac parte judete precum Vrancea si Constanta care nu au nici in clin, nici in maneca unele cu altele. Liberalii sunt si ei deschisi unei discutii. „O reasezare a regiunilor economice de dezvoltare ar trebui sa tina cont de realitatile de astazi ale Romaniei“, a declarat purtatorul de cuvant al PNL, Eugen Nicolaescu, care considera ca fondurile alocate de UE pentru dezvoltarea regionala pot contribui la echilibrarea zonelor din punct de vedere economic si „nu numai“.

     

    Liderii PSD au insa pareri diferite. Ei considera ca o eventuala reorganizare ar pune in pericol integrarea Romaniei in UE pentru ca ar influenta acordarea de fonduri europene. „In realitate, in spatele unor considerente economice, intentia UDMR este aceea de infiintare a Regiunii de Dezvoltare a Tinutului Secuiesc“, sustine liderul PSD Covasna Adrian Casunean. Spusele lui se bazeaza pe insistenta cu care radicalii din UDMR si reprezentantii UCM cer infiintarea unei regiuni autonome a secuilor, pe teritoriul fostelor Scaune Secuiesti.

     

    Adeptii acestei solutii au sustinere inclusiv la nivelul Parlamentului European, ceea ce face ca rezolvarea problemei sa nu poata fi eludata, pana la urma. Intr-un fel sau in altul. Solutia nu trebuie insa sa fie una de natura politica, ci una cu eficienta maxima in domeniile social si economic.

     

    Printre solutiile gasite de autoritati pentru dezvoltarea mai uniforma a regiunilor se afla alocarile de fonduri si proiectele de infrastructura de transport. Ambele masuri au fost criticate. Ministrul delegat pentru lucrari publice si amenajarea teritoriului, Laszlo Borbely, a semnalat faptul ca, in perioada 2000-2004, judetele din Transilvania au primit fonduri mult mai mici decat alte zone ale tarii pentru dezvoltarea retelelor de apa si a drumurilor din mediul rural, respectiv pentru constructia de locuinte si sali de sport. Prin urmare, Borbely le cere colegilor de guvern sa indrepte aceasta stare de lucruri.

     

    Nici dezvoltarea prin proiecte de infrastructura de transport nu pare o solutie sigura, desi se consuma multa energie in acest sens. Sorin Ionita considera ca aceste proiecte sunt supralicitate si nerealiste si nu vor aduce mare lucru in plus intrucat ar fi menite sa deserveasca un boom economic acolo unde el exista deja si e limitat de infrastructura deficitara actuala.

     

    Exista, in fine, doua variante, cea a interventiei de sus in jos si cea a dezvoltarii de jos in sus. Potrivit liderului PSD Mircea Geoana, decalajele interne intre regiuni, urban / rural, majoritate saraca/minoritate bogata pot fi reduse de sus in jos. „Doar asa vom reduce si decalajul de dezvoltare care inca ne separa de Uniunea Europeana.“

     

    Sorin Ionita are o alta parere: „Dezvoltarea este ceva prea complicat si eluziv pentru a putea fi generat de sus in jos, oricat de bine intentionate ar fi guvernele. I se pot crea conditii favorabile, atunci cand exista resurse pentru asta, dar in afara de lucruri cu totul generale precum un mediu de afaceri competitiv, reducerea coruptiei si institutii stabile, nu e foarte clar ce altceva s-ar mai putea include intr-un astfel de pachet de conditii favorabile cu efect garantat“.

     

    Teoria valului progresiv de dezvoltare este, asadar, doar un model teoretic simplist si general, cam ca legile lui Newton fata de teoria relativitatii a lui Einstein. Ca toate lucrurile enuntate simplu, este insa foarte posibil ca pronosticul care decurge din aceasta teorie, acela ca orizontul de dezvoltare a Romaniei, pe intreg teritoriul ei, este de 15-20 de ani, sa se adevereasca.

     

    Tot asa cum este foarte posibil ca si la acel moment decalajele dintre diferitele regiuni din Romania, mai mari sau mai mici, sa fie chiar mai mari decat acum. De vina ar putea fi atat diferite tsunami-uri de dezvoltare, cat si acele realitati de pe teren care fac din Romania o zona inca atat de imprevizibila. Cu farmecul de rigoare.

  • MAI BOGATI, MAI SARACI

    Compararea nivelului PIB/cap de locuitor in euro arata ca regiunile cele mai dezvoltate se dezvolta mult mai repede decat cele sarace in anii buni si scad mai putin in cei slabi.

     

    Regiunea

    1998

    2000

    2002

    NE

    1.350

    1.300

    1.600

    SE

    1.650

    1.600

    1.900

    Sud

    1.400

    1.450

    1.700

    SV

    1.450

    1.500

    1.700

    Vest

    1.650

    1.800

    2.450

    NV

    1.600

    1.700

    2.150

    Centru

    1.750

    1.900

    2.200

    Bucuresti-Ilfov

    2.700

    3.800

    4.600

    Romania

    1.650

    1.750

    2.350

     

    Nota: Au fost luate In calcul preturi curente, la cursul mediu din anul respectiv; Sursa: SAR

  • CAT SE CASTIGA IN REGIUNI?

    Salariile medii brute (in euro) in regiunile dezvoltate Centru si Nord-Vest nu sunt chiar asa de ridicate pe cat ar prezice-o PIB-ul. Aceasta distorsiune se poate explica, de exemplu, prin ponderea diferita a economiei neoficiale in diverse regiuni.

     

    Regiunea

    1988

    2002

    2004

    NE

    105

    115

    155

    SE

    115

    130

    160

    Sud

    115

    125

    175

    SV

    120

    135

    175

    Vest

    120

    130

    220

    NV

    110

    120

    170

    Centru

    110

    120

    180

    Bucuresti-Ilfov

    135

    155

    320

    Romania

    115

    130

    225

     

    Nota: Au fost luate In calcul preturi curente, la cursul mediu din anul respectiv; Sursa: SAR

  • POPULATIA IN MEDIUL RURAL

    Bulversarea de dupa 1990, cand numeroase zone monoindustriale au fost scoase de sub clopotul de sticla care le proteja, a dus la o usoara crestere a populatiei rurale. Datele sunt exprimate in procente.

     

    Regiunea

    1977

    1995

    2003

    NE

    71

    56

    58

    SE

    55

    43

    45

    Sud

    70

    58

    59

    SV

    66

    55

    55

    Vest

    47

    37

    38

    NV

    62

    58

    59

    Centru

    52

    39

    41

    Bucuresti-Ilfov

    12

    11

    11

    Romania

    57

    45

    47

     

    Sursa: SAR

  • CELE OPT REGIUNI DE DEZVOLTARE

    In Romania exista opt regiuni de dezvoltare, fara statut administrativ sau personalitate juridica, care urmaresc sistemul european privind Nomenclatorul Unitatilor Teritoriale Statistice (NUTS), avand nivelul NUTS II. Regiunea 1 NE este cea mai populata, iar regiunea 5 V, cea mai putin populata.

     

    Regiunea

    Judete

    populatie*

    1. Nord-Est

    Bacau, Botosani, Iasi, Neamt, Suceava, Vaslui

    3.700.122

    2. Sud-Est

    Braila, Buzau, Constanta, Galati, Tulcea, Vrancea

    2.855.044

    3. Sud

    Arges, Calarasi, Dambovita, Giurgiu, Ialomita, Prahova, Teleorman

    3.373.562

    4. Sud-Vest

    Dolj, Gorj, Mehedinti, Olt, Valcea

    2.342.902

    5. Vest

    Arad, Caras-Severin, Hunedoara, Timis

    1.937.964

    6. Nord-Vest

    Bihor, Bistrita-Nasaud, Cluj, Maramures, Satu Mare

    2.731.372

    7. Centru

    Alba, Brasov, Covasna, Harghita, Mures, Sibiu

    2.523.156

    8. Bucuresti-Ilfov

    Bucuresti, Sectorul Agricol Ilfov

    2.189.014

     

    sursa: INSSE; * Au fost folosite datele de la recensamantul din anul 2002

  • Sase autografe pe minut

    Bill Clinton si-a lansat sambata memoriile in Romania. Cartea, aparuta intr-un tiraj initial de 5.000 de volume in romana, ar urma sa-i aduca fostului presedinte al Statelor Unite ale Americii, potrivit editurii, venituri din drepturile de autor de circa 10.400 de dolari.

    De 10 secunde a avut nevoie Bill Clinton pentru a semna fiecare autograf pe volumul de memorii pe care l-a lansat sambata in romaneste. Cele 500 de autografe pe care le-a dat sambata au insemnat 500 de carti vandute, adica 10% din tirajul total lansat pe piata romaneasca. Desi a venit in Romania pentru a participa la conferinta „Beyond Borders 2005“ organizata de Brand Academy (pentru care, sustin unele surse, ar fi primit peste 100.000 de dolari), nu a refuzat invitatia grupului editorial Rao de a participa la lansarea volumului sau de memorii. 

    Pana sambata, recordul de vanzari in ziua lansarii pentru o carte publicata de Rao a fost detinut de primul volum de memorii al columbianului Gabriel Garcia Marquez. Volumul, intitulat „A trai pentru a-ti povesti viata“, foarte mediatizat inaintea lansarii, s-a vandut in ziua aparitiei, la targul international de carte Bookarest din vara anului trecut, in circa 150 de exemplare. Cu toate acestea, memoriile lui Bill Clinton, intitulate simplu, „Viata mea“ si „intinse“ pe aproape 1.000 de pagini, au spulberat recordul Rao, vanzandu-se in prima zi in 500 de exemplare. Meritul acestui record l-a avut chiar Bill Clinton, care a acordat autografe pe cele 500 de volume. Cei care au dorit un volumul de memorii cu semnatura autorului au cumparat un tichet in valoare de 749.000 lei (pretul cartii) din orice magazin Diverta din Bucuresti. S-au pus in vanzare 500 de tichete, care au fost cumparate in totalitate, iar posesorii lor au stat mai mult de o ora la coada pentru a primi un autograf de la fostul presedinte american. Mai obosit, mai slabit si ceva mai batran, Bill Clinton a avut rabdarea de a semna cele 500 de autografe si a da mana cu toti cei 500 de cumparatori. 

    Totul s-a petrecut sub privirea atenta a catorva garzi de corp, mai putine si mai discrete decat cele care-i insotesc pe premierul sau pe presedintele Romaniei. Cat are de castigat fostul presedinte american din vanzarea celor 5.000 de volume lansate pe piata romaneasca? Gabriela Bartic, directorul de marketing al grupului Rao, spune ca in cazul lui Bill Clinton nu s-a facut nici o exceptie de la procedura standard. 

    Adica nu s-a platit nici un avans, iar drepturile de autor, care vor fi achitate dupa epuizarea tirajului, se ridica la 8% din volumul vanzarilor. Asta inseamna ca in cazul in care se vor vinde cele 5.000 de volume, care costa 749.000 de lei, adica circa 26 de dolari, Bill Clinton va incasa 8% din valoarea totala de 130.000 de dolari. 

    Asta ar insemna 10.400 de dolari. Nu suna impresionant, dar pentru piata de carte din Romania suma este mare. Nu sunt multe cartile pe care editurile se aventureaza sa le publice in 5.000 de exemplare, pentru ca tirajul mediu al unei carti in Romania nu depaseste 1.500 de exemplare. Unul dintre succesele pe piata cartii din Romania l-a inregistrat chiar sotia lui Clinton, Hillary, cu volumul sau de memorii „Istorie traita“, publicat tot de Rao acum doi ani. Cartea s-a vandut, potrivit editurii, in doua tiraje consecutive de 5.000, respectiv 3.000 de exemplare, iar acum se pregateste lansarea pe piata a celui de-al treilea tiraj, de 3.000 de exemplare. 

    Tiraje mici, daca le comparam cu cele din SUA. Cartea lui Bill Clinton s-a vandut acolo in 400.000 de exemplare in ziua lansarii si in 935.000 de exemplare in prima saptamana. De la aparitia pe piata si pana acum, doar in SUA, volumul de memorii al fostului presedinte american s-a vandut in peste 2,2 milioane de exemplare, care i-au adus fostului presedinte venituri de peste 5 milioane de dolari. Plus avansul platit de editura care l-a publicat in SUA, Alfred A. Knopf, despre care s-a relatat in presa americana ca i-ar fi platit lui Clinton un avans de 10  milioane de dolari Pana sa va decideti daca va apucati sau nu sa va scrieti memoriile, nu uitati ca in momentul in care cumparati volumul „Viata mea“, 60.000 de lei din banii pe care ii platiti pe carte vor intra in buzunarul unui fost presedinte american.  

  • Agenda lui Putin, reincarcata

    Guvernul rus trebuie sa decida clar care sunt domeniile in care investitorii straini pot sa investeasca fara restrictii. Afirmatia ii apartine presedintelui Vladimir Putin si a fost rostita in ultimul sau discurs despre starea natiunii, preluat de Moscow Times. Putin i-a cerut premierului Mihail Fradkov ca pana la 1 noiembrie sa prezinte Dumei de Stat o lege care sa stabileasca sectoarele si industriile unde investitorii straini nu au acces din motive de securitate nationala.

    De asemenea, pana la 1 septembrie trebuie simplificate procedurile de impozitare. Pana aici toate bune, numai ca seful de la Kremlin reincepe, sub motivul luptei impotriva terorismului, sa ingradeasca libertatile democratice. Putin cere guvernului ca pana la 1 noiembrie sa inainteze un proiect care sa faciliteze lupta impotriva terorismului si deja exista depus la Duma un proiect de lege care imputerniceste autoritatile sa suspende anumite libertati civile, daca Serviciul Federal de Securitate considera ca se poate pune serios in discutie posibilitatea unui atac terorist. Constient, mai ales dupa recentele evenimente din Uzbekistan, ca la originea actelor de terorism sta saracia, Putin a propus masuri de dezvoltare economica in zonele paupere ale Rusiei, in primul rand in republicile Caucazului de Nord. Pe lista de prioritati a presedintelui rus mai figureaza eficientizarea sistemului juridic, stavilirea alcoolismului si a abuzului de droguri, cresterea natalitatii, imbunatatirea calitatii vietii, ba chiar si limitarea deceselor cauzate de accidentele rutiere.

  • Romania, vazuta ca o amenintare

    Un studiu Gallup realizat la sfarsitul anului trecut releva faptul ca pentru 26% dintre moldoveni, Romania e vazuta ca o amenintare. In acelasi clasament, o amenintare mai mare e considerata doar Rusia (35%). Moscova e vazuta insa de 52% dintre respondenti drept cel mai bun partener al Chisinaului, in vreme ce 28% vad Bucurestiul in aceasta pozitie. 

    Uniunea Europeana este de departe visul moldovenilor, 77% dintre ei spunand ca tara trebuie sa adere la UE. In fine, cei mai multi considera ca Stefan cel Mare ar trebui sa fie erou national, el fiind urmat in top de Vlad Tepes, Dimitrie Cantemir, Mircea cel Batran si Stalin.

  • Praga, prea bogata

    Unde e prosperitate, nu mai vin fondurile UE, constata Prague Post: la un an de la aderare, capitala Cehiei inca mai asteapta subventii din partea Uniunii Europene, care par sa nu mai vina, pe motiv ca Praga este prea bogata. „Nici inainte, nici dupa aderare, Praga nu a vazut un euro de la Bruxelles“, sustine primarul capitalei cehe, Pavel Bem. Singura exceptie a fost ajutorul de 86,1 milioane de dolari acordat la inundatiile din 2002. Cele mai cautate fonduri sunt cele structurale, care sustin dezvoltarea economica si sociala a unei regiuni din cadrul Uniunii. O alta categorie importanta sunt fondurile de coeziune, care finanteaza proiecte menite sa imbunatateasca starea mediului inconjurator si sa ajute la dezvoltarea infrastructurii de transport. Cat priveste Praga, aceasta are dreptul la fonduri structurale in valoare de 1,3 miliarde de coroane cehe (peste 43 de milioane de euro) pana in 2006. 

    Insa Bem spune ca procedura de atragere a fondurilor UE este greoaie si complicata, motiv pentru care nici un proiect al Pragai nu a primit aprobarea finala. Praga este singura capitala din randul celor zece noi tari membre care e mai prospera decat media, potrivit Eurostat (oficiul de statistica al UE). Astfel incat e putin probabil sa primeasca fonduri UE in viitorul apropiat.