BusinessMagazin

Category: Actualitate

Citește ultimele știri din domeniul afacerilor și din politică, din România dar și internaționale – rămâi la curent cu cele mai importante evenimente ale momentului.

  • Clusterul devine mit?

    Eticheta „Made in Italy“ atasata textilelor si incaltamintei asigura, odinioara, vanzari consistente. Astazi, si-a pierdut mult din efect. Competitia acerba din partea Chinei a afectat si Italia, mai mult chiar decat pe restul tarilor europene.

    Motivul e tocmai cladirea economiei Italiei pe modelul clusterului – retea de firme de dimensiuni medii sau mici, care functioneaza cel mai adesea ca o afacere de familie, scrie The Economist. Succesul acestor companii a atras atentia multor economisti, printre care Michael Porter, care vedea in clustere o modalitate sigura de dezvoltare a economiilor de tranzitie.

     

    In ziua de azi, nimic mai dezavantajos decat un cluster: nevoia luarii unor decizii rapide isca neintelegeri majore intre membrii firmelor de familie. Lipsa flexibilitatii si rezistenta la schimbare a acestora le-a adus pe multe in prag de faliment. Mai mult, regiunile care s-au axat pe dezvoltarea unei singure ramuri industriale au devenit vulnerabile la schimbarile economice.

     

    Din fericire, unele companii au gasit solutii pentru a iesi din impas. Una dintre ele este outsourcing-ul, iar Romania a fost una dintre tarile-magnet pentru companiile italienesti. Datorita mainii de lucru ieftine, italienii si-au deschis in Romania 1.500 de fabrici de textile si confectii si 1.000 de fabrici de incaltaminte, in care lucreaza aproximativ 200.000 de muncitori. Dar presiunea crescanda din partea Chinei ar putea face viata grea si acestor companii.

     

    Printre exemplele nefericite exista, insa, si povesti de succes. Ele se refera la acele companii care traiesc de pe seama brandurilor in care au investit serios ani de zile. Ermenegildo Zegna, de exemplu, cunoscutul producator italian de imbracaminte pentru barbati, a fost printre primii care a decis sa patrunda direct pe teritoriul inamic, deschizandu-si in China 24 de magazine. Desi produce exclusiv in Italia, acest lucru nu pare sa-l deranjeze deocamdata.

  • Mobilitatea altora e sursa de venituri

    Filialele unguresti ale firmelor internationale care ofera servicii de relocare au inceput sa prospere dupa aderarea Ungariei la UE, pe masura  ce tot mai multi cetateni din Ungaria primesc oferte de lucru in spatiul Uniunii, spune Adrienne Deák, managing director al EuroMove, care inainte de eveniment nu avea aproape nici un client privat ungur.

     

    „Afacerea a continuat sa ia amploare anul trecut, inregistrand o crestere de 50%, atat in volum, cat si in venituri“ fata de 2004, spune si Curt Clements, managing director al Move One International Movers.

     

    Si cererea pentru servicii de mutari pe plan local e in crestere. „Inainte de 2005, efectuam mutari locale doar in cazul in care clientii straini nu erau multumiti de locatia initiala. Acum, insa, a crescut si numarul clientilor unguri care apeleaza la serviciile noastre“, afirma Deák.

  • Strainii sa stea in strainatate

    Dupa ce a autorizat dezmembrarea si renationalizarea Iukos tocmai cand fostul ei patron cocheta cu vanzarea unor pachete de actiuni catre ExxonMobil sau ChevronTexaco, guvernul de la Moscova a anuntat acum ca va interzice participarea companiilor straine la privatizarea societatilor rusesti din domeniile petrolului, gazelor si resurselor naturale.

    Este vorba de „activele strategice“ ale sta-tului care urmeaza sa fie scoase la licitatie anul acesta, printre care un camp petrolifer din Siberia, un zacamant aurifer si unul de cupru.  

    Desi Kremlinul a promis ca interdictia se limiteaza la licitatiile de anul acesta si la activele considerate strategice, comentatorii cred ca ea se va extinde. Un exemplu edificator a venit chiar saptamana trecuta, cand intentia companiei germane Siemens de a cumpara pachetul majoritar de actiuni ale grupului rusesc de inginerie Power Machines (Siloviie Masini) s-a lovit de opozitia Ministerului Industriei de la Moscova, pe motiv ca incalca reglementarile in materie de „securitate nationala“.

    Power Machines, controlata de grupul Interros, al miliardarului Vladimir Potanin, fabrica echipamente energetice, dar produce si componente pentru industria de aparare. Recomandarea Ministerului Industriei vine in contextul in care un alt oligarh, magnatul aluminiului Oleg Deripaska, si-a exprimat interesul sa cumpere Power Machines. Suma tranzactiei este estimata la 250-300 de milioane de dolari.

  • Biti pentru nepotii nostri

    V-ati gandit vreodata ca, peste ani, nepotii vostri nu se vor putea amuza uitandu-se la pozele haioase pe care le-ati facut parintilor lor cu mult timp in urma, in timpul unei plimbari la zoo, desi ati folosit ultimul model de camera foto digitala?

     

    Exemplul dat de revista Forbes este doar un pretext pentru a sublinia cat de necesara este crearea unor medii de stocare a informatiei digitale pentru a o face utilizabila pentru o perioada lunga de timp. „Oamenii acumuleaza fotografii, muzica, facturi si corespondenta personala in format digital“, spune William LeFurgy, project manager in cadrul Bibliotecii Congresului din SUA. Insa „discul s-ar putea strica. Daca n-ai facut o copie, s-a terminat“.

     

    Potrivit unui studiu al Universitatii din California realizat in 2003, informatia salvata anual in format digital se ridica la acea data la 17,7 exabiti (17,7 miliarde de gigabiti). De atunci pana in prezent, cifra a crescut constant. In SUA, Biblioteca Congresului a ajuns la jumatatea Proiectului National pentru Infrastructura si Pastrarea Informatiei Digitale ce se desfasoara pe o perioada de zece ani cu costuri de 100 de milioane de dolari. Iar in septembrie anul trecut, Arhiva Nationala a SUA a oferit companiei Lockheed Martin un contract de 308 milioane de dolari pentru a concepe noi modalitati de stocare a unor inregistrari electronice apartinand guvernului. 

     

    Specialistii va trebui sa creeze modalitati de extragere a informatiei din suporturile media actuale si viitoare. Pe masura ce suporturile se invechesc, informatia trebuie copiata pe un suport mai performant. Corbis, compania lui Bill Gates, depoziteaza 73 de terabiti (73.000 de gigabiti) de imagini pe hard drive-uri pe care le innoiesc la fiecare trei ani. Mai dificil este insa ca acesti biti sa poata fi cititi pe masura ce tehnologia avanseaza.

  • Charterele incep sa duca turistii spre vest

    Acum doi ani, charterul pe ruta Bucuresti – Malaga – Bucuresti era „consemnat la sol“ dupa o singura cursa, iar cel programat anul trecut pentru insula greceasca Corfu nici macar nu se mai ridica in aer. Pentru 2006, in schimb, operatorii estimeaza cresteri ale cifrei de afaceri pe acest segment de pana la 200%. Ce s-a intamplat?

     

    Daca planurile tour-operatorilor vor deveni realitate in clipa in care vor da „piept“ cu cererea (estimata a creste in acest an cu 20-25% de catre reprezentantii Agentiei Nationale a Agentiilor de Turism – ANAT), in vara aceasta charterele ar putea face peste 1.000 de curse. Dintre acestea, mai putin de o treime vor fi operate de TAROM: „Estimam ca in vara anului 2006 vom opera un program de 220 de curse charter, din care 180 sunt destinate turistilor care pleaca din Romania si 40 destinate turistilor care vin in Romania“, sustin oficialii TAROM, companie care a incasat in 2005 din activitatea de curse charter aproximativ 6% din venituri.

     

    O data cu cresterea numarului de chartere, si agentiile prognozeaza cresteri ale veniturilor din acest segment. „Din cifra de afaceri de 5,5 mil. euro din 2005, 20% au fost venituri aduse de cursele charter. Pentru acest an, prognozam o cifra de afaceri de circa 7 mil. euro si venituri de 40% din cursele charter“, spune Roxana Balcescu, director executiv al agentiei CMB Travel, care va vinde in 2006 vacante charter pe zece destinatii, in colaborare cu Paralela 45 si Prompt Service.

     

    O majorare de 200% a cifrei de afaceri pe segmentul curselor charter estimeaza pentru acest an si compania Aerotravel Lufthansa City Center. „Anul acesta vom opera sase curse charter catre Grecia si estimam ca cifra de afaceri generata de acest segment va ajunge pentru 2006 la trei milioane de euro“, spune pentru BUSINESS Magazin Claudia Stan, director de marketing al Aerotravel, care a inregistrat anul trecut o cifra de afaceri a acestei divizii de un milion de euro.

     

    Dincolo de prognoze si estimari, este certa o schimbare a „cursului de zbor“ spre Vest. Ce se intampla insa cu destinatiile „clasice“, cum ar fi Turcia?   „Pentru Turcia, sunt doua variante: fie gripa aviara va imputina considerabil numarul turistilor (in ultima luna mai multe grupuri de turisti germani, britanici si rusi si-au contramandat vacantele in Turcia – n.r.), fie turcii vor lasa foarte jos preturile, astfel incat se vor vedea sufocati de turisti“, este de parere Mircea Vladu, director al agentiei Prestige Tours, care inclina – e adevarat ca o face cu serioase rezerve – spre a doua varianta.

     

    Totusi, agentia va organiza doua curse charter spre Antalya (operate cu avioane TAROM de 138 de locuri) si una catre Bodrum (de 100 de locuri, operata de Carpatair). Agentia „traditionala“ pentru Turcia, Ali Baba Tours, isi va mentine neschimbat programul curselor in regiune, ba chiar va mai adauga un nou zbor catre Antalya. „Consideram ca sunt destui clienti, atat din cei care merg in fiecare an, cat si turisti noi, pentru care vom oferi opt curse: cinci catre Antalya, doua catre Bodrum si una catre Izmir“, explica  Suliman Selcuk, directorul Ali Baba Tours.

     

    Daca in cazul Turciei se poate vorbi despre un „public fidel“, pe ce bazeaza, totusi, optimismul operatorilor cand vine vorba despre noile destinatii?  „De obicei, o cursa charter se organizeaza dupa ce agentia constata in piata o cerere mare pentru acea destinatie. Faptul ca anii trecuti multi turisti au ales sa mearga in Tenerife pe zboruri de linie, implicit mai scumpe, ne face sa credem ca numarul celor care s-au gandit sa mearga acolo este mult mai mare, dar nu si-au permis sau li s-a parut prea complicat sa schimbe avionul“, considera Cristina Irimia, marketing manager al J’Info Tours, agentie care va organiza zboruri catre Tenerife cu aeronave inchiriate de la compania spaniola Air Europa – cea care duce turistii romani si la Mallorca sau Costa Brava. Tot o cursa charter catre Tenerife va oferi si Prestige Tours & Prompt Service, cu aeronave de 189 de locuri ale companiei spaniole Futura International Airlines. „Primul zbor catre Tenerife va fi la inceputul lunii iunie si se va zbura, in functie de cerere, pana in octombrie“, spune Mircea Vladu.

     

    Dupa acelasi algoritm (cerere mare, justificare charter) s-a decis pentru acest an si alocarea unei curse catre Cipru. „Vom avea charter pe Cipru pana in septembrie, dupa ce am observat o crestere progresiva a cererii pentru aceasta destinatie“, spune Aurelian Bratosin, director al agentiei Butterfly Tourism, care organizeaza acest charter in colaborare cu Prestige Tours si Ultramarine Travel. Cursa va fi operata de Carpatair, cu aeronave de 100 de locuri.

     

    Practic, aparitia acestui gen de aeronave reprezinta inca unul dintre motivele pentru care numarul curselor charter a crescut anul acesta la aproximativ 70, fata de 42 de anul trecut. „Aceste avioane au permis si agentiilor mai mici sa organizeze chartere, dar au permis si agentiilor mai mari sa organizeze curse catre destinatii noi. In cazul nostru, una dintre acestea este insula Corfu, unde vom zbura cu un avion de 105 locuri“, explica Alin Burcea, directorul agentiei Paralela 45, care are si curse charter cu aeronave de 200 de locuri, cum ar fi cea catre Costa Brava. Pe partea de operare, cei de la Paralela 45 colaboreaza, cu Blue Air si Carpatair, dar si cu spaniolii de la Air Europa.

     

    Pe langa reorientarea destinatiilor, o alta „tendinta“ a anului consta in cresterea numarului de chartere operate din provincie. Conform informatiilor din piata, anul acesta din Timisoara, Cluj, Bacau si Sibiu vor pleca aproximativ 20 de curse catre destinatii de vacanta. „Cele mai multe vor fi operate din Timisoara si Cluj, majoritatea prin intermediul avioanelor Carpatair“, spune Alin Burcea. Conform acestuia, Travel Team (o asociere intre Jade Travel, Paralela 45 si alte agentii timisorene) va organiza curse charter catre Mallorca si Salonic, Aerotravel catre Salonic si Evia, Kusadasi catre Antalya. Din Cluj, Paralela 45 si Calibra vor avea charter catre Creta, Prompt Service & Eximtur catre Salonic, Aerotravel catre Salonic si Evia, Kartago catre Tunisia si Sfara Tours catre Malta.

     

    La targul de turism, care va avea loc exact peste o luna, agentiilor vor lansa si ofertele pentru aceste destinatii, dar si orarele fixe de functionare a acestor curse. Cu alte cuvinte, stingeti tigarile, legati-va centurile de siguranta si pregatiti-va de decolare.

  • Arma cu doua taisuri a grecilor de la Cosmote

    La trei luni de la relansare, Cosmote a „aruncat“ pe piata o noua oferta tarifara pentru clientii prepay, care transforma telefonia mobila intr-un serviciu aproape gratuit: 2.000 de minute in retea, pentru doar trei euro pe luna. Care este insa strategia din spatele acestei oferte agresive de pret?

     

    Pe 6 decembrie 2005, cand Cosmote si-a anuntat intrarea pe piata romaneasca prin resuscitarea defunctului Cosmorom, managerii companiei au promis mai multe surprize pentru utilizatorii romani de telefonie mobila.

     

    La acea vreme, afirmatia lor a parut mai degraba o formulare-cliseu decat o declaratie de intentie demna de luat in seama. Numai ca, pe 2 martie 2006, directorii Cosmote au convocat o conferinta de presa in care au anuntat inceputul unei asa-zise revolutii: lansarea unei cartele preplatite cu valoarea de trei euro – suma in care sunt incluse 2.000 de minute in reteaua Cosmote.

     

    Altfel spus, pentru trei euro, un utilizator al serviciului operatorului grec de telefonie poate vorbi 33 de ore pe luna, adica ceva mai mult de o ora/zi. Cu cat sunt mai mici noile tarife pentru prepay ale Cosmote fata de oferta „greilor“ pietei Connex-Vodafone si Orange? Inca din decembrie, Cosmote lansase o cartela ale carei tarife erau cu pana la 47% mai mici decat cele ale principalilor sai competitori. Atunci, tariful unei convorbiri, indiferent de retea, era de 0,16 euro/minut. In noile conditii, un minut in reteaua Cosmote se „prabuseste“ la 0,0015 euro, tarif care face inutila orice comparatie cu preturile celorlalti operatori GSM. De altfel, oficialii companiei vorbesc despre o economie (raportat la ofertele concurentei) de 420 de euro pe luna.

     

    Si totusi, care este secretul gratie caruia operatorul elen isi permite tarife atat de joase? In esenta, nu este vorba despre nici un secret. Cu atat mai putin despre minuni. Cosmote nu a lansat noua oferta pentru a-si creste veniturile, primordiala fiind cresterea accelerata a bazei de clienti – principalul activ al unei companii de telefonie mobila.

     

    In momentul relansarii serviciului, Nikolaos Tsolas, CEO Cosmote Romania, estima numarul de clienti ai companiei la circa 50.000. In raportul anual pe 2005, compania a raportat 48.984 de utilizatori, din care 30.000 au fost atrasi in ultima luna a anului. Cum se explica diferenta in minus? Oficialii companiei au afirmat ca, de-abia acum, numarul clientilor este cel real, pentru ca o mare parte din cei raportati initial erau clienti inactivi. Pe de alta parte, o baza de 50.000 de clienti nu inseamna nimic raportat la cei peste 13 milioane de clienti pe care ii impart Connex-Vodafone, Orange si Zapp, ponderea apartinandu-le detasat primilor doi operatori.

     

    „E o tentativa de a atrage o masa mare de clienti“, considera analistul de telecomunicatii Nicolae Oaca. O masa mare de clienti, intr-un timp scurt. Acest lucru este probat prin durata limitata de activare a cartelelor: intre 2 si 31 martie 2006, potrivit unui comunicat al companiei. De asemenea, oferta Cosmote este limitata in timp, in sensul ca tariful de trei euro pentru 2.000 de minute/luna  este valabil pe durata a 12 luni. Ulterior, managerii companiei spera ca utilizatorii de cartele preplatite sa se „metamorfozeze“ fie in abonati, fie in clienti ai unor servicii prepay mai scumpe. Ambele mai apropiate de costurile reale. In esenta, Cosmote deruleaza acum o campanie de atragere de clienti, astfel ca nici nu poate fi vorba despre un calcul de rentabilitate (pentru noii clienti prepay), in conditiile in care tarifele sunt mult sub nivelul pietei.

     

    Analistul de telecomunicatii Nicolae Oaca sugereaza ca ar putea fi relevanta o comparatie intre raportul investitie/numar de abonati al celor doi mari operatori si cel al Cosmote. Orange, numarul unu din piata, investise pana la finele lui 2005 (din 1997), aproximativ un miliard de euro. La sapte milioane de utilizatori, investitia per client este de 142 de euro. In cazul Cosmote, acelasi parametru este de 7.000 de euro (daca luam in calcul investitiile din ultimii cinci ani, inclusiv cele ale Cosmorom). Practic, din 2000 incoace, compania din Grecia a investit aproape 350 de milioane de euro, atragand mai putin de 50.000 de clienti.

     

    Dintr-o perspectiva pur teoretica, la un nivel mai mic al investitiei pe abonat iti poti permite tarife mai mici, insa in cazul analizat lucrurile stau exact invers. Judecata in termeni de volum, strategia Cosmote de a atrage clienti prepay nu are nici o fisura: circa 60-65% din clientii de telefonie mobila folosesc servicii preplatite (cartele valorice). De asemenea, „in ultimii ani, cresterile (ca numar de utilizatori – n. red.) se fac in principal pe prepay“, admite Amalia Fodor, director de comunicare in cadrul Orange Romania.

     

    Numai ca, in termeni de venituri si, mai ales, profit, abonatii sunt cei care asigura bunastarea unui operator de telefonie mobila pe termen mediu si  lung. Ca sa nu mai spunem ca profiturile vin in general de la clientii business. Insa acestia din urma, spre deosebire de piata de consumer, nu se uita exclusiv la tarife, punand accent si pe calitatea serviciilor. Deocamdata, Cosmote are un grad de acoperire de 80% din populatia tarii, oficialii companiei estimand ca pana in iunie 2006 acesta va creste la 90%.

     

    De altfel, infrastructura va reprezenta principala destinatie a investitiilor anuntate de companie: 450 de milioane de euro in primii trei ani de activitate. Strategia Cosmote de a atrage cu orice pret multi clienti prepay pe termen scurt nu poate fi decat un prim pas, iar batalia pentru profituri trebuie dusa in alta parte: pe segmentul abonatilor si, in special, al celor business. Un oficial Cosmote a declarat ca in lunile urmatoare va fi lansata si o oferta speciala pentru clientii business.

     

    De altfel, si oferta actuala atinge o parte din acest segment al pietei: este vorba de companiile mici, potrivit afirmatiilor lui Costas Kapetanopoulos, director de marketing si comunicare la Cosmote Romania. Totusi, oferta prepay vizeaza in principal studentii si elevii sau grupurile de prieteni. Pana acum cel putin, operatorul GSM s-a pozitionat ca un furnizor de servicii care face „telefonia mobila accesibila tuturor romanilor“, ceea ce reprezinta o abordare orientata acum mai mult catre piata de consumer autohtona.

     

    Este insa clar ca noul operator, chiar daca va reusi sa produca agitatie in piata si sa atraga in egala masura atat clientii business cat si persoanele fizice, va trebui sa accepte un nivel al EBITDA (profitul inainte de plata dobanzilor, a taxelor si inainte de scaderea deprecierii si a amortizarii) mai scazut decat cele cu care s-au obisnuit Connex-Vodafone si Orange in ultimii ani: circa 40%. Oricum, nivelurile de pana acum ale EBITDA in telefonia mobila au fost unele din cele mai ridicate la nivelul intregii economii, pe fondul gradului scazut de penetrare si al existentei unei concurente restranse.

     

    Cat despre numarul de clienti pe care Cosmote intentioneaza sa-i atraga pana la sfarsitul campaniei, este greu de facut o estimare. Cu atat mai mult cu cat operatorul grec nu a mai derulat un astfel de experiment in celelalte tari in care are operatiuni: Bulgaria, Albania, Macedonia, Grecia. Spre deosebire de Romania, pozitia sa pe aceste piete este considerabil mai buna, intrucat compania a reusit sa se impuna o data cu competitia, lucru pe care, cel putin deocamdata, l-a ratat aici.

     

    Cum reactioneaza competitia la noua oferta a Cosmote? Cu exceptia unor declaratii diplomatice, principalii doi operatori concurenti, Connex-Vodafone si Orange, nu au detaliat daca, si in ce masura, sunt influentati de „bomba“ aruncata in piata de Cosmote. Cert este insa ca nici dupa relansarea operatorului grec din decembrie 2005, intr-o perioada in care tarifele pentru prepay erau cu pana la 47% mai mici decat ale concurentei, nici Connex-Vodafone, nici Orange nu au facut nici o miscare de contracarare. Foarte probabil, Cosmote inca nu reprezinta un pericol real pentru ei.

  • COSMOTE IN CIFRE

    NUMAR DE UTiLIZATORI: 50.000

    VENITURI: 8 milioane de euro (2005)

     

    PIERDERI OPERATIONALE: 20 mil. euro

    GRAD DE ACOPERIRE:  80% din populatie

     

    INVESTITII: 450 mil. euro (pentru 3 ani)

    NUMAR DE ANGAJATI: 400 (dec. 2005)

  • Putin galben, va rog

    Mai intai verde. Acum verde + galben. Dupa care, din nou, verde. Acesta este traseul coloristic al brandului Cosmote in Romania. De ce acest slalom?

     

    Probabil ca nu a fost om de publicitate sau simplu cetatean care sa nu fi avut pe buze „Connex“ cand operatorul grec a inceput sa comunice in verde crud, acelasi pe care marca romaneasca il imbracase cu circa un an in urma. Miscarea a fost interpretata de specialisti in publicitate fie ca o eroare de strategie de brand, fie ca un act de curaj. „Cea mai mare gafa si, in acelasi timp, cea mai indrazneata miscare“, comenta atunci Cristina Oncescu, account director la agentia TBWA/Merlin, imediat dupa lansarea Cosmote in Romania.

     

    „In mod sigur, prima reactie (a romanilor, n.r.) va fi: „Uite, au copiat culoarea Connex!“, dar probabil ca, la nivel subliminal, vor percepe Cosmote drept un altfel de Connex“, era, atunci, comentariul lui Serban Alexandrescu de la Headvertising – cunoscut in industrie pentru contributia creativa adusa la dezvoltarea marcii Connex, cu ani in urma. Tot el sublinia acum trei luni ca „va depinde numai de noul operator daca isi va crea o imagine distincta in mintea consumatorilor“. A reusit Cosmote acest lucru?

     

    Raspunsul poate fi cautat in noua platforma vizuala a marcii, ce a fost comunicata o data cu startul campaniei „Incepe revolutia“. Este vorba despre introducerea culorii galben in identitatea de brand. De ce aceasta schimbare? „Noua ajustare vizuala doar intareste diferentierea marcii si ofertelor noastre“, a spus Cosmote, care a precizat ca aceasta ajustare este „numai temporara“. Cu alte cuvinte, va veni vremea cand marca se va reinverzi complet.

     

    Cine sa fi bulversat planurile de branding ale Cosmote? O ipoteza ar fi amanarea trecerii Connex la rosu complet. Rebrandingul in Vodafone – implicit inrosirea Connex – fusese initial programat pentru aceasta primavara, insa miscarea a fost amanata cel mai probabil pentru vara, spun surse BUSINESS Magazin. Motiv pentru care operatorul grec a considerat ca ar fi strategic sa se diferentieze coloristic de Connex in acest interval. O alta ar tine de lezarea intereselor de business ale celor doi competitori: dintr-o confuzie de brand au de pierdut ambele parti.

     

    „Nu de putine ori veneau oameni la Connex sa cumpere cartele sau sa se aboneze la un serviciu de care aflasera din reclamele Cosmote“, povesteste un cunoscator al pietei, care a dorit sa-si pastreze anonimatul. „Cosmote se alege cu o lipsa de identitate puternica si, de ce nu, de clienti, iar Connex pierde timp pentru explicatii si chiar prestigiu, inducand dezamagire in randul celor interesati de oferta din reclame“, a mai spus acesta.

     

    Laurentiu Anghel, avocat cu expertiza in proprietatea intelectuala in domeniul telecom, comenteaza astfel ingalbenirea marcii Cosmote: „Probabil ca este rezultatul unei intelegeri rezultate in urma unor cercetari de piata cu caracter extrajudiciar care au confirmat existenta unei confuzii la nivelul serviciilor oferite de cei doi operatori. Ramane de vazut daca adaugarea galbenului poate elimina aceasta confuzie la nivelul utilizatorilor celor doua servicii“.

     

    Ce sanse ar fi avut Connex in instanta daca ar fi actionat Cosmote in judecata pentru insusirea verdelui-Connex? Daniel Costea, avocat la Voicu & Filipescu SCA, spune ca orice cunoscator de marketing stie ca un consumator va identifica un produs sau serviciu in primul rand prin culoare.

     

    „Daca operatorul MobiFon detine protectie exclusiva pentru culoarea verde atasata serviciilor de telefonie mobila, sansele de succes sunt foarte mari. In caz contrar, analiza similitudinilor trebuie efectuata mult mai amanuntit si un verdict este in mod sigur mai rezervat.“

     

    Cum comenteaza, acum, Alexandrescu  schimbarea culoristica a Cosmote? „Ca un fel de cedare in fata murmurului dezaprobator venit din partea comunitatii de marketing. Nu ma cheama tot Caragiale, ci Caragiale-Pop. Si nu sunt imbracat ca tine, ci am o batista diferita la butoniera. Ridicol. Toata culoriada asta n-are nimic OK in ea si tot ce poate face e sa ameteasca un pic consumatorii.“

  • Anunt de recrutare, caut investitori

    Sa scoti zeci de milioane de euro anual numai din plasarea de anunturi de angajare pare o utopie pentru Romania, o tara in care serviciile din domeniul resurselor umane de tipul head-hunting-ului sau al training-urilor nu depasesc cinci, respectiv 15 milioane de euro. Totusi, piata se misca.

     

    Niciodata nu s-au luat masurile si pulsul pietei anunturilor de angajare din Romania. Asta pentru ca, pana in acest an, nici o companie specializata n-a fost tentata sa investeasca in ea, dupa cum nici o agentie autohtona de mica publicitate nu s-a specializat in plasarea de anunturi de recrutare in publicatiile tiparite. Multe dintre anunturi sunt facute in continuare de secretare grabite, cu greseli de conceptie, cu design si text lipsite de originalitate, spun specialistii in resurse umane intervievati de BUSINESS Magazin.

     

    „Toate sunt construite dupa acelasi tipar“, explica Madalina Didea, director executiv al companiei romanesti de resurse umane Business Intelligence Alliance (BIA). Iar eficienta lor – a se citi gasirea candidatului cel mai potrivit pentru un anumit job – nu constituie o regula. Dimpotriva. Claritatea redactarii, originalitatea textului si a designului, dar si perioada in care a fost dat sau publicatia in care a fost plasat sunt cateva criterii de care depinde succesul unui anunt de angajare – care este, probabil, cel mai ieftin instrument de recrutare. Numai ca aceste criterii sunt adeseori omise din calcul de catre secretarele grabite si de agentiile de publicitate nespecializate.

     

    Pentru comparatie, in tari precum Austria, Finlanda, Noua Zeelanda sau Australia, companiile specializate in anunturi de angajare nu doar ca exista, dar chiar au motive serioase sa existe – asta daca suntem de acord ca sase zerouri in coada cifrei de afaceri poate fi numit un motiv serios. Nota bene: toate companiile in cauza au echipe de zeci de oameni, specializati pe o anumita „nisa“: creatie publicitara, resurse umane sau analiza media – pentru a identifica cele mai potrivite canale media pentru plasarea unui anunt de angajare. Doua lumi complet diferite – ar spune unii – care nu au nimic in comun.

     

    Totusi, perspectivele demonstreaza contrariul. La inceputul acestui an, compania austriaca de resurse umane Iventa intra pe piata din Romania cu servicii de head-hunting. Reprezentantii companiei au declarat pentru BUSINESS Magazin ca, din a doua jumatate a lui 2006, vor exporta si serviciul de anunturi de angajare, dupa ce au patruns cu el in Ungaria, Cehia si Slovacia. Anul trecut, serviciul de plasare a anunturilor de recrutare al Iventa a adus companiei o cifra de afaceri de aproximativ 13 milioane de euro numai in Austria.

     

    Iar Iventa nu este singura companie care si-a marturisit interesul pentru piata romaneasca a anunturilor de angajare. O intentie similara a fost exprimata de catre cei de la MPS-Enterprises Ltd., o companie de recrutare clasata intre primele 20 la nivel mondial, care spera sa-si faca intrarea in Romania din 2007. Veniturile companiei din anunturi de recrutare s-au ridicat anul trecut la peste trei milioane de euro, dintr-o cifra totala de afaceri de 60 de milioane de euro. Dupa ce au intrat cu acest serviciu in tarile baltice, Polonia si Rusia, reprezentantii companiei au urmarit piata romaneasca si au hotarat ca 2007 e momentul potrivit pentru a convinge angajatorii romani ca au nevoie de ei.

     

    „Vom intra in Romania probabil in 2007, cand vom cauta un partener local“, spune Thomas GrosJean, reprezentant al filialei finlandeze a companiei MPS. „Pietele au nevoie de timp sa se dezvolte si nu fac niciodata un salt direct spre servicii cu mare valoare adaugata“, explica finlandezul de ce MPS nu a fost interesata pana acum de Romania. „Se pare ca pietele nu pot fi fortate sa se dezvolte mai repede decat le sta in fire.“ Explicatia data de GrosJean este, de altfel, potrivita pentru modul in care sunt percepute de catre angajatorii romani si celelalte servicii de resurse umane: deocamdata, nici in recrutare, nici in training, lupta celor care ofera aceste servicii nu e de a demonstra ca sunt cei mai buni din piata, ci de a convinge angajatorii ca au nevoie de ei.

     

    Ce vor gasi aceste companii in Romania? Conform estimarilor BUSINESS Magazin, piata anunturilor de angajare (atat mica publicitate cat si publicitate standard) trece de 10 milioane de euro in cazul presei scrise, in valoare neta. Cel putin 4-5 milioane de euro net sunt castigate doar de publicatiile editate in Capitala, Romania libera atragand cam trei sferturi din aceasta suma. In ceea ce priveste anunturile de angajare publicate online, Calin Fusu, managerul general al Neogen – cel care detine liderul pietei de recrutare online BestJobs.ro, raportat la statisticile Traffic.ro -, avanseaza o estimare de un milion de euro, adica aproape jumatate din valoarea intregii piete de publicitate pe Internet. Milion la care BestJobs a avut un aport de 600.000 de euro.

     

    Pe de alta parte, nici angajatorii nu formeaza o piata prea educata, spun atat reprezentantii firmelor de recrutare cat si cei ai departamentelor de vanzari din cadrul unor publicatii, intervievati de BUSINESS Magazin. „50% dintre angajatori apeleaza direct la presa“, spune Dragos Hrisafi, director de vanzari la Ziarul Financiar. Iar 70% dintre cei care apeleaza la agentii vin cu un banal anunt in format word, fara idei de concept grafic si de text deosebite.

     

    Din cate spune Madalina Didea, director executiv al BIA, agentiile de recrutare au rareori ocazia sa discute despre forma anuntului cu un specialist in marketing din cadrul companiei angajatoare sau al agentiei de publicitate care intermediaza plasarea anuntului. Totusi, pentru conceputul grafic multe agentii si publicatii taxeaza angajatorii cu un extra  de 10 – 15% din costul anuntului. „Exista cateva companii care au incercat sa rupa cliseele, construind anunturi cu un plus de originalitate, dar incercarile sunt inca sporadice“, spune Didea, care crede ca un anunt original poate atrage candidati de calitate.

     

    Printre cei care au incercat sa sparga cliseele s-a numarat si Cosmina Noaghea, fostul manager de resurse umane al Ringier, in prezent publisher business press la PubliMedia International. Inca isi aminteste cu placere de un anunt prin care cauta un director de marketing, astfel: „Citesti reviste de cand te stii? Ce-ar fi sa le si vinzi?“. Anuntul a dat roade: au venit si oameni care voiau sa  vanda reviste, dar si oameni de marketing – printre care si cel cautat. Astfel, Noaghea a scutit compania de o investitie intr-un serviciu de head-hunting, care poate ajunge la 15 – 30.000 de euro.

  • TOPUL GRESELILOR

    O buna parte a anunturilor din presa locala se abat de la „canoanele“ genului, motiv pentru care de multe ori nu isi ating sco-pul. Specialistii in resurse umane consultati de BUSINESS Magazin au intocmit o lista a celor mai frecvente greseli in redactarea si publicarea unui anunt de angajare.

     

    TITLUL PREA MIC: Aplicantii nu au timp sa caute astfel de informatii, iar fiecare anunt concureaza cu celelalte din pagina. Ca atare, titlul trebuie sa fie scris cu litere mari.

     

    LIPSA PRECIZIEI: Angajatorii nu trebuie sa caute un „angajat“ – cu totii suntem angajati. Datele de contact de asemenea trebuie sa fie foarte clare.

     

    MARIMEA CONTEAZA: Nu te astepta sa gasesti candidati potriviti pentru o pozitie de CEO daca ai dat un anunt mic.

     

    MEDIA NEPOTRIVITE: Chiar daca Romania libera este publicatia care atrage in continuare cele mai multe anunturi de angajare, mai toate publicatiile de presa scrisa publica astfel de anunturi, iar alegerea celei potrivite tine de cunoasterea publicului-tinta al acestora.

     

    OMITEREA RECOMPENSEI: Multe companii gresesc cand scriu doar despre ceea ce cer, fara a preciza si ceea ce ofera.