BusinessMagazin

Category: New Media

Informații de actualitate din afacerile în domeniul media – despre facebook, google, afaceri pe internet și alte lucruri utile

  • Time: Mark Zuckerberg este omul anului

    Zuckerberg a intrat in competitie cu asociatia americana
    conservatoare Tea Party, cu Julian Assange, fondatorul site-ului
    WikiLeaks implicat recent intr-o serie de scandaluri si arestat la
    Londra, dar si cu Lady Gaga. Anul trecut, titlul “Omul anului” a
    fost acordat de Time presedintelui bancii centrale americane Ben
    Bernanke, in timp ce in 2008, nominalizat a fost presedintele SUA
    Barack Obama.

    Anul acesta, Facebook a atins pragul de 550 de milioane de
    membri. Practic, unul din doisprezece oameni din lume folosesc
    reteaua sociala, scrie revista Time despre utilizatorii care
    vorbesc 75 de limbi diferite si petrec in total 700 de miliarde de
    minute in fiecare luna pe paginile Facebook. Reteaua a devenit
    astfel o comunitate online aproape de doua ori mai mare dec`t SUA
    si, daca ar fi comparata cu o tara, ar fi a treia cea mai mare din
    lume dupa China si India.

    Mark Zuckerberg face parte din ultima generatie de oameni care
    isi vor mai aminti cum era lumea inaintea aparitiei internetului.
    Nascut in 1984 si crescut in Dobbs Ferry, New York, americanul are
    trei surori, dintre care cea mai mare, Randi, este directorul de
    marketing al Facebook, scrie Time.

  • Ce spun Google, Yahoo si Facebook despre internetul romanesc

    Pentru Google, piata romaneasca este importanta, dovada si numirea recenta a unui manager local, dupa cum a punctat Steffen Ehrhardt, project manager & product specialist emerging markets la Google, in cadrul prezentarii sustinute la RoNewMedia, eveniment dedicat mediului online romanesc care se desfasoara pe parcursul a doua zile si care a implicat 32 de companii, 37 de invitati care sustin prezentari, reprezentanti de la 234 de companii si 1.012 participanti.

    Reprezentantul Google face referire la numirea lui Dan Bulucea, fost manager al Microsoft, in pozitia de country manager al companiei pe piata locala, obiectivele principale fiind pe de-o parte localizarea unui numar mai mare de produse ale companiei, precum si extinderea in ansamblu a prezentei Google pe piata locala.

    In opinia lui Ehrhardt, care nu a facut niciun comentariu legat de situatia Google in Romania, publicitatea online are un potential mare de crestere, iar companiile de advertising din piata ar trebui sa se concentreze mai mult asupra companiilor internationale, care pot implicit genera o piata mai mare ca dimensiuni.

    “Exista foarte mult potential, nu doar pentru multinationalele care ar putea investi aici, ci si pentru companiile locale”, sustine si Marvin Liao, director comercial pentru regiunea EMEA al Yahoo, despre piata in care compania are 8,2 de milioane de utilizatori, cu mentiunea ca internetul romanesc are toate sansele sa atraga mai mult decat cele cateva procente din bugetele de publicitate.

    De aici insa incep problemele, cea mai mare pe piata online din Romania fiind lipsa de continut care sa atraga companiile catre acest mediu de promovare. “Este foarte greu sa avansezi daca nu ai continut”, puncteaza Dan Balotescu, managerul MediaInvestment. Totodata, nu exista o dimensiune clara a pietei, in conditiile in care intrumentele de masurare a bugetelor alocate industriei nu le includ, spre exemplu, pe cele directionare catre Google, iar cele legate de audienta sunt mai multe, cu unitati de masura diferite, dupa cum apreciaza Balotescu, ceea ce inseamna ca nu se poate ajunge la un numitor comun.

    Pe de alta parte, companiile nu stiu ce sa pretinda mediului online atunci cand aloca bugete de promovare in acest sens. “Toata lumea cere campanii pe Facebook, dar nimeni nu stie in ce consta o astfel de campanie”, spune Mihai Fanache, seful MediaCafe.

    “Nu spunem ca toti banii din publicitate ar trebui sa mearga catre Facebook, ci doar ca Facebook este o alternativa pentru investitii, un mediu care devine din ce in ce mai popular”, a completat Mark Cowan, manager pe zona EMEA in cadrul retelei sociale. Cowan, care a anuntat cu aceasta ocazie si faptul ca Facebook Places si Facebook Deals vor fi probabil lansate in Romania pana la finalul acestui an, a punctat insa ca bugetele ar trebui totusi impartite intre mediile traditionale de promovare si Facebook.

  • Securitatea pe net: cine isi baga nasul in calculatorul tau?

    Sandra Person Burns era o mare amatoare a navigatului pe
    internet si a cumparaturilor online. Dar si-a schimbat preferintele
    dupa ce si-a dat seama ca era urmarita de un program software de pe
    computerul ei, pe care credea ca il stersese deja.

    Burns, 67 de ani, fosta directoare intr-o companie medicala, acum
    pensionara, marturiseste ca e foarte circumspecta cu privire la
    cumparaturile online: “Acum, in loc sa intru pe Amazon, mai degraba
    merg la libraria din colt”.


    Burns, de loc din Jackson, Mississippi, este una dintre multii
    americani ce dau in judecata firmele care urmaresc activitatea
    utilizatorilor pe internet. Miezul disputei este un mic fragment de
    cod de program, scris pe hard-diskul calculatorului prin programul
    Flash produs de Adobe, atunci cand utilizatorul ruleaza un fisier
    video de pe site-uri populare ca Youtube sau Hulu.

    Intruziunea cookie-urilor Flash atrage un numar din ce in ce mai
    mare de procese federale impotriva companiilor de media si
    tehnologie si critici tot mai dure din partea militantilor pentru
    confidentialitate, care spun ca acest software le-ar putea permite
    companiilor sa creeze profile detaliate ale consumatorilor fara ca
    acestia sa stie.


    Spre deosebire de cookie-urile HTML, ce stocheaza preferintele
    referitoare la site-uri si pot fi ajustate printr-o simpla setare,
    cookie-urile Flash sunt stocate intr-un director separat de care
    multi utilizatori nu au habar si pe care s-ar putea sa nu stie cum
    sa-l gestioneze.



    Burns, reprezentata in actiunea juridica de casa KamberLaw,
    spune ca stia de existenta cookie-urilor, dar nu si de a celor
    Flash. “Am crezut ca in urma instructiunilor urmate ca sa-mi curat
    sistemul de cookie-uri am rezolvat treaba asta; apoi am descoperit
    ca nu era asa”, explica ea. “Informatiile mele personale sunt acum
    tranzactionate ca o marfa, fara ca eu sa stiu si sa aprob.”

    Din iulie, cel putin cinci asemenea tipuri de procese au fost
    deschise in California, printre reclamatii ca au folosit in secret
    cookie-uri Flash fiind companii de media ca Fox Entertainment Group
    si NBC Universal, dar si companii de tehnologie ca Specific Media
    sau Quantcast. Alte procese sunt asteptate, cu aceleasi
    acuzatii.

    Reclamantii spun ca firmele au colectat informatii de pe site-urile
    vizitate de ei si de la fisierele video vizionate, chiar daca
    oamenii isi reglasera parametrii de navigare pe web in asa fel
    incat sa respinga acele cookie-uri ce i-ar fi putut identifica.
    “Aceste procese sunt de fapt despre dreptul unui utilizator de
    calculator de a decide termenii in care informatiile lor personale
    pot fi colectate si distribuite. Este vorba despre controlul
    detinut de utilizator”, spune Scott A. Kamber, 44 de ani, avocat
    specializat in tehnologie si intimitate la KamberLaw, implicat in
    unele dintre procesele sus-amintite. Alte firme care au deschis
    procese sunt Parisi & Havens si cabinetul individual Joseph H.
    Malley.

    Un proces sustine ca Clearspring Technologies si companii de media
    intre care si Walt Disney Group “au autorizat cu buna stiinta”
    utilizarea de dispozitive de urmarire online ce “permit accesul la
    activitatile online ale utilizatorilor si la informatiile lor
    personale”. Altii sustin ca informatiile erau colectate pentru a fi
    mai apoi vandute companiilor de publicitate online.

    In august, Clearspring si Quantcast au emis comunicate pe blogurile
    companiilor despre aceste procese. Clearspring a clarificat modul
    cum a folosit cookie-urile Flash si a spus ca acuzatiile juridice
    erau “inconsistente la nivelul faptelor”. Compania a recunoscut ca
    a folosit cookie-uri Flash “ca sa ofere date sintetice pentru
    editorii online”. Comunicatul mai spune si ca datele erau colectate
    pe scara larga, incluzand utilizatorii unici si orarul actiunilor
    lor, dar nu si informatii care sa permita identificarea lor
    personala. Postul de pe blogul corporatist al Quantcast sustinea ca
    “firma a folosit cookie-uri Flash doar in scop de masurare si nu
    pentru a pregati vreo forma de continut personalizat”.

    Specific Media a refuzat sa raspunda solicitarilor de a comenta pe
    marginea acuzatiilor. La fel au facut-o si aparatorii companiilor
    implicate in proces, dar si reprezentantii acelor companii ce inca
    nu au fost inca reclamate in justitie.

    Unii sustinatori ai dreptului la intimitate spun ca, in ciuda
    celor sustinute de companii, daca o cantitate suficienta de date
    sunt colectate de-a lungul timpului, advertiserii isi pot crea
    profile detaliate ale utilizatorilor, inclusiv date care ii
    identifica personal, precum rasa si varsta, pe langa cele
    referitoare la website-urile vizitate. Tot ei afirma ca
    cookie-urile flash pot reactiva cookie-urile HTML care au fost
    sterse din calculatorul unui utilizator, incalcandu-se astfel
    setarile de confidentialitate. “Functia de baza a unui cookie este
    sa faca o conexiune intre activitatea de pe un site A cu ce faci pe
    un site B”, explica Peter Eckersley, inginer IT la Electronic
    Frontier Foundation. “Cookie-ul Flash face mai greu pentru
    utilizatori sa opreasca acest proces.”

    Potrivit Adobe, peste 75% dintre fisierele video online au
    incorporata tehnologia Flash, companiile de media mai folosind-o si
    la jocuri si animatii. Conform companiei, cookie-urile Flash sunt
    menite sa indeplineasca functii web de baza, ca memorarea volumului
    sau a preferintelor de limba ale unui utilizator sau a stadiului in
    care un utilizator si-a lasat jocul cand s-a deconectat. Intr-o
    scrisoare publica adresata Comisiei Federale de Comert, trimisa in
    ianuarie, Adobe a condamnat practicile de a reactiva cookie-urile
    dupa ce ele au fost sterse de un utilizator. Compania ofera pe
    site-ul propriu un program care sterge cookie-urile Flash si
    ajusteaza setarile Flash player. Cel putin unul dintre procese,
    insa, sustine ca aceste comenzi nu sunt usor de accesat si nu sunt
    la dispozitia celor mai multi dintre utilizatorii de web.

    Chris Jay Hoofnagle, 36 de ani, unul dintre autorii unui studiu
    despre confidentialitatea pe internet si cookie-urile Flash facut
    la Universitatea California, Berkeley si care a fost folosit ca
    baza in cateva dintre procesele intentate, a explicat ca recentele
    demersuri juridice pun in evidenta o eroare in reglementarile
    federale ce guverneaza intimitatea online. “Actiunile de protest
    ale consumatorilor in aceasta privinta au esuat pana acum.
    Procesele muta insa mingea mai departe intr-un mod in care
    activistii pentru dreptul la intimitate pe net nu au reusit sa o
    faca pana acum”, spune Hoofnagle.

    Plangerile referitoare la confidentialitatea online migreaza acum
    spre dispozitivele mobile. Recent, un proces a fost deschis de trei
    californieni impotriva unei companii de tehnologie numite
    Ringleader Digital, cei trei sustinand ca firma folosea un produs
    numit Media Stamp, care “strangea informatii de pe telefoanele
    reclamantilor si acorda un ID unic dispozitivului mobil al
    acestora”.

    In plangere se spune ca informatiile colectate cu ajutorul ID-ului
    unic, prin intermediul tehnologiei HTML 5, le permiteau
    operatorilor de site-uri “sa urmareasca activitatea pe internet a
    dispozitivelor mobile”. Intr-o declaratie publica, Bob Walczak Jr,
    CEO al Ringleader, a spus ca “intentia noastra de la infiintarea
    companiei a fost sa construim o platforma de publicitate mobila pe
    care utilizatorii sa o poata controla”. El a adaugat ca Ringleader
    lucreaza la “noi modalitati de a permite consumatorilor sa se
    excluda din acest sistem”, daca nu doresc sa-l foloseasca, si sa
    verifice singuri faptul ca nu sunt inclusi in sistem. John Verdi,
    consilier-sef la Electronic Privacy Information Center, a criticat
    Comisia Federala de Comert (Federal and Trade Commission, FTC)
    pentru ca nu ar fi fost suficient de agresiva in materie de
    confidentialitate a datelor, bazandu-se in schimb pe
    autoreglementarea firmelor.

    “FTC a fost inactiva in acest domeniu si nu a reusit sa vina cu
    reglementari relevante”, e de parere Verdi. “Exista tot mai multe
    dovezi ca urmarirea online a utilizatorilor nu este controlata prin
    autoreglementarea firmelor.” Christopher Olsen, director adjunct al
    FTC in divizia de confidentialitate si protectie a identitatii,
    afirma ca a fost gazda mai multor mese rotunde despre problemele
    legate de intimitatea pe internet, din decembrie si pana in martie,
    si ca are de gand sa redacteze un raport in urmatoarele luni despre
    modul cum Comisia vede rezolvarea problemelor. Comisia
    investigheaza deja cateva companii, dar Olson a refuzat sa
    comenteze mai mult cu privire la aceste actiuni.

    Alte eforturi se desfasoara la nivelul Congresului. In iulie, Bobby
    L. Rush, deputat democrat de Illinois, a inaintat un proiect de
    lege care, printre altele, va cere companiilor sa faca public modul
    cum strang, folosesc si pastreaza informatiile personale ale
    utilizatorilor si sa faca rezultatul acestor dezvaluiri mai usor de
    inteles de catre utilizatori.

  • OpenOffice evadeaza

    Cand a cumparat Sun Microsystems, Oracle a preluat si proiectele
    open source pe care Sun le-a gazduit, dintre care MySQL,
    OpenOffice, VirtualBox si OpenSolaris sunt cele mai populare. Nu
    doar sustinatorii softului liber si-au exprimat ingrijorarea
    privind soarta acestor produse, deoarece macar primele doua au
    devenit resurse vitale pentru numeroase companii si pentru tot mai
    multe organisme administrative din diverse tari. Evident, problema
    cea mai spinoasa este MySQL, deoarece acesta poate fi un concurent
    pentru sistemul de baze de date de la Oracle pe anumite segmente de
    piata. Cand s-a pus problema avizelor de la Departamentul de
    Justitie si de la Comisia Europeana pentru aprobarea achizitiei,
    Oracle a promis ca va sustine MySQL mai mult decat Sun si a mai
    adaugat ca, la limita, comunitatea poate lansa o noua linie de
    dezvoltare.

    Desigur, codul acestor programe este acoperit de licente publice de
    tip “copyleft”, ceea ce inseamna ca nimic nu impiedica un grup de
    dezvoltatori sa realizeze o noua varianta a produsului (ceea ce se
    numeste in lumea open source “fork”), insa o astfel de initiativa
    implica o serie de greutati si chiar riscuri, dintre care confuzia
    pe piata si neincrederea utilizatorilor nu sunt cele mai mici.
    MySQL a reusit sa evite pana acum sciziunea, poate tocmai pentru ca
    este un produs atat de important, iar Oracle nu este dispusa sa
    devina si mai antipatica punand bete in roate unui program atat de
    raspandit si indragit. Parerea mea a fost ca OpenOffice are sanse
    mai bune la o viata relativ linistita sub patronajul Oracle,
    deoarece traditionala rivalitate cu Microsoft l-ar putea face pe
    Larry Ellison sa promoveze OpenOffice ca o alternativa la MS
    Office.

    Se pare ca nu asa s-au petrecut lucrurile, iar cei de la Oracle au
    incercat sa-i forteze pe proiectantii suitei sa introduca si mai
    multe componente Java in program, spre nemultumirea comunitatii,
    care vede in aceasta o incercare de a compromite caracterul liber
    al softului. Pe de alta parte, OpenOffice a fost destul de oropsit
    si sub Sun, beneficiind de bugete de-a dreptul minuscule daca le
    comparam cu cele de care beneficiaza alte proiecte (de pilda
    Mozilla Firefox). Mai multe companii cu interese in open source
    (printre care si Google) s-au oferit sa sprijine consistent
    proiectul, in conditiile in care Sun, iar acum Oracle, ar fi
    externalizat dezvoltarea intr-o entitate separata. Sun a evitat
    aceasta varianta, probabil pentru ca ar fi pierdut astfel
    contractul de copyright care-i permitea sa redistribuie codul
    dezvoltat de comunitate sub orice alte licente, ceea ce-i oferea
    practic posibilitatea sa imbunatateasca aproape gratuit varianta
    comerciala StarOffice.

    Lucrurile au inceput sa se precipite in august, subiectul fiind
    OpenSolaris, varianta open source a sistemului de tip Unix de la
    Sun. Oracle s-a aratat cu totul lipsit de interes fata de evolutia
    proiectului, dar a insistat ca noile versiuni sa fie distribuite
    doar cand sunt finalizate si nu zilnic, cum este firesc in
    “bazarul” open source. Probabil ca au fost mai multe nemultumiri
    care i-au determinat pe dezvoltatorii sistemului de operare sa
    lanseze proiectul Illumnos, un fork OpenSolaris sustinut de
    comunitate. Acum a venit randul dezvoltatorilor OpenOffice sa-si
    declare independenta si sa lanseze o linie de dezvoltare separata –
    denumita provizoriu LibreOffice – sub palaria unei organizatii
    non-profit numite The Document Foundation, care a primit de la bun
    inceput sprijinul Red Hat, al Canonical (distribuitorul Ubuntu),
    Novell si Google, precum si binecuvantarea lui Richard Stallman si
    a Free Software Foundation. Organizatia nou creata a invitat si
    Oracle sa se alature, dar raspunsul inca se lasa asteptat. Daca
    pana la urma raspunsul va fi favorabil, ar putea exista sansa ca
    Oracle sa cedeze fundatiei brandul “OpenOffice.org”, ceea ce
    explica caracterul provizoriu al numelui LibreOffice.

    De notat ca LibreOffice nu este primul fork OpenOffice. Mai exista
    o varianta pentru interfata Mac numita NeoOffice, iar Novell
    supervizeaza de mai multi ani proiectul Go-oo, care va constitui
    baza de plecare pentru LibreOffice. Intr-o prima faza, proiectantii
    isi propun sa integreze patch-urile, sa finiseze interfata si sa
    inlocuiasca componente bazate pe Java sau pe unele tehnologii
    proprietare, care ar putea expune proiectul unor atacuri legale din
    partea Oracle sau a Microsoft. Distributiile Linux Debian, Ubuntu,
    Red Hat si Novell vor include de-acum LibreOffice.

  • Cat de in urma suntem cu conectarea la internet

    Insulele Malvine par a fi un mic paradis nu doar pentru turisti,
    ci si pentru furnizorii de servicii de internet, care au reusit sa
    acopere 93% din populatie. La fel este si cazul Islandei, unde
    nivelul de penetrare al internetului depaseste 90%. E adevarat,
    vorbim de un numar infim de 3.000 de locuitori in cazul insulelor,
    respectiv de putin peste 300.000 in Islanda. Dintre tarile
    dezvoltate din lume insa, Suedia pare a fi cea mai avansata din
    punctul de vedere al accesului la internet, dat fiind ca aproape
    88% dintre cei noua milioane de locuitori au acces online, conform
    ChartsBin.com – nivel in jurul caruia se plaseaza, de altfel, toate
    tarile nordice.

    Internetul este folosit de mai mult de jumatate dintre locuitori
    doar in 25% din tari, restul, in majoritate covarsitoare, avand un
    grad de penetrare chiar mai mic de zece procente din populatie.
    Romania este undeva la mijloc. Cu 7,35 de milioane de utilizatori
    de internet anul acesta, potrivit unor estimari recente ale
    International Telecommunications Union si Euromonitor
    International, piata noastra, aproximata la 200 de milioane de euro
    anul trecut, a depasit un grad de penetrare a internetului de 30%.
    Pana in 2018, proportia se va apropia de jumatate, in conditiile in
    care peste 9,2 milioane de romani ar putea sa aiba acces atunci la
    net.

    Dincolo de statistici si estimari pe termen lung, mai ales in
    conditiile in care cifra in sine a utilizatorilor de internet este
    de multa vreme un subiect de dezbatere, variind in functie de
    metodele de contorizare, potentialul de crestere al pietei este
    lesne de sesizat. Aproape doua treimi dintre romani nu au intrat
    niciodata pe net, potrivit constatarilor Comisiei Europene, si
    numai in aproximativ 20% dintre gospodariile din mediul rural se
    gaseste un calculator conectat. “Internetul de mare viteza va
    impinge in sus piata telecom”, sustine Ovidiu Ghiman, directorul de
    strategie si dezvoltare a afacerii din cadrul Romtelecom, cu
    argumentul ca ofertele devin din ce in ce mai accesibile in batalia
    operatorilor pentru clienti – RCS&RDS, Romtelecom si UPC impart
    peste doua milioane dintre cele 2,65 milioane de conexiuni de mare
    viteza la internet, conform ANCOM, restul fiind disputate intre
    peste 1.000 de furnizori alternativi din tara.

  • Cel mai ieftin internet

    Redactorii incont.ro au analizat care sunt in prezent cele mai
    ieftine oferte de internet si care sunt modalitatile prin care
    furnizorii incearca sa ia o cota cat mai mare dintr-o piata – a
    utilizatorilor de internet din Romania – estimata la cateva
    milioane de utilizatori.

    Cititi mai mult despre cele mai ieftine oferte de
    internet pe www.incont.ro

  • Pe intelesul lor

    Desi s-a lucrat enorm la dezvoltarea sa, sistemul automat de
    traduceri este pe departe a fi perfect, pentru ca este foarte greu
    pentru un computer sa desparta o propozitie in mai multe unitati de
    sens, sa le traduca separat si mai apoi sa le asambleze din nou. Cu
    toate acestea, Google incearca sa imbunatateasca sistemul, lansand
    noi aplicatii. In luna februarie, compania a lansat un serviciu
    care leaga traducerile de imagini, permitand astfel unei persoane
    care face o poza cu un telefon ce are meniu in limba germana sa
    primeasca instant traducere si in engleza. “Instrumentul de tradus
    este unul din cele mai bune exemple care arata viziunea strategica
    a Google”, a comentat Tim O’Reilly, fondatorul si directorul
    companiei media O’Reilly Media.

    De asemenea, Google a lansat la inceputul lunii martie o
    aplicatie legata de traduceri si pentru site-ul sau de
    videosharing, Youtube. Videoclipurile postate pe site vor putea
    avea subtitrare in engleza, iar in urmatoarele luni vor beneficia
    de subtitrari si in alte limbi. Responsabilii site-ului de
    videosharing le-au cerut utilizatorilor sa integreze ei in
    videoclipuri subtitrarile proprii, pentru o mai buna functionare a
    sistemului. “Aceasta tehnologie ajuta la imbu-natatirea comunicarii
    intre utilizatori”, considera Franz Och, analist principal in
    cadrul Google, care conduce si echipa ce se ocupa de instrumentele
    de tradus. “In plus, in timp ce utilizatorii fac traduceri, baza de
    date a Google se imbunatateste”, a completat Och.

  • Tot mai multi romani sunt pe retelele sociale iar reclamele ii urmeaza

    Facebook, MySpace si in general retelele de socializare online
    au fost prea putin luate in considerare pana acum de companiile
    romanesti ca potentiale destinatii pentru reclame. Motivele au fost
    cat se poate de simple: nu multi consumatori s-au inghesuit sa-si
    creeze conturi si doar o parte din acest public restrans era
    considerat relevant de companiile care explorau internetul pentru
    a-si face publicitate.

    Datele problemei incep sa arate insa altfel. Fenomenul retelelor
    sociale a luat amploare si in Romania in ultimii doi ani.
    Verificarea contului de hi5, Facebook sau LinkedIn a devenit o
    rutina pentru multi. Numai reteaua hi5 este accesata zilnic de
    aproape 900.000 de utilizatori romani, in timp ce pe Facebook au
    cont acum aproape un milion de utilizatori din Romania, in
    conditiile in care la inceput de ianuarie existau doar 525.000 de
    conturi, iar in octombrie 2009 in jur de 380.000. In total, cam
    trei milioane de romani folosesc retelele sociale, conform unei
    estimari anterioare a lui Calin Fusu, directorul general al Neogen,
    avand conturi pe mai multe astfel de site-uri pe care intra de pe
    mai multe computere.


    Ca sa ne dam seama unde stam, investitiile din toata lumea in
    reclame pe paginile retelelor sociale au depasit deja pragul de un
    miliard de euro, iar estimarile companiei de cercetare de piata
    eMarketeer plaseaza piata la un nivel de 1,75 miliarde de euro anul
    acesta, din care 40% sunt investitii numai pentru Facebook si
    MySpace.

    “Retelele sociale incep sa intre in zona de interes a
    advertiserilor drept un nou canal de promovare in care merita
    investit. Si din cate stiu, nu exista mare advertiser care sa nu-si
    faca deja reclama si in social media”, apreciaza Bogdana Butnar,
    managing director in cadrul agentiei MRM Worldwide Romania, parte a
    McCann Erickson. Vodafone Romania, spre exemplu, unul dintre
    clientii vechi ai agentiei McCann, care de anul acesta lucreaza cu
    OMD Romania, a facut pasul inca de la inceputul lui 2008. Compania
    a creat atunci un cont pe reteaua de microblogging Twitter, un an
    mai tarziu a initiat un canal pe YouTube, in iunie 2009 a deschis
    prima galerie foto pe Flickr, iar in septembrie a publicat si
    primul mesaj pe Facebook. Acum, majoritatea lansarilor de produse
    si servicii au si o componenta de comunicare online, conform
    companiei – decizie justificata si prin faptul ca o mare parte
    dintre utilizatorii de internet mobil de la Vodafone sunt activi si
    pe retelele sociale.

    Exemplul nu e singular. Aproape toti marii operatori telecom
    sunt prezenti pe Facebook, iar pe lista se gasesc si nume precum
    Dacia, Porsche Romania, Coca-Cola sau Carrefour Romania. Mai exact,
    aproape jumatate dintre cei mai mari 20 de publicitari comunica
    prin intermediul Facebook, desi nu inseamna in mod neaparat ca au
    si cea mai mare baza de “prieteni” sau ca investesc cel mai mult in
    acest mediu.

  • Sa-mi faci un clip

    n circa cinci minute, un utilizator se poate alege cu o solutie
    video pentru site-ul, blog-ul sau contul pe care il detine pe una
    din retelele de socializare, sustine Valentin Balanescu, fondatorul
    VPFactory.com. Site-ul, lansat in septembrie anul trecut, ofera o
    platforma video intuitiva, prin care, fara sa fie nevoiti sa
    descarce sau sa instaleze vreun program in calculator, utilizatorii
    pot face managementul propriului continut video, pot modifica
    aspectul playerelor in care vor rula aceste filmulete si mai apoi
    le pot publica in diverse contexte pe internet.

    “Platforma este compatibila si cu Youtube, daca se doreste
    folosirea acestui serviciu”, completeaza Balanescu, adaugand ca
    atunci cand VPFactory.com este folosit in scop non-comercial (fara
    a fi afisate mesaje publicitare in interiorul playerului), accesul
    este gratuit, in timp ce utilizatorii care ii vor atribui
    intrebuintari comerciale, promovan-du-si produse si servicii, vor
    fi nevoiti sa plateasca un abonament lunar care incepe de la noua
    dolari pe luna. |n momentul de fata, pe site exista in jur de 300
    de conturi active.

    In ce priveste modelul de business, platforma VPFactory.com se
    bazeaza pe abonamente lunare, servicii de video hosting, module
    aditionale, dezvoltarea personalizata a platformei pentru diversi
    clienti. |n prezent, afirma Balanescu, “suntem in discutii cu
    cateva companii din tara si din Statele Unite ce au potentialul de
    a deveni clienti cheie”. Initial, serviciul fondat de Balanescu a
    fost dezvoltat folosind fonduri proprii, insa ulterior a beneficiat
    de sprijin financiar din partea unui investitor american, in
    valoare de 100.000 de dolari.

  • Gestul conteaza

    Aceasta noua modalitate de a raspunde la telefon are la baza un
    cip creat de compania germana iDent Technology, cu scopul de a
    usura folosinta. Suficient de sensibil incat sa detecteze diferente
    fine, precum puterea cu care telefonul este strans in mana, cipul
    functioneaza pe baza unei tehnologii care masoara capacitatea cu
    care corpul uman poate influenta un camp electric. “iDent va
    reprezenta un competitor de temut pentru alti producatori de cipuri
    care au la baza recunoasterea gesturilor umane”, a spus Andreas
    Guete, directorul de vanzari al companiei in Asia, precizand ca
    primele telefoane care vor utiliza aceasta tehnologie vor fi
    disponibile pe piata incepand cu cea de-a doua jumatate a anului
    2011. Cipurile iDent consuma mai putina energie decat cele pentru
    camerele foto ale dispozitivelor care, potrivit lui Guete,
    proceseaza mult prea multe date si utilizeaza mult prea multa
    baterie.

    Cipul dezvoltat de compania germana nu este singura inovatie
    care se bazeaza pe recunoasterea unor miscari ale corpului. NTT
    DoCoMo, cel mai mare operator de telefonie mobila din Japonia, a
    dezvoltat o alta tehnologie, ce transforma miscarile ochiului in
    comenzi pentru playerul de muzica. Simplu exprimat, corneea
    ochiului emite electroni pozitivi, in timp ce retina emite
    electroni negativi, iar atunci cand ne deplasam privirea,
    diferentele de potential sunt detectabile de tehnologia NTT. De
    pilda, pentru a selecta un cantec dintr-o lista, ochii trebuie sa
    se miste la stanga sau la dreapta, iar pentru a mari volumul,
    miscarea trebuie sa fie in sensul acelor de ceasornic. Secretul
    consta in senzorii incorporati in casti si in dispozitivele
    (playere de muzica) capabile sa citeasca electrooculograme.
    Deocamdata, “recunoasterea oculara” ramane insa doar la stadiul
    experimental.