BusinessMagazin

Category: Special

  • Cat de importanta e coperta pentru cartile electronice

    Bindu Wiles se afla in metroul newyorkez intr-o zi de martie,
    cand a vazut o alta femeie citind o carte a carei coperta ilustra
    silueta intunecata, dar atractiva a capului unei fete, pe un fundal
    portocaliu.

    Wiles a observat ca femeia era cam de varsta ei, 45 de ani, si
    avea un covoras pentru yoga, asa ca si-a inchipuit ca gandeau cam
    la fel si s-a aplecat astfel incat sa vada titlul cartii: “Mica
    albina”, un roman de Chris Cleave. Wiles, absolventa de literatura
    nonfictionala la colegiul Sarah Lawrence, si-a scris o nota pe
    iPhone si a cumparat cartea mai tarziu, in aceeasi saptamana.

    Astfel de intalniri se intampla din ce in ce mai rar. Fiindca nu
    poti sa caracterizezi o carte dupa coperta daca ea nu are deloc o
    coperta.

    “Exista o anume placere in a avea o carte frumoasa, care arata
    bine si pare atragatoare din punct de vedere intelectual”, spune
    Wiles, care isi aminteste ca, pe cand recitea recent “Anna
    Karenina”, ii placea ca oamenii pot sa vada coperta cartii pe cand
    calatorea cu metroul. “Te simti cumva mandru ca citesti asa ceva”.
    Cu un Kindle sau un Nook, spune ea, “oamenii n-au de unde sa
    stie”.

    Pe langa alte schimbari aduse de era e-cartilor, editiile
    digitale ascund copertele cartilor la metrou, pe masuta de cafea
    sau pe plaja. Aceasta este o pierdere si pentru editori, si pentru
    autori, ce profita de promovarea gratuita prin aspectul editiilor
    tiparite ale cartilor: daca vezi copertele volumelor pe care le
    citesc oamenii in avion sau in parc, te-ai putea decide sa vezi si
    tu despre ce e vorba in “Fata cu tatuaj in forma de dragon” sau in
    “Ajutorul”.

    “Foarte des, cand ne gandim la o carte, ne amintim coperta ei”,
    spune Jeffrey C. Alexander, profesor de sociologie culturala la
    Universitatea Yale. “E un mod de a atrage vizual oamenii sa
    citeasca.”

    In librarie, unde se desfasoara inca majoritatea vanzarilor de
    carte, copertele joaca un rol fundamental. “Asta daca ai trecut
    deja de momentul cand un client e atras de coperta, se apropie de
    carte si o alege”, spune Patricia Bostelman, vicepresedinte pentru
    marketing la editura Barnes & Noble. Dar este o victorie mai
    greu de obtinut daca nimeni nu poate sa vada ce citesti, “Razboi si
    pace” sau “Diamante si dorinta”.

  • Hainan, orasul extravagantei asiatice

    Un dezvoltator construieste la Sanya, in China, ceea ce el
    numeste cel mai mare hotel din Asia, care va include un cazinou si
    un stadion de curse pentru caini.

    Visun Royal Yacht Club, cel mai mare din China, planuieste sa
    cumpere un elicopter pentru a fi folosit de catre membrii sai. Un
    curs de golf care taxeaza cu 180 de dolari fiecare runda de joc
    deschide 220 de vile, fiecare cu propriul ei chelner, propria
    piscina si propriul spa. “Vreau sa intru in Cartea Recordurilor,
    pentru ca eu detin cele mai multe spa-uri”, sustine managerul.

    Si mai sunt si speculatorii imobiliari care vin in acest oras
    turistic din toate colturile Chinei cu gentile doldora de bani, ca
    sa cumpere apartamente al caror cost pe metru patrat rivalizeaza cu
    zone din Manhattan. Hotelurile de cinci stele au perceput 1.500 de
    dolari pe noapte si chiar mai mult in timpul vacantei recente
    dedicate Anului Nou Lunar; o companie a cerut 80 de dolari doar
    pentru a le permite turistilor sa-si instaleze un cort.


    Boom-ul de aici, ce continua in timp ce restul lumii se zbate in
    recesiune, este alimentat de o directiva in premiera a liderilor
    chinezi: la 31 decembrie, Consiliul de Stat – guvernul chinez – a
    lansat un memorandum in care spunea ca Hainan este un “studiu de
    caz” pentru dezvoltarea unei “destinatii turistice competitive la
    nivel international”.

    Investitorii au interpretat aceasta ca pe o cursa fara obstacole
    de a reface Hainan ca pe un echivalent chinezesc al Monaco-ului, al
    Las Vegasului sau al arhipelagului Hawaii. Desi nu este nicio
    dovada clara ca autoritatile vor permite introducerea licentelor
    pentru cazinouri, unii pariaza ca Hainan va depasi Macau, fosta
    colonie portugheza aflata acum sub suveranitate chineza, ca
    destinatie favorita pentru amatorii de jocuri de noroc.

    Cititi articolul integral in editia tiparita a revistei BUSINESS
    Magazin.

  • Cel mai tanar strateg din telecomul romanesc

    Daca as fi stiut ca voi fi fotografiat, m-as fi imbracat intr-o
    camasa de alta culoare”, incepe Ovidiu Ghiman, directorul de
    strategie si dezvoltare a afacerii al Romtelecom, o discutie cu
    BUSINESS Magazin. Remarca lui n-are insa prea mult de-a face cu
    faptul ca nu ar iesi bine in poza fara o pata de culoare, ci mai
    degraba cu imaginea pe care incearca sa o transmita despre
    Romtelecom, un elefant care trebuie sa danseze, dupa cum spunea nu
    de mult Yorgos Ioannidis, seful operatorului.

    In ultimul an, de cand a facut mutarea catre Romtelecom, lasand
    in spate 12 ani de activitate in cadrul competitorului RCS&RDS,
    misiunea lui Ghiman a fost cat se poate de clara: sa deseneze si sa
    adapteze strategia companiei la noul concept, gandind in acelasi
    timp produse si servicii complet noi, si sa incerce agresiv sa
    creasca acoperirea, in incercarea de a castiga cota de piata pentru
    TV si broadband. “Compania a devenit flexibila si adaptabila, unele
    lucruri pot sa fie construite de la zero asa incat sa fie completat
    setul de instrumente de care Romtelecom are nevoie pentru a concura
    cu absolut orice jucator din piata”, spune el.

    Ghiman a fost, spre exemplu, cel care s-a ocupat de perfectarea
    preluarii NewCom, operator creat prin achizitia si integrarea a
    peste 50 de companii de telecom, care detinea reteaua in peste 100
    de localitati si numara in total aproximativ 70.000 de clienti. A
    fost o decizie care a plasat Romtelecom pe locul al patrulea in
    randul furnizorilor de servicii de cablu TV de pe piata, dupa
    RCS&RDS, UPC si DCS, patru ani dupa ce renuntase la aceasta
    linie de business pentru “a se concentra pe serviciile de voce”,
    prin vanzarea retelelor catre actualul UPC Romania. Acum,
    operatorul a platit o suma de ordinul milioanelor de euro pentru a
    reintra pe aceasta piata, valoare care nu a fost confirmata si
    despre care exista un singur indiciu intr-un document al Bancii
    Transilvania, unde se vorbeste despre 6,33 milioane de dolari (4,69
    milioane de euro).

    Cititi articolul integral in editia tiparita a revistei BUSINESS
    Magazin.

  • O criza cat norul de neagra

    Pierderi din vanzari – peste 1,7 milioane de euro, rambursari –
    aproximativ 450.000 de euro, costuri de operare de pe alte
    aeroporturi – aproximativ 30.000 de euro, reprogramarea pasagerilor
    pe zboruri ulterioare – aproximativ 300.000 de euro. Dincolo de
    agitatia care a cuprins aeroporturile si piata de aviatie in
    general in zilele dintre 16 si 21 aprilie, Sherif Ussama, noul
    director general al Blue Air, a contabilizat zi de zi pierderile pe
    care i le-a adus eruptia vulcanului Eyjafjallajökull. Joia trecuta,
    pe finalul anularilor de zboruri, numarase deja pierderi de 2,45
    milioane de euro pentru companie, cat nu a avut Blue Air pierderi
    nete in niciun an – din 2005, cand a fost infiintata, incoace.


    Nu numai Blue Air a iesit pe minus in 2009 – si Carpatair,
    compania de la Timisoara controlata si condusa de omul de afaceri
    Nicolae Petrov a avut primul an fara profit net de la infiintarea
    companiei in urma cu zece ani. TAROM a pierdut in 2009 peste 20 de
    milioane de euro si incepuse 2010 agresiv, sperand sa castige
    profit din volumul de pasageri, dar si din exploatarea cat mai buna
    a segmentelor pe care este lider de piata. De aceea, la inceputul
    acestui an orice director de companie aeriana vorbea fara retineri
    despre subiecte sensibile precum sansele de revenire a industriei
    in 2010, despre cat de greu a fost 2009, despre faptul ca piata de
    profil trebuie sa o ia din nou de la capat sau despre competitia
    dintre aviatia traditionala si low-cost. Doar despre profit aveau
    retineri sa vorbeasca si nu e de mirare.

    Pentru Sherif Ussama, care tocmai a preluat pozitia de director
    general, e cu atat mai greu: a fost pus in fruntea companiei lui
    Nelu Iordache si pentru a aduce profit companiei in 2010, insa
    acest lucru s-a indepartat semnificativ acum.

    Cititi articolul integral in editia tiparita a revistei BUSINESS
    Magazin.

  • Iliescu si Nastase, la preturi de “Te pup in fund, conducator iubit”

    Editura Nemira, de pilda, pare sa fi redescoperit o serie de
    titluri pe care le ofera la modicul pret de 3 lei; il regasim
    astfel pe fostul presedinte Ion Iliescu cu volumul
    “Dialoguri romano-americane” (reducere 97%)    .

    Tot dintr-o perspectiva oarecum romano-americana pare sa privesca
    si Adrian Nastase in volumul
    “De la Karl Marx la Coca-Cola” (reducere 91%)    .

    Parasind social-democratia, trecem la fostul premier Radu Vasile,
    poet chiar inainte de a fi prim-ministru, si care apare in oferta
    de 3 lei cu volumul “Pacientul
    roman”     dar si cu analiza “Se
    inchide cercul?”    . Ceva ma face sa spun ca si romanul lui Daniel
    Banulescu
    “Te pup in fund, conducator iubit!”     ar putea starni interes in
    vremurile pe care le traim.

  • Cum vede Tiriac Jr. dezvoltarea imperiului

    Din biroul sau, amplasat la parterul cladirii de birouri unde
    isi are sediul Tiriac Holdings, din nordul Capitalei, Ion Alexandru
    Tiriac pune la cale noile planuri de dezvoltare ale Holdingului, pe
    toate segmentele acestuia – imobiliar, auto si financiar.
    Imbracat “business”, serios, cu familie si planuri mari, Tiriac Jr,
    cunoscut in urma cu 4-5 ani pentru apartiile in publicatiile
    mondene, acum doreste ca dupa 2011 sa readuca in prim-plan cuvantul
    “crestere” in cadrul companiei. Noi proiecte imobiliare dupa
    2011-2012, noi centre auto si o posibila alianta in ceea ce
    priveste Tiriac Leasing reprezinta lista de prioritati a fiului
    fostului tenismen.


    Cifra de afaceri a businessului Tiriac a fost in 2009 cu
    aproximativ 30-40% mai mica decat in anul anterior, recunoaste Ion
    Alexandru Tiriac, fericit sa se poate lauda cu faptul ca a reusit o
    crestere a segmentului de piata.
    “In momentul de fata am reusit sa avem o scadere mai mica decat
    piata si totusi sa scriem in “negru”, adica anul trecut n-am
    pierdut sau castigat bani, am fost pe zero, cel mult am realizat la
    cateva companii un profit de cateva sute de mii sau 1 milion de
    euro si am castigat si cota de piata”, a spus mostenitorul
    imperiului Tiriac. De obicei in business exista un echilibru. Ori
    castigi bani si pierzi cota de piata, ori pierzi bani si castigi
    cota de piata. Spre exemplu, pe piata auto in 2009 cele mai mici
    scaderi le-au inregistrat dealerii si importatorii care au scazut
    cel mai mult preturile, dar care astfel si-au si redus semnificativ
    profitul.

    In 2011 Ion Alexandru Tiriac spera la o revenire pe plus a
    businessului, cu o crestere de 5-6%. “Niciodata nu vom mai vedea
    cresteri de 30-40% pe an cum erau in trecut. S-au dus. Gata. In
    plus, nici nu este sanatos sa ai cresteri atat de mari. Cum este
    posibil ca din 2002 pana in 2007 cu o medie de 40% pe an? Ce s-a
    intamplat atat de extraordinar la noi in tara ca sa ne permita asa
    ceva?” se intreaba retoric Tiriac Jr.

    Anul trecut, din totalul businessului Tiriac Holdings, de
    aproximativ 1,4 mld. Euro, 600-700 mil. euro l-a reprezentat
    segmentul auto, reprezentat de cei patru importatori, Romcar
    (Ford), Hyundai Auto Romania, M Car Trading (Mitsubishi) si Premium
    Auto (Jaguar si Land Rover), alaturi de cele 65 de centre auto care
    formeaza reteaua TiriacAuto, divizia de de retail auto a
    holdingului, care comercializeaza 11 marci auto.

    Vanzarea pachetului de la Mercedes-Benz era pregatita de ceva
    vreme, potrivit lui Alexandru Ion Tiriac, in contexul in care de la
    1 ianuarie 2007 Tiriac a pierdut importurile Mercedes-Benz catre
    nou-infiintata DaimlerChrysler Romania, dar din care detinea 49%,
    controlul asupra companiei fiind detinut de la acest punct inainte
    de nemti. “Este adevarat ca termenul ar fi trebuit sa fie mai lung,
    dar neavand acolo controlul operational am hotarat sa ne concentram
    pe ce avem noi. {i vanzarea Mercedes-Benz a fost buna pentru ambele
    parti in sensul ca ei aveau o politica total diferita fata de a
    noastra legata de cum trebuie sa mearga in viitor si atunci noi
    i-am lasat sa-si faca treaba”, a spus Tiriac oarecum resemnat. In
    acest caz Tiriac Holdings a pierdut controlul asupra importurilor
    Mercedes-Benz Romania, iar de la 1 august il va pierde si pe cel al
    Ford, Compania Nationala de Vanzari a Ford Romania urmand sa preia
    operatiunile de la Romcar. Chiar si asa, nu se poate discuta de un
    “divort” intre Tiriac si Ford sau Mercedes deoarece in continuare
    TiriacAuto reprezinta cea mai importanta retea de dealeri. Poate si
    de aceea, Ingvar Sviggum, vicepresedintele Ford pe vanzari a
    subliniat la Geneva intr-un interviu acordat ZF ca in continuare
    Ion Tiriac va ramane un partener strategic pentru Ford, iar
    colaborarea cu Tiriac Holdings este una importanta pentru Ford.

    “Nici businessul Ford si nici cel Mercedes-Benz nu se pierde.
    Tiriac Holdings detine peste 50% din reteaua Mercedes-Benz si peste
    40% din reteaua Ford. {i suntem primii la amandoua. Nu se poate
    spune ca exista cineva care sa detina mai mult din retea. Asadar in
    aceste conditii nu iesi dintr-un business. Iesi doar in ceea ce
    priveste importurile, sau reprezinti un filtru intre producator si
    client. {i tot trebuie sa “jonglezi” si cu unul si cu altul”, spune
    Tiriac Jr. subliniind ca in continuare pe lista prioritatilor este
    dezvoltarea retelelor de dealeri.
    In acest sens pe lista sunt deschiderea a trei noi centre deja
    construite, doua dintre acestea fiind in Piatra Neamt si Buzau si
    care cel mai probabil vor fi deschise dupa 2011, odata ce piata
    auto va depasi un nivel de 115.000 de autoturisme. Chiar si asa,
    TiriacAuto a deschis in primul trimestru al acestui an un nou
    centru la Cluj pentru Ford si Hyundai, in urma unei investitii de
    peste 5 milioane de euro.

  • Mercedes aduce in gropile din Romania SLS-ul de 150.000 de euro. Vezi aici cum arata noul model

    Noul model de la Mercedes-Benz si AMG aduce un nou pachet
    tehnologic: caroseria din aluminiu, cu usi gullwing, motor AMG
    6,3-litri V8, amplasat central catre puntea fata, care dezvolta o
    putere de varf de 420 kW/ 571 CP, cuplu de 650 Nm si lubrifiere cu
    carter sec, transmisie cu ambreiaj dublu, cu sapte trepte de viteza
    in configuratie transaxiala, suspensie sport cu brate de suspensie
    duble din aluminiu si o greutate a automobilului de 1620 kilograme.
    SLS AMG accelereaza de la 0 la 100 km/h in 3,8 secunde, inainte de
    a ajunge la viteza de varf de 317 km/h (limitata electronic).
    Consumul de combustibil este de 13,2 litri pe 100 kilometri
    (combinat).

    ,,Prin intermediul noului model, Mercedes-Benz SLS AMG, toti cei
    care si-au manifestat pasiunea pentru automobilele cu adevarat
    uimitoare, au posibilitatea sa descopere o legenda care le va
    aprinde cu siguranta imaginatia. Mercedes-Benz a raspuns
    intotdeauna la intrebarea “Cum arata masinile viitorului?”, iar
    acum, in 2010, traditia intalneste inovatia, pentru a prezenta un
    model care se incadreaza perfect in noua era a automobilelor”, a
    precizat Michael Grewe, CEO si presedinte al Mercedes-Benz
    Romania.

    Gazda evenimentului a fost Mihaela Radulescu, iar la prezentarea
    oficiala au mai participat Irinel Columbeanu, Lucian Mandruta,
    Smiley, Roxana Ciuhulescu, dar si alte vedete pasionate de astfel
    de masini.

    Romania are in prezent doar 263 kilometri de autostrada, pe cele
    trei tronsoane Bucuresti-Pitesti, Bucuresti-Drajna si Turda-Gilau.
    Dupa iarna grea din acest an, 79% din reteaua de drumuri nationale
    din Romania este acoperita de gropi. Din lungimea totala de 16.062
    km, pe 12.700 km va trebui sa se intervina pentru plombarea
    gropilor, sau chiar pentru reparatii mai complexe, ceea ce va
    necesita un efort financiar de peste 40 milioane de euro.

  • Misu Negritoiu, seful ING Bank Romania: Politicienii trebuie sa asigure regulile jocului, investitiile publice nu sunt o problema

    “M-am intalnit de curand cu un responsabil politic si prima mea
    recomandare este ca pe ei trebuie sa ii preocupe regulile jocului,
    care trebuie revazute, imbunatatite, simplificate, sa fie
    eficiente, transparente, sa inlesneasca accesul la piete. Ei sunt
    precocupati de investitii si ca nu au bani. Nu cred ca asta este o
    problema. Un ministru al economiei nu cred ca trebuie sa se
    focalizeze pe ce investitii face, pe ce centrale nucleare
    construieste si cati bani are de cheltuit. Trebuie sa asigure
    regulile jocului si sa mobilizeze participatia investitorilor”, a
    declarat Negritoiu, in cadrul evenimentului “MEET THE CEO”
    organizat de BUSINESS Magazin.

    El a aratat ca regulile jocului se refera la reglementari,
    legislatie, precum si la modul de implementare a regulilor, la
    simplitate si transparenta, mentionand ca acestea difera de la un
    sector la altul. “Daca ma uit la sectorul bancar vad costuri
    operationale care sunt in crestere din cauza diferitelor masuri
    adoptate. in loc sa simplificam mai mult, mai mult birocratizam. in
    numele consumatorului se construieste un sistem legislativ sau
    regulator extrem de stufos, de sofisticat, de costisitor, care nu
    ajuta la nimic. La directivele europene transpuse in Romania se fac
    numeroase adaugiri, de sorginte locala”, a continuat seful ING Bank
    Romania.


    El a mentionat ca nu se refera doar la proiectul de ordonanta de
    urgenta propus de Autoritatea Nationala pentru Protectia
    Consumatorilor, prin care se vor face mai multe modificari ale
    contractelor de credit existente, inclusiv a clauzelor privin
    comisioanele de rambursare anticipata. “Pana la urma nu pot sa
    mearga in extrema cu asa numitele masuri de protectie a
    consumatorilor pentru ca trebuie sa existe un echilibru intre
    consumatori si furnizori. (…) Bancile nu au alta solutie decat sa
    trafere costurile asupra produselor. Vor fi produse mult mai
    scumpe. Cui ii foloseste sa fie produse mult mai scumpe? Trebuie sa
    fie o piata competitiva, cu produse mai ieftine pentru populatie.
    Asta e adevarata protectie”, considera Negritoiu.

    O alta recomandare a directorului general al ING Bank Romania
    este reluarea procesului de privatizarea si valorificare a
    activelor statului, mai ales intr-o economie si un stat care nu are
    bani sau nu are prea multi bani.”Dintr-un motiv sau altul,
    privatizarea in Romania este istorie. De ce? in momentul in care te
    imprumuti pe piata locala si internationala, de ce nu iesi pe piata
    cu actiunile si active de stat? Ai participatiile de la Romtelecom,
    de la Petrom, de la combinatele energetice…De ce s-a oprit
    privatizarea in distributia electrica de exemplu? (…) Este greu
    sa te opresti la mijloc. Poate lumea sa spuna ca s-a mers prea
    departe cu privatizarea, dar eu nu cred ca e adevarat”, a declarat
    Negritoiu.

    El a precizat ca exista mult active ale statului care pot fi
    valorificate, subliniind ca nu se discuta despre maximizarea
    veniturilor, ci despre detinerea de numerar. “Sigur ca se gandesc
    ca nu este piata potrivita, dar nu e vorba de maximizarea
    veniturilor din acest privatizari. Pana la urma este vorba de
    valoarea banilor. Cine are cash este sus, fericit. Exista un
    trade-off”, a concluzionat Negritoiu.

    Aflati mai multe despre Misu Negritoiu si recomandarile lui
    pentru politicieni si mediul de afaceri din editia tiparita a
    BUSINESS Magazin de saptamana viitoare, care va aparea pe piata
    luni, 19 aprilie.

  • Misu Negritoiu, seful ING Bank Romania: In tribunale si la procurori intelegerea problemelor economice si financiare este limitata

    “Un angajat care fura, pleaca si este deferit justitiei. Nu am
    avut multe cazuri, dar am avut. (…) Am dat pana acum doua
    persoane la politie. Eu personal am avut mari indoieli daca sa ii
    deferim pentru ca oricum nu ajuta la nimic. (…) Cand ajungi la
    tribunale si procurori intelegerea problemelor economice si
    financiare este limitata. Cineva care primeste un asemenea dosar nu
    stie ce sa faca cu el. Ca sa poti intelege acest dosar trebuie sa
    intelegi problema, sa apelezi la servicii profesioniste. E foarte
    greu”, a spus Negritoiu, in cadrul evenimentului “MEET THE CEO”
    organizat de BUSINESS Magazin.

    El a precizat ca atunci cand era implicat in politica a avut un
    proiect pentru infiintarea de tribunale comerciale si crede ca
    ulterior s-au facut niste sectii care trebuie sa aiba judecatori si
    procurori specializati. “Ce sa faca pentru a avea judecatori si
    procurori specializati? Sa ii trimita la scoala sau sa faca
    recrutari din piata. Exista resurse in piata, foarte multi avocati
    din firmele de avocatura avand un nivel foarte ridicat de
    intelegere a chestiunilor financiare si economice”, a spus
    Negritoiu.

    Seful ING Bank Romania considera ca nu este necesar ca sectorul
    public sa plateasca salarii la nivelul sectorul privat pentru a
    avea specialisti. “Nici bancile nu platesc avocatii sau juristii la
    nivelul firmelor de avocatura. Aceesi situatie este valabila si in
    sectorul IT. Acestea nu sunt core business. Statul isi permite sa
    recruteze oameni specializati care sa lucreze pentru alte motive
    decat salariul. Lumea nu lucreaza numai pentru salariu. Se vor gasi
    oameni specializati care vor sa faca o cariera publica”, a explicat
    Negritoiu.

    El a dat ca exemplu negativ de rezolvare in instanta si situatia
    biletelor la ordin, al doilea instrument dupa numerar, pentru care
    nu exista reglementari fixe de executare imediata in Romania. “Doi
    ani ne-a luat sa executam niste bilete la ordin de la Petrom,
    pentru care am ajuns pana la Curtea Suprema. Au existat instante in
    care am castigat si altele in care am pierdut, cu alte cuvinte
    existau pareri diferite. Cand ajungi sa spui ca banii, cam asta
    reprezinta un bilet la ordin, sunt falsi, atunci ai o mare
    problema. Asta este instabilitatea mediului de afaceri”, a afirmat
    directorul ING Bank Romania. Negritoiu a precizat ca mediul de
    afaceri este mai scump si instabil daca exista insecuritate.

    “Lumea se uita la calitatea instantelor si ea este incorporata
    in nivelul de risc pentru piata romaneasca”, a continuat seful ING
    Bank. Negritoiu a discutat si despre faptul ca nu exista
    reglementari clare si complete privind unele aspecte legate de
    sectorul financiar, cum ar fi existenta unor “liste negre” si a
    unor “proscrisi” implicati in diverse tipuri de fraude.

    El a mentionat ca ING a fost la un moment dat in proces de
    angajare a unei persoane, cu recomandari bune, dar care era
    implicata intr-o frauda la o alta institutie. Fapta nu era inscrisa
    in cazierul judiciar, intrucat nu exista o decizie definitiva, iar
    banca a aflat din piata.

    Seful ING a mai dat exemplul unor persoane implicate in
    chestiuni grave, cum ar fi falsificarea de facturi, care “dorm
    linistiti” pentru ca au tot felul de interpusi si nu pot fi
    executati.

    Intrebat de ce nu se fac publice diversele cazuri, Negritoiu a
    replicat ca a anuntat despre compania Flamingo, dar “la ce a
    folosit?” El a mentionat ca in Olanda de exemplu cand exista un caz
    de executie, cine nu mai poate sa plateasca ridica mainile si se
    preda, spunand “am ratat, platesc pretul”. “Pe plan local
    executarea este o lupta continua”, a continuat Negritoiu.

    El a precizat ca economia de piata pledeaza pentru un regim mai
    transparent al datornicului si pentru disciplina a datoriei, care
    trebuie onorata sau executa, nu ocolita.

    Aflati mai multe despre Misu Negritoiu si recomandarile lui
    pentru politicieni si mediul de afaceri din editia tiparita a
    BUSINESS Magazin de saptamana viitoare, care va aparea pe piata
    luni, 19 aprilie.

  • Angajatii din SUA accepta orice job

    Don Carroll, fost analist financiar cu un master in
    administrarea afacerilor la o universitate de top, era evident
    supracalificat pentru postul de conducator al departamentului de
    reclamatii al Cartwright International, o mica afacere de familie
    care se ocupa cu servicii de mutari in Grandview, statul Missouri,
    la sud de Kansas City.

    Dar Don era fara serviciu de sase luni, iar departamentul in
    cauza avea nevoie urgenta de modernizare dupa cateva decenii in
    care fusese profund neglijat. A fost o potrivire buna. Dupa ce a
    fost angajat in decembrie, Carroll (31 de ani), s-a pus repede pe
    treaba cu revigorarea departamentului, format din patru persoane,
    care gestioneaza plangerile legate de distrugerile cauzate la
    mutari. S-a ocupat si de crearea de modalitati prin care compania
    sa-si poata urmari mai bine cheltuielile.

    Intelepciunea populara spune ca e periculos sa angajezi
    candidati supracalificati precum Carroll, care ajung rapid
    frustrati de noile indatoriri. (In anuntul pentru acest post se
    cerea “de preferat diploma de bacalaureat, dar nu este
    obligatorie”.) Dar dupa patru luni de la angajare, treburile par sa
    mearga bine pentru toti cei implicati.

    Este o situatie care se repeta in multe alte locuri, pe masura
    ce aspiratiile multor angajati se recalibreaza in urma recesiunii,
    permitandu-le unor companii sa faca pe seama lor adevarate
    chilipiruri.

    “Se incearca profesionalizarea reala a acestei companii”,
    sustine Carroll, singurul care aduce venituri familiei sale de
    patru persoane si care tocmai si-a pierdut casa din cauza ipotecii.
    “Si eu am avut sansa sa joc un rol major in asta.”

    Rezultatul problemelor din economie este o noua categorie de
    angajati pe posturi inferioare calificarii lor, ce au impanzit
    companiile americane, ocupand posturi cu cateva trepte mai jos
    decat nivelul cu care erau obisnuiti.