BusinessMagazin

Author: adison

  • SONDAJ DE OPINIE

    La sfarsitul anului trecut, BUSINESS Magazin a realizat un sondaj printre publicitari pentru a vedea cum percep ei fenomenul autoreglementarii in Romania. Rata de raspuns a fost de 20%: doar 5 agentii dintre cele 25 chestionate – full-service, de media si regii de vanzari – au completat chestionarul. BUSINESS Magazin va continua acest proiect prin chestionarea celorlalti doi actori din industrie – mass-media si clientii – pentru a oferi o perspectiva echilibrata asupra fenomenului. Deocamdata, cateva concluzii apartinand primului actor chestionat: agentiile.

     

    DEFINITIE: Unii asociaza autoreglementarea eticii, altii regulilor. O agentie aduce in discutie si sanctiunile: „Autoreglementarea implica existenta unui sistem de reglementari (reguli – n.r.), prevazut cu sanctiuni si a unui sistem de implementare“.

     

    LA MIJLOC: In eforturile ei de a se auto-reglementa, publicitatea romaneasca este guvernata de legislatie sau de principii de etica?  Adevarul pare sa fie undeva la mijloc, in opinia agentiilor. Una dintre acestea a subliniat insa ca proportiile difera in functie de domeniu (regulile publicitatii TV sunt aliniate normelor UE prin legea audio-vizualului, insa in publicitatea stradala inca domina haosul – deci aici nu functioneaza nici legea, nici etica – n.r.).

     

    NOTE: Agentiile au fost rugate sa acorde o nota autoreglementarii pietei – in functie de canal – pe o scara de la 0 la 5 (nota maxima). Concluzia care se desprinde este aceea ca industria mai are mult de lucru la autoreglementare, in special in segmentele OOH (out-of-home, care include si outdoor-ul) si Internet.

     

    PRESIUNEA UE: Parerile sunt impartite cand vine vorba despre presiunea UE asupra industriei in vederea autoreglementarii. „Nu au existat presiuni de nici un fel“, a spus o agentie. „Influenta sa (a UE, n.r.) este covarsitoare“, a spus alta.

     

    NET SAU BRUT: Cea mai interesanta concluzie din sondaj este, probabil, aceea ca agentiile nu se grabesc sa puna la punct un sistem prin care sa se poata determina volumul net al investitiilor in media (prin care se asigura transparenta banilor atrasi de media din publicitate). La o intrebare formulata pe marginea acestui subiect, agentiile au spus fie ca „se poate si fara“ acest sistem, fie ca „nu se poate realiza acum aceasta propunere“.

  • Agentia austriaca Braneti si-a deschis filiala in Romania

    Agentia austriaca de publicitate independenta Braneti si-a deschis filiala in Romania. Oamenii de new business stau cu lupa pe companiile austriece.

     

    „Austria reprezinta, de departe, cel mai important investitor din Romania. De aceea, a fost clar ca Braneti trebuie sa vina in Romania cu birou propriu si oferta de full service“ – astfel a explicat Marius Braneti, CEO al Grupului Braneti, venirea jucatorului austriac pe piata autohtona de publicitate.

     

    „Pentru mine, ca originar din Romania, acest pas a fost o decizie clara. Cu o rata de crestere economica de peste 8%, piata romaneasca constituie un boom in zona Europei de Sud-Est“, a mai spus Braneti. El a mentionat ca prin deschiderea filialei din Romania, agentia continua strategia de ofertare catre „clientii nationali si internationali“.

     

    Braneti se compune din trei departamente principale: Braneti Advertising, Braneti Public Relations si Braneti Digital Media. Filiala din Bucuresti se bazeaza pe acest model si ofera consiliere si implementare in disciplinele respective, conform declaratiilor agentiei. Managementul agentiei este asigurat de Cornel Lungu, despre care reprezentantii agentiei spun intr-un comunicat ca „dispune de cele mai bune contacte in domeniul politic, economic si media“.

     

    Printre clientii agentiei austriece se numara companii precum Renault Nissan Austria si Elvetia (realizarea de brosuri publicitare), RCI Bank (brosuri), Charlotte Robere (consultanta full-service), Otto Bock (direct mailing) sau Rasper & Söhne (website). Braneti are in prezent birouri doar in Viena si Bucuresti. Agentia exista din 1999 si a fost fondata de Marius Savulescu Braneti. In Romania, Braneti pleaca la drum cu trei clienti: Casinos Austria, Austrian Business Club si Purmo.

     

    Intrebati ce venituri estimeaza sa atraga in 2006-2007, reprezentantii agentiei au spus pentru BUSINESS Magazin ca se asteapta sa-si amortizeze investitia in al treilea sau al patrulea trimestru al acestui an. Biroul din Bucuresti are 5 angajati permanenti si multi colaboratori.

  • IN THE SPOTLIGHT

    Ideea: Oricand vrei mai mult

    Client: Piraeus Bank

    Agentie: Foote Cone & Belding (Interpublic)

    Canale: TV

     

    Dupa o lunga perioada de anonimat, Piraeus Bank a inceput sa-si faca auzita vocea in peisajul publicitar. Strategica in planurile sale de marketing este, in aceasta perioada, promovarea creditului pentru locuinta. In campania „Oricand vrei mai mult“, banca pune accentul pe noutatea produsului sau: posibilitatea de refinantare a creditelor de gen contractate de la alte banci.

     

    Conceptul creativ este centrat in jurul unui joc de-a v-ati-ascunselea in familie, unde „lipsa de spatiu strica buna dispozitie“, explica reprezentantii bancii. „Prin acest spot, Piraeus Bank isi propune sa informeze, dar si sa creasca notorietatea acestui tip de credit si, implicit, a bancii.“ Obiective de marketing adiacente sunt sporirea volumului de solicitari pentru creditul pentru locuinta si atragerea unui numar cat mai mare de clienti.

     

    Reluand laitmotivul „Oricand vrei mai mult“, clientul si agentia care semneaza acest spot – FCB Bucharest – continua linia strategica a spoturilor anterioare (in care Piraeus promova alt tip de produse). Realizarea spotului TV a implicat costuri de 40.000 de euro, spune Piraeus. Acesta ruleaza in perioada 2 ianuarie-12 februarie pe posturile Pro TV, Acasa, Antena 1, Antena 3, Realitatea TV si Discovery.

  • 10 au spus da

    Zece din cele 25 de state UE au ratificat deja Constitutia europeana. Dintre acestea, in Spania a fost un referendum, al carui rezultat a fost confirmat de Parlament, iar in Germania si Austria  s-a dat OK-ul principal, in camerele inferioare.  

    AU RATIFICAT in ordine cronologica Lituania, Ungaria, Slovenia, Italia, Grecia, Spania*, Austria, Slovacia, Germania**, Belgia 

    IN CURS DE RATIFICARE Letonia (mai), Cipru (iunie), Malta (iunie-iulie), Finlanda (decembrie), Suedia (decembrie), Estonia

    REFERENDUM Franta (29 mai), Olanda (1 iunie), Luxemburg (10 iulie), Polonia (25 septembrie), Marea Britanie (2006), Cehia (2006), Irlanda, Portugalia

    • DACA RASPUNSUL E NU

    Cei ingrijorati de eventuala respingere a Constitutiei europene intr-unul dintre statele membre fac deja calcule. Deocamdata, istoria recenta arata doua cazuri: votul danez impotriva ratificarii Tratatului de la Maastricht (1992) si cel irlandez contra Tratatului de la Nisa (2002). In ambele cazuri, a fost reluata procedura ratificarilor prin referendum, opinia publica din cele doua tari fiind convinsa ulterior de avantajele acceptarii tratatelor respective. Ce s-ar putea intampla acum? 

    UN NOU REFERENDUM dupa modelele danez si irlandez, pentru acelasi text al Constitutiei. 

    MODIFICAREA CONSTITUTIEI astfel incat ratificarea sa devina posibila si in cazul tarilor care au esuat la prima incercare. 

    O NOUA CONSTITUTIE mai putin cuprinzatoare, alcatuita pe principiul celui mai mare divizor comun.

    RENUNTAREA LA CONSTITUTIE asa cum s-a intamplat in 1954, UE urmand sa functioneze dupa tratatele deja existente. 

    IESIREA DIN Uniunea Europeana a statului membru care nu a reusit ratificarea. Aceasta ar fi cea mai dramatica solutie. 

  • Statele Federale ale Europei

    Irlandezul Anthony Coughlam, profesor universitar la Trinity College, Dublin, sustine ca rezultatul cel mai important al adoptarii Constitutiei e acela ca va inlocui actuala UE cu un Stat Federal supranational. El aduce cinci argumente.  

    ABOLIREA UE si a actualei Comunitati Europene (art. IV-437 arata ca noua Constitutie inlocuieste Tratatul de infiintare a Comunitatii europene si Tratatul UE).

    CREAREA unei noi UE, bazata pe o constitutie proprie (Art. I-1). In acelasi timp, articolul IV-438 transfera legile si institutiile actualei Comunitati noii UE. 

    SUPREMATIA noii Constitutii si a legilor europene asupra constitutiilor nationale si a legilor din statele membre este data de articolul I-6.

    PERSONALITATEA JURIDICA (art. I-7) conferita UE, similara celei pe care o au alte state. Practic, UE se va comporta ca un stat, va avea o singura voce in comunitatea internationala, presedinte, ministru de externe, procuror general, moneda si drapel proprii (articolul I-8).

    CETATENIA UE este statutata de articolul I-10 („Fiecare cetatean al unui stat UE este cetatean UE. Cetatenii UE se bucura de drepturile si obligatiile prevazute in Constitutie“).

     

  • Constitutia, pe scurt

    Constitutia UE are 357 de pagini. Sunt 148 de articole, structurate in patru parti. 

    PARTEA I: contine definitii, principii, drepturi, valori, obiective si prezinta institutiile europene si modul lor de functionare. Ca noutate, sunt descrise aici, in premiera, mecanismele iesirii din UE. 

    PARTEA a II-a: reprezinta Carta Drepturilor fundamentale ale UE, adoptata la Nisa in 2000. Are capitole referitoare la demnitatea, libertatile, egalitatea, solidaritatea, justitia si cetatenia locuitorilor UE.

    PARTEA a III-a: se refera la politicile si functionarea UE si cuprinde detalii institutionale si de procedura, precum si bazele juridice ale actiunilor UE. 

    PARTEA a IV-a: prezinta dispozitii generale referitoare la tranzitia de la Comunitatea Europeana la Uniunea Europeana, modalitati de revizuire a Constitutiei si mecanisme de intrare in vigoare.

  • Cum sa transformi un milion de pixeli intr-un milion de dolari

    Faptul in sine – Alex Tew a vandut cu al sau www.milliondollarhomepage.com publicitate de 1 milion de dolari – este arhicunoscut. Mai putin mediatizat este insa parcursul proiectului sau, de la o pagina de Internet goala la „mirosul“ contului din sapte cifre.

     

    Un parcurs bazat pe o strategie de marketing foarte eficienta, avand in vedere ca s-a bazat in exclusivitate pe avantajele Internetului si ca a fost pusa in aplicare de un singur om. Printre numele grele care s-au lasat convinse sa cumpere reclama s-au numarat Yahoo!, Orange sau The Times. „In noaptea in care mi-a venit ideea, stateam in pat, acasa la parintii mei, si ma uitam la sosetele pe care le aveam in picioare. Nu erau de acelasi fel“, povesteste Alex Tew (21 de ani) pe blog-ul sau.

     

    „Eram constient ca nu aveam destui bani pentru facultate si ca va trebui sa rezolv aceasta problema, asa ca m-am pregatit pentru o sedinta de idei geniale.“ Si-a luat un carnetel si un pix, s-a asezat pe pat, iar primul lucru pe care l-a notat a fost: „Cum pot deveni milionar?“. 20 de minute mai tarziu, a aparut si ideea: un site web… fara nimic pe el.

     

    Alex Tew a decis sa vanda pe acest site pixeli (punctele din care este formata orice imagine digitala), pe care companiile sa isi publice, dupa bunul plac, reclame sub forma de imagini. In cazul in care un vizitator al site-ului indreapta mouse-ul deasupra unei anumite reclame, sa apara un scurt text descriptiv, iar daca utilizatorul face clic pe imagine, sa fie redirectionat catre site-ul companiei care a cumparat reclama.

     

    „Nu mai aveam nevoie decat de un nume“, povesteste Alex Tew. Pana dimineata avea si numele: „Million Dollar Homepage“, iar modelul de business a fost si el structurat rapid: trebuia sa aiba un milion de pixeli care sa se vanda la pretul de un dolar bucata. Care a fost investitia in acest business? Domeniul „www.milliondollarhomepage.com“ l-a costat cam 90 de dolari. Designul paginii de Internet l-a facut singur, iar rezultatul a fost in prima faza un fel de tabel cu 10.000 de casute, fiecare avand 100 de pixeli.

     

    „Nu sunt convins inca de idee si nici ca voi vinde toti pixelii“, spunea Alex la inceputul proiectului sau, in luna august 2005, intervievat de BBC News Interactive. „Voi vinde insa cat pot. Companiile interesate va trebui sa faca o investitie minima de 100 de dolari, adica cel putin un patratel format din 100 de pixeli“, isi anunta el planurile. Pe 26 august, pe Internet aparea www.milliondol-larhomepage.com, iar trei zile mai tarziu, Alex ii vanduse deja fratelui sau 400 de pixeli.

     

    „400 de dolari! Sunt banii pe care i-am castigat cel mai usor pana acum“, comenta Alex pe blog-ul sau. Dupa zeci de mail-uri trimise tuturor cunostintelor pentru a le spune despre ideea sa, Alex Tew ajunsese la concluzia ca cei 400 de pixeli vanduti vor fi si ultimii. Insa nu a fost asa. Chiar in ziua aceea a mai vandut 100 si a hotarat sa mai astepte putin, sa mai vanda cel putin 5 casute pana sa inceapa sa trimita comunicate presei locale si internationale, scrie BBC News Online.

     

    „Pe 2 septembrie aveam deja 900 de dolari in cont pentru ca tocmai il convinsesem pe directorul unei companii producatoare de masinute pentru parcuri de distractii sa cumpere 400 de pixeli“, isi aminteste Alex. „Sunt multumit. Este mult peste ce ma asteptam pentru prima saptamana, iar daca nu voi atinge milionul, macar cu banii stransi voi putea sa-mi cumpar niste sosete mai bune“, scria el. Doar o zi mai tarziu, insa, a marcat pragul de 1.000 de pixeli vanduti. A hotarat sa cheltuiasca cei 1.000 de dolari pe doua lucruri: pe un comunicat de presa si pe imbunatatirea aspectului site-ului.

     

    Aparent, comunicatul nu i-a adus mai multi clienti. Timp de cateva zile, pe site-ul lui Alex Tew nu a mai aparut nici o reclama noua. In schimb, presa incepuse deja sa scrie despre ideea sa, fapt care l-a ajutat sa atraga in scurt timp cam 2.000 de utilizatori pe ora. Rezultatele s-au vazut de-abia pe 9 septembrie, cand a vandut 2.500 de pixeli.

     

    Pana la finalul lunii septembrie Alex a reusit sa stranga suficienti bani pentru a merge nu doar la facultate, ci si intr-o croaziera de lux, daca ar fi dorit. Evident, si-a cumparat si sosete noi (si-a publicat poza cu ele pe blog), contabilizand aproape 250.000 de pixeli vanduti in septembrie si un numar de aproximativ 90.000 de vizitatori pe zi. La scurt timp, a aparut si la o emisiune pe postul BBC3, precum si la stirile  BBC News. Interesul companiilor pentru site-ul lui Alex a crescut rapid.

     

    De fapt, era destul de simplu, mult mai ieftin comparativ cu reclamele la televiziune sau la radio, avea garantat impactul datorita faptului ca toata presa scria despre Alex, care garanta ca site-ul va functiona cel putin cinci ani. In final, va reprezenta o „bucatica din istoria Internetului“, ii asigura el pe potentialii cumparatori. Pe 26 octombrie, la exact doua luni de la lansarea site-ului, Alex Tew ajunsese deja la jumatatea drumului: 5.000 de casute vandute si 500.000 de dolari in cont.

     

    Dupa cateva aparitii in presa americana, site-ul lui Alex a atins pragul de 700.000 de pixeli vanduti pe 28 noiembrie, la trei luni de la lansare, iar vanzarile zilnice au inceput sa fie de minim 20.000 de dolari, scrie BBC News Online. Astfel, in numai cinci zile a mai strans 100.000 de dolari.

     

    „Deja mi se parea ca fac bani la fel de usor ca intr-un joc de Monopoly. Si nu eram obisnuit cu un astfel de succes“, povesteste el. Perioada de sarbatori a fost foarte buna. Firmele s-au inghesuit sa-si faca singure cadou prezenta pe deja celebrul site, asa ca in ultima zi a anului trecut incasarile ajunsesera deja la 990.000 de dolari. Asta insemna ca mai erau 1.000 de pixeli disponibili pe site, insa cererea era deja mult prea mare.

     

    „Nu voiam sa creez inca un site cu acelasi scop pentru ca voiam ca «Million Dollar Homepage» sa fie unic, atat ca idee, cat si ca succes“, a explicat el. A gasit totusi o solutie pentru a specula interesul urias pentru ultimii pixeli de pe site. A oprit vanzarea lor si i-a scos la licitatie pe eBay, cel mai mare site de licitatii online.

     

    In loc de 1.000 de dolari, a incasat 38.100 de dolari, cu toate ca unii participanti la licitatie au fost dispusi sa plateasca si 150.000 de dolari pentru ultimul spatiu ramas pe site. „Acelea nu erau insa oferte serioase si am ales varianta cea mai buna din punctul meu de vedere“, a explicat Tew.    

     

    Calea catre milionul de dolari nu a fost insa lipsita de probleme. Alex a trebuit sa faca fata pe ultima suta de metri hackerilor, care au atacat site-ul, atrasi de publicitate.  „Hackerii au cerut chiar o suma destul de mare de bani (50.000 $ – n.r.) pentru a opri atacul, iar asta se numeste santaj. Acum, FBI-ul face investigatii“, scria el.

     

    Era inevitabil, probabil, ca succesul lui Alex sa nu atraga dupa sine aparitia unui numar mare de site-uri bazate pe aceeasi idee. La o ultima numaratoare, erau peste 1.000 de site-uri cu obiect de activitate similar. De pilda, Zero Dollar Homepage (www.zerodollarhomepage.com) este un site unde pixelii sunt oferiti gratuit companiilor interesate, insa de cate ori este accesata o anumita reclama, compania plateste site-ului o suma de bani.

     

    Exista si adaptari ceva mai pretentioase –  The Most Expensive Pixels on the Internet (www.mostexpensivepixels.com), unde un pixel costa nu un dolar, ci 1.000. Singura problema este ca toate aceste imitatii nu prea au succes, comenteaza presa internationala. Dupa cum spune si Alex Tew: „Ideea functioneaza numai o data si se bazeaza pe noutate“.

  • AVEM SI IN ROMANIA

    Site-ul www.paginadeunmiliondelei.ro a fost creat de doi tineri: Adrian Zarnescu, student la marketing si comert exterior, si Mihaela Picioroaga, licentiata in stiinte politice.

     

    RAPID: Pe 10 ianuarie, Adrian Zarnescu auzea pentru prima data despre ideea lui Alex Tew. O saptamana mai tarziu, aparea deja pe Internet site-ul www.paginadeunmiliondelei.ro, bazat pe aceeasi idee.

    VIZITATORI: Site-ul a fost vizitat pana la inchiderea editiei de 5.735 de persoane, dintre care 85% din Romania. In medie, pagina de Internet a fost vizitata de 588 de utilizatori in fiecare zi.

    VANZARI: Deja, pe site au aparut 8 reclame, care ocupa 14.400 pixeli. O parte dintre reclame sunt publicate prin barter, asa ca suma incasata pana in prezent se ridica la 13.900 RON, a spus Zarnescu pentru BUSINESS Magazin.

  • Confidente mioritice

    Jurnalele personale online nu mai sunt doar distractia elevilor si liceenilor. Pe lista „bloggerilor“ autohtoni au inceput sa apara mai nou si oameni de afaceri, specialisti in marketing, jurnalisti si investitori.

     

    Daca acum trei luni, cand BUSINESS Magazin a scris in detaliu despre fenomenul blogurilor la nivel mondial, nu prea am avut ce spune despre blogurile „bastinase“, intre timp lucrurile s-au schimbat destul de rapid. Pe cea mai bogata colectie de link-uri catre bloguri romanesti, http://rss.mioritics.ro, se vede ca acum exista autori romani de bloguri precum oameni de afaceri, investitori in IT, directori de firme si sefi de marketing. Ei gasesc in blog un mod comun de exprimare si isi trimit vizitatori reciproc, pentru a atrage atentia asupra subiectelor care-i preocupa.

     

    Nu-i de mirare astfel ca in peisajul mediatic a aparut prilejul de a discuta mai in detaliu despre bloguri. Recent, la o emisiune de radio de la City FM, s-au asezat la aceeasi masa cativa „actori“ ai dezvoltarii fenomenului in Romania – Radu Ionescu, director general al firmei de marketing cu permisiune Kinecto, Antonio Eram, fondatorul portalului de bloguri Weblog.ro si jurnalistul de la Europa FM Lucian Boariu, reuniti la invitatia lui Ionut Paraschiv, toti patru fiind si autori de jurnale personale online. De ce au fost blogurile subiectul unui talk-show de radio? Pentru ca subiectul este incitant si este la zi, spun sustinatorii fenomenului.

     

    „In 2003, in toata presa romaneasca a fost un singur articol despre bloguri“, spune Antonio Eram. „Anul trecut cred ca n-a fost saptamana fara cel putin un articol“, sintetizeaza el diferenta de perceptie asupra acestui fenomen. De pilda, portalul http://rss.mioritics.ro/ trece in revista peste 330 de site-uri de jurnale personale romanesti.

     

    Printre numele mai sonore din lista de autori se afla Madalin Matica – de la procesatorul de plati online DotCommerce, Dragos Tuta, director al agentiei de marketing Selenis, Dragos Novac, partener Krogos Software, Octavian Costache si Ovidiu Predescu, romani care lucreaza la Google, Cristian Lupsa, ziarist roman care lucreaza in SUA. Recent, si Orlando Nicoara, director general al furnizorului de servicii online Netbridge, a inceput sa publice un blog.

     

    Octavian Costache, zis Vivi (www.vivi.ro), este, printre altele, dezvoltatorul DoiZece.ro, site de jocuri online care a fost, recent, cumparat de celalalt principal furnizor de servicii online romanesc, Neogen. Este, de asemenea, implicat in realizarea WordPress, o platforma de blog folosita de cele mai mari site-uri din lume, printre care cel mai popular site de tehnologie, CNet.com (30 de milioane de utilizatori pe luna). Asadar, cu greu s-ar putea spune ca este surprinzator faptul ca a ajuns sa lucreze pentru Google la New York. „Ma intreaba lumea daca ma pregatesc de alegeri, pentru ca am aparut in presa.

     

    Nu, nu candidez la primarie…“, scrie el pe blogul sau. Exista de asemenea mai multe bloguri din zona business, care publica stiri economice, zvonuri din piata, informatii din companii. In urma unei plimbari pe Net, va puteti alege chiar si cu surse de finantare pentru idei de afaceri: „Mi-am propus sa sprijin ideile noi si interesante din Internet, cu know how, promovare, management si, mai ales, resurse financiare“, scrie in jurnalul sau personal Vlad Stan, fondatorul si directorul general al Vodanet, care detine o retea de site-uri de Internet. Jurnalul sau (www.vladstan.com) se axeaza atat pe diversele experiente de zi cu zi (de exemplu, tema „Despre mancarea chinezeasca“), cat si pe subiecte de afaceri, in relatie cu tehnologia sau nu.

     

    La randul sau, Antonio Eram, fondatorul portalului de jurnale personale WeBlog.ro, filozofeaza pe tema schimbarilor aduse in cotidian de publicarea blogurilor pe Internet. „In urma cu ceva timp existau doar jurnalele si filele de jurnal publicate, in general, post mortem, la cererea scrisa a autorului sau in urma unor cercetari (literare). (…) Ma intreb ce s-ar fi intamplat daca Monica Lewinski si-ar fi publicat un blog zilnic“, scrie el in jurnalul personal (http://www.weblog.ro/antonio_eram). Portalul WeBlog.ro a urcat rapid in topuri, ajungand la aproximativ 25.000 de vizitatori pe zi, conform fondatorului.

     

    Preluarea site-ului de catre Netbridge si schimbarile de design survenite ulterior au scazut audienta, dar compania spera sa aiba succes cu noua varianta, aceasta fiind mai bine optimizata pentru motoarele de cautare. In prezent are circa 15.000 de bloggeri inregistrati, a spus Eram. Weblog.ro permite oricui sa isi realizeze un jurnal personal gratuit, iar mesajele sunt promovate, prin rotatie, pe prima pagina. „Fiecare blogger se simte astfel mai important, fiind promovat“, spune Antonio Eram. O audienta constanta pentru WeBlog.ro o constituie strainii, care vin pe site din motoarele de cautare si au ocazia sa isi exprime ideile in engleza.

     

    „Vrem sa cream o comunitate, bloggerii sa primeasca ceea ce merita, iar blogul sa fie un brand cunoscut. Cat de curand vor putea sa cumpere domenii personale de Internet, avand automat si toate functionalitatile oferite de WeBlog.ro“, a explicat Eram. Si Radu Ionescu, specialist in marketing online, ataca in jurnalul sau subiecte diverse. Isi da cu parerea despre evenimentele din industrie – de exemplu puncteaza lansarea serviciului nou de e-mail al Zapp, pe tehnologia Ajax.

     

    Trece prin informatii personale, dar nu uita afacerile. „Cum sa scrii un plan de afaceri“ este numai unul dintre articolele propuse de el. Exista totusi si alte zeci de site-uri care s-au avantat in oferirea de informatii utile. Printre ele: R2.ro, TimSoft.ro, Chml.ro, RomPortal.com. Cel mai popular site 100% romanesc, Softpedia, are o sectiune de jurnale personale ale editorilor, dar accesibile oricarui membru al comunitatii. Se discuta, la fel,  cele mai variate subiecte, de la muzica favorita la planuri de afaceri de viitor.

     

    Alti internauti prefera alte locatii, mai „exotice“. De exemplu Blogger.com, una din cele mai mari comunitati de bloguri din lume. Sau Blogspot.com, Typepad.com si alte nume sonore din industrie. Nu mai vorbim de Yahoo!, cel mai popular portal din lume, care are si serviciu de blog. Pe Tehnorati.com, unul din cele mai mari directoare de jurnale personale, sunt indexate 26,5 milioane de site-uri de jurnale personale.

     

    Dragos Tuta de la Selenis, companie specializata in comunicare online, alege site-ul american BlogSpot.com pentru a-i gazdui jurnalul personal. El tine sub lupa lumea Internetului. Are in vizor si marketingul, alt domeniu in care activeaza. A fost printre primii care au descoperit si comentat site-ul replica www.paginadeunmiliondelei.ro – corespondentul local al www.milliondollarhomepage.com. Tot de la Selenis, Dragos Dehelean sustine cu cifre faptul ca blogurile sunt populare. „Organizatia Euprera (European Public Relations Education and Research Association) a realizat primul studiu paneuropean despre impactul blogurilor asupra activitatii de PR (la care am participat si eu)“, povesteste Dragos in pagina sa personala (http://www.weblog.ro/dragos_dehelean).

     

    „Cateva din rezultate: 31% dintre repondenti scriu in mod regulat pe un blog personal sau al altcuiva. Ceea ce denota un entuziasm semnificativ in favoarea blogurilor“, noteaza el. „Pe de alta parte, 26% nu folosesc in nici un fel blogurile (nici pentru a citi, nici pentru a scrie)“.

     

    Trebuie de asemenea observat ca, asa cum au semnalat multi specialisti din domeniu, blogurile nu scapa de una din limitarile esentiale ale Internetului: exista extrem de multe site-uri in care datele sunt eronate, calitatea informarii depinzand de discernamantul cititorului. Adesea, pe bloguri fie sunt zvonuri, fie autorul incearca sa pozeze in mega-erou, ori pur si simplu arunca pe site informatii neverificate pentru a atrage vizitatori pe moment. Pana la urma, spun la unison oamenii din industrie, blogul este o forma de divertisment.

  • MADE IN USA

    Anul trecut, cel putin 30 de investitori faimosi in lumea IT au deschis pagini personale de blog, scrie presa americana.

     

    CONTACTE Scriu despre ce le vine: ce se intampla in familie, despre muzica favorita, ce mai e la televizor si, chiar daca mult mai rar, despre domenii in care investesc. „Este o metoda foarte buna de a intra in contact cu potentiali clienti“, spune unul dintre ei.

     

    SECRETE Evident, nici unul dintre investitori nu vorbeste deschis despre castigurile realizate. Este un tabu al industriei, spun specialistii.

     

    RISCURI In ciuda autocenzurii si a tendintei de a evita discutiile despre afaceri, oamenii de afaceri cu blog nu reusesc intotdeauna sa se abtina de la a publica diverse informatii confidentiale, lucru care se poate lasa cu demisii, concedieri sau chiar procese.

     

    STUDIU DE CAZ Feld Bradley, director executiv la Mobius Venture Capital, a trasat pe blog cateva notite descriind termeni si expresii financiare si probleme complicate din domeniul taxelor si impozitelor, in general necunoscute publicului larg. Consecinta? Mai multi avocati care se ocupa de taxe s-au plans ca le-au cerut clientii sa apeleze la solutiile lui Feld.