Author: adison

  • Vreau o vacanta numai cu familia

    Fenomenul de reconsiderare a valorii bunurilor materiale, care
    ia amploare si e incurajat de presa americana, este o reasezare a
    prioritatilor pe fondul nesigurantei legate in principal de piata
    muncii. Tot mai multi, angajati sau someri, incearca sa
    economiseasca mai mult si sa cheltuiasca mai putin, dupa cum arata
    ultimele studii in domeniu, trecand de la risipa la un consum
    calculat.

    |n locul obiectelor, noteaza The New York Times, oamenii cauta
    acum sa investeasca mai degraba in “experiente”, cum ar fi o
    vacanta, cursuri de limbi straine sau de gatit ori bilete la vreun
    concert, care le ofera mai multa bucurie decat un obiect cumparat,
    sustin sociologii.

    Chiar daca acest comportament este indus de criza economica, el
    s-ar putea permanentiza, cred specialistii, ca urmare a faptului ca
    oamenii apuca acum sa descopere ce anume ii face cu adevarat
    fericiti. Tendinta n-a scapat neobservata, evident, de catre
    comercianti, care au constat la apogeul crizei ca multa lume
    mananca mai des acasa sau organizeaza seri de jocuri cu familia ori
    minivacante in curtea casei, asa incat si-au reorganizat ofertele
    in consecinta. Sunt comercianti care au amenajat special zone de
    magazin de unde se pot cumpara toate cele necesare petrecerii
    timpului liber cu familia sau prietenii, iar aceste zone se
    dovedesc a fi cele mai cautate.

    Unul dintre motivele pentru care oamenii prefera sa investeasca
    mai degraba in experiente placute decat in obiecte ar fi ca acestea
    le ofera satisfactie pe termen mai lung sau ii elibereaza de
    vinovatia de a acumula pur si simplu obiecte. Bucuria cumpararii
    unui obiect trece destul de repede, pe cand rememorarea unei
    experiente placute produce placere multa vreme dupa consumarea
    acesteia.

  • Sapte mituri despre romani si Romania

    Avem momente de glorie cand vine vorba de afaceri, dar sunt
    conjuncturale si doar putine se transforma in businessuri de
    anvergura. Sunt franturi despre cum se descriu romanii, mai in
    gluma, mai in serios, iar BUSINESS Magazin si-a propus sa dezbata 7
    mituri despre romani si Romania, despre defectele, dar mai ales
    despre calitatile care ne definesc.

    “Ca o consolare pentru faptul ca suntem lipsiti, in general, de
    seriozitate, de acribie, de mandria lucrului bine facut, sau
    dintr-o profunda frustrare, ca o justificare pentru lipsa de
    pragmatism pe seama careia romanul tinde sa-si puna esecurile”,
    s-au nascut aceste mituri despre Romania, considera Catrinel Plesu,
    directorul Centrului National al Cartii.

    Catrinel Plesu pleaca in aceste aprecieri de la sintagma
    “romanul s-a nascut poet”, ca fiind printre cel mai des folosite
    mituri dintre cele pe care BUSINESS Magazin si-a propus sa le
    dezbata. Pana la urma, nu e nimic rau in a fi poet si chiar n-ar fi
    nimic rau in a fi granarul Europei. Problema apare atunci cand
    vorba in cauza isi pierde esenta si devine un fel de proverb, o
    vorba de duh spusa ca sa umple o conversatie sau ca sa scuze o
    greseala.

    Asadar, ne reprezinta, ne onoreaza sau ne acuza faptul ca
    romanii se considera frumosi, inteligenti, ospitalieri? Sunt in
    Romania cele mai frumoase femei din lume si cei mai buni croitori
    si ingineri software? Pana la urma, fiecare popor are parerile lui,
    mai mult sau mai putin magulitoare, la adresa cetatenilor sai.

    Fiecare natie considera ca are cele mai frumoase femei si
    fiecare popor vorbeste despre placerea de a primi oaspeti. In
    valoare absoluta, cele mai multe dintre aceste ziceri despre
    Romania sunt adevarate – romanii sunt placuti la infatisare, scriu
    poezie, omenesc oaspetii si asa mai departe, dar totul e in regula
    atat timp cat nu ne comparam cu altii, dupa cum spune Paul
    Marasoiu, unul dintre analistii intervievati pentru acest articol:
    “De ce credem ca am fi noi mai ospitalieri decat japonezii,
    croatii, marocanii sau eschimosii?

    Fiecare dintre noi, ca indivizi sau ca natiune, avem propria
    proiectie a imaginii despre noi insine. Important este ca aceeasi
    perceptie sa o aiba si cei din exterior, esential este ca evaluarea
    acestora sa fie similara celei la care noi ne raportam mental. In
    general noi, ca romani, avem tendinta de a ne asuma merite care nu
    ne apartin in mod direct si ne vedem mai frumosi, mai isteti nativ,
    mai inzestrati de mama natura, dar niciodata mai punctuali, mai
    seriosi, mai constiinciosi”.

    Odata iesiti “in lume”, calitatile pe care si le atribuie
    romanii devin in mare parte cu adevarat mituri. Adica, asa cum
    spune DEX-ul, “povestire de origine populara, cu continut fabulos,
    care explica in mod alegoric originea lumii, fenomenele naturii si
    viata sociala”.


  • Cosmetica fiscala pentru Europa de Est

    Comisia Europeana a anuntat ca va da un raspuns inainte de 6
    septembrie, insa ar fi o surpriza sa aprobe propunerea, intrucat ea
    ar insemna rescrierea regulilor Pactului de Stabilitate si de
    Crestere (cele care impun si regula deficitului nu mai sus de 3%
    din PIB si cea a datoriei publice nu mai sus de 60% din PIB) si ar
    nemultumi evident Germania, dupa ce state ca Grecia, Spania, Italia
    au incalcat pana acum ani la rand regulile.

    Interesant e ca in Ungaria, care va prelua presedintia UE la 1
    ianuarie 2011 si a anuntat deja ca vrea sa initieze o revizuire a
    Pactului, exista deja opinia ca daca s-ar aproba propunerea, ea ar
    fi “doar un pic mai mult decat o revizuire cosmetica”, dupa cum s-a
    exprimat seful Consiliului Fiscal de la Budapesta, Gyorgy Kopits,
    mai ales pentru ca pietele financiare, care au taxat dur
    indisciplina fiscala a statelor din zona euro, nu vor accepta drept
    credibile niste cifre modificate in acest fel.

  • De ce nu renunta romanii la fumat?

    “Fumatul in Romania este un subiect la moda, ca si fotbalul. Din
    nefericire, multi discuta despre acest subiect in necunostinta de
    cauza, dar sunt putine studii fiabile despre evolutia fumatului in
    ultimii ani”, incepe o discutie cu BUSINESS Magazin prof. dr.
    Florin Mihaltan, medic primar de pneumologie la Institutul de
    Pneumoftiziologie “Marius Nasta” din Bucuresti si presedintele
    Societatii Romane de Pneumologie. Atatea cate sunt, facute de
    autoritati, de producatorii de tigari sau de Comisia Europeana,
    studiile indica insa acelasi lucru, respectiv o scadere foarte
    lenta a numarului de fumatori.

    Despre ce cifre vorbim? “Cercetarile specialistilor de la
    Centrul pentru Politici si Servicii de Sanatate arata scaderea
    prevalentei fumatului de la 35,1% in 2003 la 30% in 2007”, se arata
    in raspunsul Ministerului Sanatatii privind incidenta fenomenului.
    “Descresterea provine din scaderea masiva a fumatului la barbati
    (de la 46,4% la 33%), combinata cu cresterea moderata a fumatului
    la femei (de la 24,1% la 27,1%), mai cu seama in randul
    fetelor.”

    Potrivit raportului CPSS, cea mai mare incidenta se intalneste
    la grupa de varsta 15-24 de ani (34,8%), fata de 2003, cand cea mai
    ridicata era pentru grupele de varsta 25-34 de ani (39,9%), ceea ce
    inseamna ca varsta la care romanii se apuca de fumat a scazut
    vizibil. La celalalt capat al esantionului considerat, in grupa de
    varsta 45-59 de ani, incidenta fumatului a crescut de la 7,2% in
    2003 la 22,9% in 2007.

    Date ulterioare anului 2007 ofera surse din industria de
    tigarete, care sustin ca, daca in urma cu trei ani, 44% dintre
    romanii cu varste de peste 18 ani fumau, in 2010 ponderea lor s-a
    redus la 41%. Scaderea de trei procente provine dintr-o diminuare a
    incidentei in randul barbatilor (de la 61% la 55%).

    Descurajarea fumatului a fost principalul scop declarat pentru
    introducerea in urma cu sase ani a taxei de viciu, al carei
    beneficiar este Ministerul Sanatatii. Cresterea preturilor in urma
    aplicarii taxei de viciu nu a avut insa efectul scontat, intrucat
    cifrele arata ca volumul vanzarilor a crescut cu aproape 10% in
    ultimii patru ani, de la 35 de miliarde de tigarete pe an (date
    disponibile in 2006) la 38,3 miliarde de tigarete pe an, conform
    unui studiu al companiei Novel Research, citat de BUSINESS Magazin,
    de la finele anului trecut.

    Pe de alta parte, cresterile de acciza si influenta cursului au
    dus la marirea preturilor cu circa 50% in doar noua luni (martie
    2009-ianuarie 2010). Una peste alta, in ultimii sapte ani, pretul
    tigarilor s-a marit de cinci ori.

  • Cati ani trebuie sa munceasca un roman, un bulgar si un ungur pentru o casa

    Analistii imobiliari sunt de parere ca tot mai putini romani vor
    putea economisi pentru a-si cumpara o locuinta, iar bancile vor da
    tot mai greu credite pentru cumpararea de apartamente. Majorarea
    TVA, incepand din luna iulie, va avea ca efect o reducere a puterii
    de cumparare, iar ca urmare preturile cerute pentru apartamente vor
    continua sa se reduca pe termen mediu si lung, spun analistii.

    “Cele mai mari scaderi se vor inregistra la preturile
    apartamentelor vechi. Este greu de dat o cifra, dar reducerile de
    pret nu vor fi de doar 2-3%, ci probabil vor fi de 5-10-15%. La
    Bucuresti si in orasele mari, unde sunt investitii si locuri de
    munca, ieftinirile vor fi de anvergura mai mica, iar in orasele mai
    mici, unde piata locurilor de munca este redusa, reducerile de
    preturi la locuinte vor fi mai mari”, consideră Adrian Crivii,
    managing partner al companiei de evaluare Darian.


    Cititi mai multe
    pe www.gandul.info

  • Egalitate, dar nu pentru wireless

    Toata lumea pare sa fie de acord cu ceea ce se cheama “Net
    neutrality”. In esenta, ideea este ca tot traficul din internet
    trebuie tratat in mod egal, fara discriminare. Unii o spun altfel:
    toti bitii sunt egali in fata Retelei. Altii se bazeaza pe exemple:
    editia online a New York Times este la fel de vizibila ca si blogul
    unui elev din Falticeni. In fine, se recurge si la fraze
    sententioase: internetul s-a nascut neutru si asa trebuie sa
    ramana. Cei mai multi dintre noi nici nu ne imaginam ca ar putea fi
    altfel. Nu uitam nici ca presedintele Barack Obama a promis ca va
    sustine cu toata fermitatea principiul neutralitatii internetului,
    iar punctul de vedere al Uniunii Europene este similar.

    In aceste conditii, cine ar putea fi impotriva neutralitatii
    internetului? In principiu, marii furnizori de continut si marii
    furnizori de servicii internet (ISP). Acestia din urma si-au vazut
    in ultimii ani marja de profit scazand in mod constant odata cu
    cresterea masiva a consumului de continut multimedia, cum ar fi
    video streaming, televiziune prin internet, telefonie. In epoca in
    care continutul era dominat de text si poze, acestia cumparau o
    anumita largime de banda pe care o vindeau unui numar mare de
    consumatori (evident, nu toata lumea descarca pagini web deodata).
    Dar continutul multimedia a stricat socotelile, pentru ca, mai ales
    in orele de varf, toata lumea se uita la video on-demand sau
    televiziune, filme online si asa mai departe. Acest tip de consum
    necesita mai multa largime de banda, care trebuie cumparata.

    Pe de alta parte, furnizorii de continut multimedia se confrunta
    cu probleme de QoS (quality of service) din cauza congestionarii
    traficului. De exemplu, pachetele de date video nu ajung in timp
    util la utilizator, iar imaginea se degradeaza. Acesti furnizori
    si-ar dori ca pachetele lor sa aiba prioritate si ar fi dispusi sa
    plateasca pentru asta, in vreme ce ISP-urile ar fi dispuse sa le ia
    banii si sa ofere un sistem de prioritati: in functie de originea
    pachetelor, de natura continutului si chiar de destinatie.

    Problema intelegerii dintre Google si Verizon nu este legata
    doar de cele convenite, ci in primul rand de profilul celor doua
    companii. Google este unul dintre marii furnizori de continut (e
    suficient sa ne amintim ca YouTube ii apartine), iar Verizon este
    un mare ISP ñ adica tocmai termenii generici ai ecuatiei care
    desemneaza dusmanii neutralitatii internetului. Desigur, Google a
    pozat si pozeaza in continuare in cel mai mare sustinator al
    deschiderii si explicit al neutralitatii retelei. Nu ma indoiesc de
    buna lui credinta in ceea ce priveste internetul cablat. Numai ca
    acum spune ca a inteles, cu ajutorul lui Verizon, care sunt
    constrangerile pe care le implica internetul wireless. Iar Verizon
    distribuie o multime de telefoane bazate pe sistemul de operare
    produs de Google, Android, care are o rata de crestere extrem de
    ridicata, iar unii analisti considera ca va deveni un fel de
    Windows in lumea telefoanelor inteligente. Aici pare sa fie miza
    intelegerii. Google nu este neaparat interesant de propriile
    telefoane (ce sunt mai degraba o proba de concept), ci de
    raspandirea platformei Android, ce pare un vehicul prin care sa-si
    extinda profitabilul sau serviciu de publicitate in lumea
    mobila.

    Un alt aspect interesant in acest context este ca Google si
    Verizon discuta foarte degajati despre ce reglementari ar trebui
    adoptate si chiar au propus un cadru legislativ. In aceasta
    propunere rolul Comisiei Federale pentru Comunicatii (FCC) este in
    mod sensibil diminuat si merge in directia unei implicari minime a
    guvernului. FCC ar trebui sa intervina doar “pe cazuri” si sa
    renunte la reglementarile de ordin general in favoarea organismelor
    de standardizare. In mod normal, o asemenea directie ar fi trebuit
    sa-i incante pe activistii de la Electronic Frontier Foundation,
    care inca de la inceputuri cerea guvernelor sa nu se amestece in
    treburile Retelei. insa lucrurile s-au mai schimbat de atunci si
    “dereglementarea” este privita cu alti ochi dupa criza financiara,
    asa ca absenta precizarilor privind ce este “continut legal” si
    exceptarea comunicatiilor wireless de la principiile neutralitatii
    sunt considerate inacceptabile.

    Casa Alba tace, FCC a pierdut procesul in cazul Comcast (care a
    blocat traficul BitTorrent) si se vede cu autoritatea mult
    diminuata, iar lobby-ul Google si Verizon in Congres este extrem de
    puternic. Probabil ca unii biti vor deveni mai egali decat
    altii.

  • Patru prostii

    Micutii de la maternitatea Giulesti sunt cele mai recente
    victime dintr-un lung sir de schingiuiti – arsi, opariti, ingropati
    de vii, amputati sau imbolnaviti de un sistem nu atat rau, cat
    nepasator; nu vorbesc aici numai de institutiile statului sau de
    sistemul medical sau de lipsa specialistilor intr-un domeniu sau
    altul, ci si de companii private si de stat, de multinationale care
    s-au adaptat la modul romanesc de a rezolva probleme, de insi care
    iau decizii si de insi care executa. Toti, peste tot, se bazeaza pe
    o serie de credinte cat se poate de toxice, generatoare de rau,
    care au drept efect final tragedii de genul celei de la
    maternitatea Giulesti.

    Prima, renuntarea la prostia cu “costul cel mai scazut”. Cam
    peste tot, in licitatii publice, in constructii sau in alegerea
    mainii de lucru. Nu vorbesc aici de hotie, de exemplu de licitarea
    unui pret si de majorarea ulterioara cu 50% a acestuia, lucru
    permis de lege, sau de achizitiile “pe comision”. Personal, “costul
    cel mai scazut” imi repugna la fel de mult ca “sunt prea sarac sa
    imi permit ieftin” si sunt adeptul moderatiei – nu cumpar cea mai
    ieftina priza, eventual produsa in China, pentru ca asta inseamna
    incendiu garantat, este numai o chestiune de timp, si nu cumpar
    nici cea mai scumpa priza, pentru ca asta e fita; undeva la mijloc
    se afla produsul corect. Costul cel mai scazut inseamna materiale
    nesterile, de proasta calitate, lipsite de rezistenta, care se
    degradeaza repede. Care-i rostul? De unde fixatia? Incaperea in
    care erau copiii aceia era, inteleg, cel mai modern salon pentru
    nascutii prematur din Romania; tot acolo, firesc pentru noi, cele
    mai “ieftine” fire electrice legate de un meserias “ieftin”,
    pregatit la o scoala “ieftina” nu sa isi faca bine meseria, ci sa
    se “descurce”, a iscat o tragedie. Repet, hotia din sistem si
    complicitatile si faptele cu caracter penal nu sunt obiectul
    acestei discutii.

    A doua prostie este cea cu maximizarea eficientei. Orice fortezi
    astazi cedeaza mai repede maine si nu conteaza despre ce este
    vorba, de resurse naturale sau de oameni sau de aer curat sau de
    masina. Sigur ca responsabilii romani n-au gandit in termeni de
    maximizare a eficientei, ci de crestere nemasurata a profitului
    personal, dar rezultatul este acelasi: 20 de ani fara lucrari de
    investitii majore la calea ferata au facut ca trenurile romanesti
    sa mearga astazi mai incet decat cele trase de locomotive cu abur,
    si acesta este cel mai benign exemplu. Despre cum se aplica
    maximizarea de care vorbesc in companiile private si care sunt
    rezultatele in societatea romaneasca putem vorbi la nesfarsit. Unii
    or sa ma traga de urechi si or sa spuna ca nu inteleg esenta
    capitalismului, iar eu le raspund ca pentru mine capitalismul
    inseamna si respect, si decenta, nu numai eficienta.

    A treia prostie: a nu se copia, a nu se folosi copii. Un
    intelept zicea ca daca tot te-ai nascut original, nu-i bine sa mori
    copie, si nu poti sa nu-i dai dreptate. Un exemplu recent, imaginea
    brandului de tara a Romaniei; nu-i vorba de copiat nu stiu ce
    imagine de pe internet, ci de concept. A circulat pe net o poza cu
    logo-urile a 35 de state: descoperim ca in 12 dintre acestea exista
    verde, in 11 apar frunze, 12 au fonturi jucause (prima data mi-a
    venit sa le zic tembele), sase au soarele prezent sau sugerat, iar
    sapte au apa; logo-ul romanesc le are pe toate cele enumerate.
    Pentru ca nici altii nu stralucesc prin originalitate, logo-ul
    polonez are copac, apa si munti si scris tembel. Cu toate acestea,
    cred ca instalatorul acela dupa care oftau frantuzoaicele este un
    brand mult mai cunoscut decat imaginea pomenita. Despre cum si cat
    se copiaza in businessul romanesc, stiti si singuri.

    Suprema tampenie romaneasca este credinta ca totdeauna va aparea
    un fraier mai mare, care sa inghita broasca. A mers, nu-i vorba –
    au existat isteti care au speculat apartamente sau terenuri sau
    companii privatizate de FPS, si acestia au reprezentat primele
    generatii de afaceristi din Romania, cei mai multi disparuti acum.
    Dusul rece al crizei poate fi incalzit insa numai cu afaceri de
    durata, cu perseverenta, prudenta, idei originale, cumpatare si, de
    ce nu?, cu multi, cat mai multi speculatori. Pentru ca Romania are
    nevoie nu de isteti care sa speculeze trei apartamente, ci de
    speculanti adevarati, cat mai multi, care sa-si rupa oasele si
    mintile atat pentru castigul lor, cat si pentru cel al clientului.
    {i care sa fie dispusi sa faca asta nu pentru tunul vietii lor, ci
    mereu si mereu. De la o masa critica in sus, speculatorii ordoneaza
    piata, ii asigura fluenta, corectitudinea si lichiditatea; sub sunt
    niste tembeli lipsiti de originalitate.

  • Romania imprumuta 2 milioane de euro pe ora

    Statul roman imprumuta doua milioane de euro in fiecare ora
    pentru a putea plati la timp pensiile si salariile bugetarilor, dar
    si pentru a achita imprumuturile mai vechi. De la inceputul anului
    pana acum, Romania a imprumutat de la banci, FMI sau de la Comisia
    Europeana, 11 miliarde de euro, adica aproape 50 de milioane de
    euro pe zi, respectiv doua milioane de euro in fiecare ora din zi
    si din noapte.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Revista presei economice din Romania

    Reducerea dobanzilor la creditele vechi ar putea falimenta Romania, sustin bancherii:
    surse din piata citate de Gandul vorbesc de “o scumpire de
    neimaginat a dobanzilor la creditele noi”, ceea ce va duce la zero
    creditare, ar exploda dobanda interbancara si dobanzile cerute
    clientilor. Saptamana aceasta Guvernul va incepe negocierile
    privind vanzarea de certificate de emisii de CO2, a anuntat Adriean
    Videanu, ministrul economiei.

    Autorii britanici ai ghidului turistic Lonely Planet
    reabiliteaza imaginea tarii noastre in editia din acest an a
    prezentarii; potrivit englezilor, Romania atrage turistii prin
    varietatea reliefului, o clima blanda si prin preturile mici, iar
    “pentru cei familiarizati cu Romania dinainte de 2006, schimbarile
    din ultima vreme va vor lasa cu gura cascata“, citeaza
    Evenimentul Zilei. Cum sa pleci in vacanta cu agentul de
    turism dupa tine: un sejur “tailor made” costa intre 1.000 si 3.000
    de euro.

    “Pana acum am aparut anual cu cate un model nou de automobil.
    Garantez ca in 2012 vom aparea cu un nou tip de automobil, gen
    berlina si tot asa pana in 2016”, declara Constantin Stroe, vicepresedintele Dacia,
    intr-un interviu pentru Adevarul. Criza din industria auto
    se resimte si in piata de anvelope; comparativ cu anul trecut, in
    primele sase luni din 2010, vanzarile au fost mai mici cu
    15-20%.

    Pentru prima data in acest an, statiunea Neptun a inregistrat oficial mai
    multi turisti decat Mamaia, remarca Romania Libera,
    principalul motiv fiind ca statiunea din sudul litoralului este mai
    putin galagioasa, fiind astfel cautata de familiile care vin la
    mare cu copiii. Ministrul Transporturilor, Radu Berceanu, promite
    ca anul viitor va fi dat in folosinta primul tronson de autostrada
    din Banat – tronsonul Arad – Timisoara, lung de aproximativ 60 de
    kilometri, urmand sa inceapa si lucrarile la ruta Arad –
    Nadlac.

    Cel mai bine platit executiv plasat de
    head-hunteri in 2010 este un expat care primeste un salariu de
    25.000 de euro net pe luna si a fost recrutat de firma de executive
    search Stanton Chase International, potrivit unui sondaj realizat
    de Ziarul Financiar pe baza datelor furnizate de principalii
    jucatori din piata. Statul isi joaca ultima carte la Petromidia:
    Ministerul Finantelor este gata sa mearga in instanta pentru a
    recupera intreaga datorie a KazMunaiGaz, in valoare de 570 milioane
    de euro.

  • Peste 65.000 de candidati la a doua sesiune a bacalaureatului care incepe luni

    Dupa prima sesiune a bacalaureatului au fost respinsi 61.946 de
    candidati. Pe langa cei respinsi in prima sesiune, la examenul care
    va avea loc intre 23 august si 9 septembrie (ziua in care vor fi
    afisate rezultatele finale) se vor putea inscrie si candidati care
    nu au promovat in alte sesiuni sau care nu au participat pana in
    august 2010 la nicio testare de acest fel.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro