Indicele pan-european de referinta FTSEurofirst 300 a coborat cu
0,5% pana la ora 8:05 GMT (10:05 ora Romaniei), dupa ce a inchis
luni in scadere cu 0,8%.”E un cocktail de ingrijorari care preocupa
investitorii, iar in capul listei gasim Coreea si Irlanda. Asia
este vazuta in mare masura ca regiunea de crestere. Un razboi in
regiune este cel mai putin dorit lucru din perspectiva
investitorilor”, comenteaza un analist londonez.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Ministerul rus de Externe a lansat un avertisment in legatura cu
riscul “escaladarii” ostilitatilor in Peninsula Coreea, conform
agentiei de presa Interfax. “Este important ca aceste incidente sa
nu conduca la escaladarea situatiei”, a declarat o sursa din cadrul
Ministerului rus de Externe.
La randul sau, China si-a exprimat “preocuparea” in legatura cu
incidentele armate. “Speram ca partile vor lua masuri suplimentare
pentru a contribui la pacea si stabilitatea in Peninsula”, a
declarat Hong Lei, un purtator de cuvant al Ministerului chinez de
Externe.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Conflictul dintre cele doua tari vine in contextul in care
Coreea de Nord este pe punctul de a se confrunta cu o foamete
catastrofala, avertizeaza organizatiile umanitare. Statele Unite si
Coreea de Sud exercita presiuni pentru noi sanctiuni impotriva
Phenianului, acuzat de scufundarea unei corvete sud-coreene,
relateaza Sky News. Refugiati care trec frontiera Coreei de Nord cu
China au descris lipsa acuta de alimente, in timp ce Programul
Alimentar Mondial a afirmat ca ajutoarele in alimente s-au terminat
inca de la mijlocul anului, scrie si Mediafax.
Conflictul a fost declansat in luna aprilie cand Coreea de Sud a
informat, intr-o intalnire cu usile inchise, diplomati din 30 de
tari ca o torpila nord-coreana a scufundat fregata sud-coreana
Cheonan, la 26 martie, provocand moartea a 46 de marinari. De
atunci, relatiile dintre cele doua tari s-au inrautatit in fiecare
zi, iar marile puteri sunt de partea sudicilor.
Ministrul sud-corean al Afacerilor Externe, Yu Myung-hwan, a
fost primul oficial guvernamental care a acuzat in mod public
Coreea de Nord, afirmand intr-un discurs ca fregata a fost
“scufundata de o torpila”. Potrivit Mediafax, liderul nord-coreean,
Kim Jong-Il, a plasat armata in stare de alerta, dupa ce Seulul a
amenintat ca va face Phenianul “sa plateasca” pentru scufundarea
unei nave de razboi sud-coreene.
La finele lunii aprilie, Statele Unite au anuntat prin
intermediul Pentagonului ca vor organiza in curand manevre navale
comune cu Coreea de Sud, dupa ce o nava sud-coreeana a fost
scufundata in urma unui atac nord-coreean. Ulterior, armata
nord-coreeana a acuzat marina sud-coreeana ca a patruns in apele
sale teritoriale, amenintand Seulul cu un raspuns militar, potrivit
agentiei oficiale KCNA, citata de Mediafax. Potrivit aceleiasi
surse, tot marti, Coreea de Nord a decis intreruperea tuturor
contactelor cu Coreea de Sud, precum si a comunicatiilor intre cele
doua tari.
Tot atunci, secretarul american al Apararii, Robert Gates, si
omologul sau japonez, Toshimi Kitazawa, au promis sa sprijine
Coreea de Sud, care a acuzat Coreea de Nord ca a scufundat una
dintre navele sale. Tot atunci, Coreea de Nord a amenintat ca va
bloca accesul la un complex industrial transfrontalier daca Seulul
isi reia propaganda. Pe de alta parte, secretarul de Stat american,
Hillary Clinton, a cerut la Seul Coreei de Nord sa puna capat
“provocarilor si politicii sale bazate pe amenintari”.
Agentia Mediafax scria la finele lunii aprilie ca oficiali
militari sud-coreeni au anuntat ca Seulul cauta patru submarine
nord-coreene care au parasit baza Chaho, in timp ce presedintele
sud-coreean se adresa natiunii privind investigatia asupra fregatei
scufundate la 26 martie.
Adrian Vlase, directorul departamentului Carduri la Citibank
Romania, a explicat ca, in primul rand, cardul permite restituirea
catre posesor, in primele 90 de zile de la emiterea cardului, a 5%
(impozabil) din sumele cheltuite in orice supermarket sau
hipermarket, magazin de imbracaminte si incaltaminte, benzinarie,
restaurant sau cinematograf care accepta plata cu cardul. Dupa 90
de zile, clientul primeste inapoi 2% din suma, restituirea fiind
evidentiata in extrasul de cont lunar. Suma maxima pe care o poate
primi inapoi lunar clientul este de 300 de lei brut.
In al doilea rand, clientul primeste reduceri intre 5% si 30%
pentru cumparaturile la comerciantii parteneri cu Citibank (Sony
Center, Egoist, Cellini, Domo, La Femme, City Grill, Caru cu Bere,
Mango etc), aici mecanismul fiind similar cu cel al celorlalte
carduri emise de banci care au programe de parteneriat cu magazine,
restaurante sau centre de fitness.
Alte beneficii oferite sunt vizitele gratuite la un numar de 17
muzee din Romania, impreuna cu doi prieteni sau membri ai familiei,
precum si garantia extinsa cu un an pentru produsele electronice
cumparate cu Citi Value Card. In plus, clientii beneficiaza de
servicii precum alerte prin SMS sau e-mail privind fiecare plata
efectuata, posibilitatea achitarii facturilor de utilitati prin
telefon si linia de asistenta non-stop CitiPhone. Clientii au
posibilitatea de a solicita pana la 6 carduri suplimentare
gratuite, pentru membrii familiei.
Dobanda cardului este de 25,99% pe an pentru tranzactii efectuate
la comercianti, respectiv 28,99% pentru retrageri de numerar.
Comisionul anual de administrare este de 60 de lei.
“Dorim sa transformam cardul de credit intr-o modalitate
inteligenta de plata pentru orice produs”, a declarat Kumar
Ramachandran, directorul diviziei Persoane Fizice pentru Citibank
Romania si Cehia. Intrebat care ar fi estimarea privind numarul de
carduri ce vor fi vandute, Ramachandran a raspuns printr-o gluma,
aruncand evident manusa concurentei: “Intrebarea buna nu e cate
astfel de carduri vor fi vandute, ci de ce si-ar mai dori cineva sa
mai cumpere un alt card”.
Clientii eligibili pentru facilitatile oferite de card sunt cei cu
un salariu net minim lunar de cel putin 1.000 de lei, in varsta de
peste 25 de ani si fara istoric negativ de plata catre banci.
Conform cercetarilor de piata intreprinse de Citibank,
clientul-tinta este cel cu venituri medii si mari, care foloseste
in primul rand cardul la cumparaturi, are mai mult de un card si
studii superioare.
Citibank, membra a grupului financiar american Citigroup, este
prezenta in Romania din anul 1996. Banca, axata initial pe produse
pentru clientii companii, s-a extins din 2008 pe piata serviciilor
bancare pentru persoane fizice, tintind clientii cu venituri peste
medie.
Armata sud-coreeana a ripostat la tirurile de obuze
nord-coreene, potrivit Ministerului Apararii de la Seul. Ministerul
Apararii a adaugat ca armata sud-coreeana a fost plasata in stare
de alerta maxima, iar avioane de lupta vor survola zona. Un militar
sud-coreean a fost ucis, iar alti 13 au fost raniti de tirurile cu
obuze nord-coreene, a anuntat Statul Major. Aceste tiruri intervin
in timp ce emisarul american pentru Coreea de Nord, Stephen
Bosworth, a plecat de la Tokyo spre Beijing.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Am primit cadou un iPad si ma amuza sa ma joc cu el. Nu cred
insa ca ma voi obisnui cu cititul de carti pe ecran. De scris,
scriu deja pe computer, nu mai scriu cu creion si hartie. Ma
folosesc de iPad mai ales pentru mailuri; in fond, e un fel de
laptop mai usor de transportat. Stiu ca poti sa-ti faci o
biblioteca pe iPad, dar am, cred, limitele generatiei mele: am
nevoie de obiectul carte, de tactilitatea lui, de libertatea pe
care mi-o ofera. Cartea de pe iPad e a iPad-ului, cartea din mana
mea e a mea”, a declarat omul de cultura.
Cititi mai multe pe www.gandul.info
Basescu a intervenit, luni seara, la B1 TV, pentru a oferi
propria interpretare a imaginilor de la summit-ul NATO de la
Lisabona in care pare a-l ruga pe presedintele francez sa stea de
vorba si acesta il refuza. Seful statului a spus ca i-a multumit
lui Sarkozy pentru sprijinul Frantei fata de aderarea Romaniei la
Spatiul Schengen.
“Asa a fost scena. El a spus «am o intalnire, ne vedem mai
tarziu», ceea ce am si facut. Problema mare este ca si eu si
Sarkozy dam din maini mereu”. Basescu a lamurit si imaginile in
care premierul italian Silvio Berlusconi isi duce mana la cap,
imagini interpretate de presa ca fiind un gest referitor la
Sarkozy: “Discutam cu Berlusconi despre niste articole, despre
niste informatii aparute despre el in presa si spunea «Domne, sunt
nebuni!». Premierul italian nu s-a referit la Sarkozy si nu s-ar fi
referit astfel la un coleg din Consiliul European”.
Cititi mai multe pe www.gandul.info
Metoda de iesire din criza “prin noi insine, cu banii vostri” pe
care o testeaza acum guvernul lui Viktor Orban ar putea, daca
printr-o minune va reusi, sa refaca echilibrul bugetar al Ungariei,
sa dea idei si guvernelor din regiune care se confrunta cu probleme
similare. Sau, in caz contrar, sa compromita pentru multa vreme
orice tentativa de aventura economica pe care acestea ar dori s-o
incerceIn toamna lui 2008, cand Ungaria soca mediile financiare
anuntand ca imprumuta 20 de miliarde de euro de la FMI pentru a
face fata crizei, politicienii din Romania erau cu gandul departe,
la cum sa-si stimuleze mai eficient electoratul in perspectiva
parlamentarelor, si nu la recesiunea care batea la usa, nestiuta si
neprevazuta de nimeni.
Nu-i vorba, nici politicienii sau FMI nu stiau prea bine ce va
urma. Premierul socialist de atunci, Ferenc Gyurcsany, laolalta cu
expertii FMI, estimau o scadere de 1% a economiei ungare pentru
2009, iar FMI afirma ca pana in 2010, economia Ungariei nu va mai
avea crestere si va ajunge la potentialul sau maxim de 3% abia dupa
2011. In cele din urma, 2009 s-a incheiat cu o scadere a PIB de
6,3%, Gyurcsany a pierdut rasunator alegerile in acest an si a
revenit la putere copilul teribil al politicii maghiare, Viktor
Orban, fost premier intre 1998 si 2002. Ales cu o majoritate
zdrobitoare, Orban trebuie acum – cand bugetul pe 2011 este in
plina dezbatere – sa inceapa decontul promisiunilor electorale, de
reducere a impozitarii pentru populatie si de crestere in paralel a
veniturilor, o asociere neobisnuita, mai ales pentru o economie
neiesita din recesiune.
Si trebuie sa faca asta fara un imprumut extern, nici macar de
tip preventiv, dupa ce in vara a rupt discutiile cu expertii de la
FMI si Banca Mondiala, care venisera sa impuna noi masuri de
austeritate in schimbul deschiderii altor linii de finantare
(datoria publica a Ungariei a ajuns la 83% din PIB, iar deficitul
ar trebui redus inca de anul acesta la 3,8% din PIB, de la 4,4%
anul trecut). Asa ca propunerea de buget cu care Fidesz,
formatiunea de centru-dreapta condusa de Orban, s-a prezentat la
sfarsitul lunii octombrie e construita pe binomul “reducem
fiscalitatea – crestem veniturile bugetare”, cu care in Romania
anului 2004 o coalitie amorfa intre liberali si socialisti a
castigat puterea si a pus umarul la o crestere economica
accelerata.
Ca si in cazul Romaniei, sperantele actualului executiv de la
Budapesta se leaga de increderea aproape mistica intr-o crestere
economica venita pe seama unei cote unice mici, care va stimula
rapid economia si va permite bugetului sa se amelioreze. Iar la
aceasta se adauga fermitatea fata de marile companii care inca fac
profit sau macar au facut in anii anteriori – e vorba de “taxele de
solidaritate” pe care Orban vrea sa le perceapa pana in 2012 (sau
chiar pana in 2014, conform celor mai recente informatii privind
proiectia bugetara multianuala), in special pentru retail, energie,
telecom, detinute – o coincidenta, desigur – in majoritate de
actionari straini.
Concret, bugetul pe 2011 e construit luand in calcul o cota unica
de impozitare de 16% pentru populatie si o cota unica pentru
intrepinderile mici si mijlocii de 10%.
In schimb, sectoarele sus-amintite, se spera, vor contribui cu
circa 1,9 miliarde de euro (520 de miliarde de forinti) la buget in
2011, din spirit de solidaritate si dupa modelul sistemului bancar,
care a inghitit cu mare greutate o astfel de suprataxa inca din
vara. In previziunile cabinetului Orban, milioanele de euro se
insira ca steagurile politaiului Pristanda: 804,3 milioane de euro
vor intra inca din acest an la buget din supraimpozitarea
profiturilor din retail, energie si telecom, iar anul viitor 726 de
milioane de euro din suprataxarea sistemului bancar, 1,3 miliarde
euro din recanalizarea contributiilor pentru pensii, dinspre
pilonul doi spre pilonul unu (de la companiile de asigurari, catre
bugetul statului, incepand de luna aceasta si pana in decembrie
2011), 3,6 miliarde de euro (intre 2013 si 2015) din renegocierea
parteneriatelor public-private aflate in derulare etc.
Dan Fatuloiu, seful Departamentului Ordine si Siguranta Publica
din Ministerul Administratiei si Internelor (MAI), a declarat,
luni, intr-un interviu pentru postul Antena 3, ca ii reproseaza lui
Petre Toba “obedienta, faptul ca nu e recunoscut de oameni si lipsa
de comunicare cu acestia”.
Fatuloiu a mai spus ca, in locul acestuia, ar pune la conducerea
Politiei Romane un “ofiter curat si foarte ferm”, care sa reuseasca
sa readuca in strada oamenii pe care secretarul de stat i-a pus in
anumite functii. Acesta a adaugat ca Toba i-a demis pe toti
ofiterii cu studii superioare importante, inclusiv cei care au
studiat la FBI.
Cititi mai multe pe www.gandul.info
In lumea jocurilor, exista o regula frecvent amintita de
managerii din domeniu si aplicata riguros cand vine vorba despre
strategie. “Regula celor 20 de procente. Practic, 80% din piata
este aceeasi, indiferent de tara despre care vorbim, si doar 20%
difera”, spunea saptamana trecuta intr-o discutie cu BUSINESS
Magazin Spiros Jamas, seful companiei grecesti CD Media, care
distribuie jocuri in Grecia, Bulgaria, Cipru, fostele tari
iugoslave si Romania, prin Best Distribution, si a inaugurat o
filiala si in Turcia in urma cu doua luni, numita Vivida.
O componenta a celor 20 de procente aplicate pietei romanesti ar
fi faptul ca locuitorii sunt mai rezistenti la dificultati si la
criza, avand atitudinea “e dificil, dar mergem mai departe”.
Tradusa in industria jocurilor, aceasta diferenta a insemnat o
crestere de peste 5% a afacerilor, pana la 17 milioane de euro anul
trecut si va aduce si in 2010 un nou avans, piata urmand sa
depaseasca 18 milioane de euro, cifra care include doar jocurile,
nu si consolele de jocuri. Practic, in fata conditiilor economice
dificile, romanii au preferat sa reduca printre altele din
cheltuielile cu iesirile in oras sau cu vacantele si cu
divertismentul in general si au preferat sa petreaca mai mult timp
acasa si sa compenseze prin jocuri. “Un joc de 50-60 de euro poate
parea scump.
Dar cand te gandesti ca poti sa-ti ocupi timpul cu el chiar si
cateva luni, fara sa mai iesi asa des in oras, parca nu mai pare
atat de costisitor”, sustine Jamas. Tedinta a adus pentru Best
Distribution o crestere chiar mai mare, de 30%, cifra de afaceri a
companiei urmand sa se situeze anul acesta la noua milioane de
euro, fata de sase milioane in 2009. “Cota de piata ajunge la 70%,
dar cifra de afaceri nu include taxa pe valoarea adaugata si
adaosurile comerciantilor care se regasesc totusi in valoarea
pietei”, explica Andreea Allardin, directorul general al Best
Distribution. Restul de 30 de procente ii revin distribuitorului
TNT Games, care va inregistra de asemenea o crestere a vanzarilor,
de la 2,5 milioane de euro anul trecut la 3,5 de milioane de euro
im 2010, potrivit directorului de marketing Mike Stegaru.
O alta particularitate a jocurilor in Romania o reprezinta
platforma de distributie, piata locala fiind foarte orientata pe
computer. In jur de 70% dintre jocurile vandute in magazinele
romanesti sunt pentru PC, iar restul se imparte intre consolele de
jocuri, situatie care nu mai este intalnita in niciuna din tarile
din regiune.Totodata, si preturile sunt mai reduse in Romania, dar
nu pentru ca producatorii ar trata piata locala preferential, ci
pentru ca distribuitorii si comerciantii aplica marje mai mici aici
asa incat sa reuseasca sa vanda. “Regiunea est-europeana oricum are
nevoie de preturi mai mici, data fiind puterea de cumparare, dar
producatorii de jocuri ne pun in aceeasi oala cu restul tarilor din
UE si aplica de cele mai multe ori aceleasi tarife”, mai spune
seful CD Media. Iar cresterea TVA nu a contat deloc in negocierile
dintre producatori si distribuitori.
E bine de stiut insa ca dupa sase luni de la lansare, pretul
unui joc trece printr-o prima reducere, iar dupa inca un an se mai
diminueaza inca o data, probabil tot cu aproximativ 30%. “Nu multi
romani sunt insa dispusi sa astepte acest timp. Daca nu-l au din
prima zi, deja apare o problema”, completeaza Allardin. De la
lansarea din iulie a jocului Starcraft II, au fost vandute 10.000
de licente, o cifra foarte mare pentru un singur joc, mai ales ca
intreaga familie World of Warcraft comple-tata in acest an cu
Cataclysm aduna cu totul vanzari de 30 de mii de bucati.
Nu in ultimul rand, tot parte din regula mai sus amintita,
jocurile au devenit in Romania o activitate de familie, tendinta
regasita mai degraba in pietele vest-europene, in timp ce in Europa
de Est inca este sesizata puternic preconceptia oamenilor ca
jocurile sunt pentru copii. Chiar Spiros Jamas, care admite ca nu
se joaca, dar daca ar face acest lucru, ar incepe probabil cu World
of Warcraft, spune ca cei patru copii ai sai sunt practic cei care
testeaza primii jocurile distribuite de compania sa. Un sfert
dintre romanii care se joaca fac parte din categoria utilizatorilor
inraiti, care joaca cel mai adesea titluri piratate. “Cam 70%
dintre jocurile care ruleaza in Romania sunt piratate”, ofera Jamas
o dimensiune a pietei negre cu jocuri video. “Eu cred ca ajunge
chiar la 90%, procent care nu reprezinta insa o pierdere pentru
industrie, ci o vanzare nerealizata”, spune si Stegaru, explicand
ca nu exista vreo garantie ca cei care pirateaza ar cumpara altfel
jocurile respective.