BusinessMagazin

Blog

  • Deutsche Bank taie costurile în divizia de retail şi patrimoniu privat: 111 manageri concediaţi în cursa pentru profitabilitate şi eficienţă până în 2025

    Deutsche Bank a concediat 111 bancheri de top din divizia sa de retail şi patrimoniu privat, în cadrul unui plan de reducere a costurilor, pentru a atinge obiectivele ambiţioase stabilite pentru 2025, informează Financial Times.

    Banca din Frankfurt urmăreşte să scadă raportul cost-venit al diviziei de la 80%, cât era în aceeaşi perioadă a anului trecut, la 60-65% anul viitor. În primele nouă luni din 2024, acest raport a fost de 77%.

    Claudio de Sanctis, care a preluat conducerea diviziei la mijlocul anului 2023, a declarat că atingerea acestui obiectiv va necesita eforturi suplimentare, deşi fiecare membru al stafului este ferm convins de necesitatea îndeplinirii acestui obiectiv.

    Pentru a ajunge la acest rezultat, va fi nevoie nu doar de o serie de reduceri suplimentare de costuri, ci şi de creşterea veniturilor „în toate liniile noastre de afaceri”, a mai spus De Sanctis.

    Divizia privată a Deutsche Bank, care cuprinde reţeaua de retail de masă din Germania şi segmentul de gestionare a averilor, generează 31% din veniturile totale ale băncii, dar contribuie cu doar 23% la profitul acesteia.

    Timp de mulţi ani, această divizie a fost considerată neperformantă, nereuşind să genereze un profit care să justifice investiţiile de capital şi fiind afectată de probleme IT care au nemulţumit atât clienţii, cât şi autorităţile de reglementare.

    Revitalizarea acestei divizii este una dintre priorităţile strategiei directorului executiv al Deutsche Bank, Christian Sewing.

    Sewing, care a fost şi el co-director al diviziei până în 2018, a înlocuit doi predecesori ai lui De Sanctis după ce aceştia nu au reuşit să atingă obiectivele de costuri şi profitabilitate.

    De Sanctis, fost bancher la Credit Suisse, a închis peste 300 de sucursale în Germania, a fuzionat trei niveluri de conducere şi a redus personalul din front-office cu 6,5%, toate acestea pentru a micşora cheltuielile.

    Eforturile s-au concentrat pe reducerea personalului superior bine plătit, în special a directorilor şi managerilor generali. Cele 111 posturi eliminate, care nu erau toate orientate spre relaţia cu clienţii, reprezentau 8% din totalul directorilor şi managerilor generali ai diviziei.

    De Sanctis a redus semnificativ şi cheltuielile diviziei cu consultanţii externi, care au scăzut acum cu 75%, peste estimarea de 70% făcută vara trecută.

    „Lucrez intens la toate pârghiile pe care le am la dispoziţie”, a subliniat el.

    Anul viitor, banca va trebui să înceapă angajările în divizia de gestionare a patrimoniului, după o perioadă de patru ani de reducere continuă a costurilor, a declarat De Sanctis. În mod special, divizia trebuie să crească numărul managerilor de relaţii care oferă consultanţă clienţilor cu venituri mari.

    „A fost decizia mea, însă, în 2024, reducerile de costuri în gestionarea patrimoniului ajunseseră deja la limita posibilă.”

  • O companie vine cu o propunere neobişnuită pentru americanii îngrijoraţi de victoria lui Donald Trump: o croazieră de patru ani în jurul lumii.

    Compania a lansat pachete speciale „Skip Forward” care promit o evadare completă din realitatea politică americană, potrivit Business Insider.

    Preţurile pentru această aventură pe apă sunt: 255.999 dolari pentru o cameră single pentru patru ani, 319.998 dolari pentru o cameră dublă pentru patru ani, 150.399 dolari pentru un pachet de doi ani pentru o persoană şi 187.998 dolari pentru un pachet de doi ani în cameră dublă.

    Croaziera oferă vizite în 140 de ţări de pe toate cele şapte continente, facilităţi spa şi programe de fitness, toate mesele incluse, bere şi vin gratuite la prânz şi cină.

    Lansarea acestei oferte vine într-un moment semnificativ: căutările pentru „moving to Canada” (mutarea în Canada) au explodat pe internet după anunţarea victoriei lui Trump în alegerile primare republicane.

    „Oferim pasagerilor flexibilitatea de a scăpa de blocajele de trafic, de politică şi de monotonia vieţii de oraş”, explică un purtător de cuvânt al companiei.

    Nava Odyssey şi-a început călătoria în septembrie, după o întârziere de patru luni în portul Belfast. Deşi au existat unele probleme iniţiale, pasagerii actuali se declară „foarte impresionaţi” de condiţiile de la bord.

  • Greblă, despre acuzaţiile USR: Nimeni nu poate fi obligat să muncească mai mult de 12 ore pe zi

    Întrebat despre acuzaţia USR potrivit căreia BEC ar restrânge dreptul de a vota al cetăţenilor din Diaspora, Toni Greblă a răspuns: „Doamna Ministru ştie mai bine decât mine că dacă secţiile de votare ar rămâne deschise vineri seara până la ora 24, probabil la 1 dimineaţa, cetăţenii, membrii birourilor secţiilor de votare din străinătate ar ajunge şi ei acasă. La ora 6 dimineaţa ar trebui să fie înapoi, deci ar dormi cam o oră. Timp de trei zile, trei nopţi consecutiv, nu putem să îi expunem pe oamenii aceia la un program pe trei zile atât de lung, printre altele ne împiedică şi prevederea din Codul Muncii care zice că nimeni nu poate fi obligat să muncească mai mult de 12 ore pe zi”, a spus Toni Greblă la conferinţa de presă susţinută alături de ministrul afacerilor externe Luminiţa Odobescu.

    „(…) Nu cred că va exista vreun cetăţean care să vrea să voteze şi să nu poată în acest interval atât de timp să nu-şi exercite dreptul de vot”, a completat el.

    Întrebat dacă în cazul în care va veni totuşi o decizie nefavorabilă a instanţei, s-ar putea schimba programul de vot şi dacă mai este timp pentru astfel de modificări, Toni Greblă a răspuns că „dacă decizia instanţei este definitivă, e evident că ne vom conforma cu toţii deciziei respective”.

    „Dar, repet, eu cred că trebuie să avem grijă şi de oamenii aceia care lucrează la secţiile de votare, pentru că apoi ei au obligaţia, noi avem pretenţia ca aceştia, duminică noaptea, după ce au parcurs acest program foarte obositor, să fie şi foarte atenţi la modul cum stabilesc rezultatul votului în funcţie de buletinele de vot, după care în ţară, spre exemplu, dar şi în străinătate mai au de parcurs nişte etape că după ce s-a încheiat votul nimeni nu pleacă acasă”, a completat Greblă.

  • Ce spune Greblă, despre referendumul lui Nicuşor Dan

    „Atribuţiile pe care Autoritatea Electorală Permanentele are în legătură cu organizarea oricărui referendum local, pentru că ne aflăm în prezenţa unui referendum local, au fost îndeplinite. Chiar astăzi (luni – n.r.) am pus în dezbatere publică proiectul de hotărâre cu privire la formatul şi la condiţiile de tipărire ale buletinului de vot. Mâine dimineaţă (marţi dimineaţă – n.r.) voi semna hotărârea prin care va fi aprobat modelul şi condiţiile tehnice ale buletinului de vot pentru referendum. De aici încolo este sarcina organizatorului acestui referendum, adică primăria capitalei, primarul general, să solicite tipărirea, să aprovizioneze cu hârtie, toate etapele care se fac, pentru că până cel mai târziu, pe 22 noiembrie, buletinele de vot să fie tipărite şi să fie distribuite la primarii de sector, pentru că aceştia, la rândul lor, să le distribuie în ziua de 23 către secţiile de votare din municipiul Bucureşti”, spune Toni Greblă.

    Preşedintele AEP, întrebat cine va plăti pentru organizarea referendumului, că modificările promulgate săptămâna trecută reprezintă o modificare a legii în vigoare, 3/2000.

    „Sunt modificate, practic, vreo 5 articole la care, unde se scria ceva despre oricând referendumul naţional, s-a adăugat sau local, ca să poată să fie organizate pe aceeaşi infrastructură electorală, ca şi alegerile pentru preşedinte în cazul de faţă. Sigur că, pe municipalitate, acest lucru, folosirea infrastructurii electorale, adică secţii de votare, secţii, birourile electorale de sector, biroul electoral central, practic nu costă nimic pe organizatorul referendumului, însă sarcina de a tipări buletinele de vot, de a le distribui către sectoare, de a plăti la sectoare confecţionarea celor trei urme de vot aparţine primariei generale”, încheie Greblă.

    Preşedintele Autorităţii Electorale Permanente (AEP), Toni Greblă, spune recent că există „numeroase disfuncţionalităţi” cu privire la organizarea referendumului în Bucureşti odată cu primul tur al alegerilor prezidenţiale, în timp ce primarul Nicuşor Dan a afirmat că a văzut o încercare a unor instituţii de „a se acoperi cu hârtii”.

     

  • Agenţia de digital Grapefruit din Iaşi a lansat o aplicaţie de poveşti audio pentru copii, bazată pe AI

    Agenţia de digital Grapefruit din Iaşi, cu afaceri de 12 mil. lei în 2023, a lansat Povelia, o aplicaţie de poveşti audio pentru copii, bazată pe AI.

    Pentru a crea o poveste părinţii trebuie să ofere în aplicaţie câteva informaţii, precum numele copilului, vârsta şi lecţia pe care ai vrea să o înveţe, iar apoi vor primi în câteva minute povestea în format audio, şi transcrierea acesteia.

    „Povelia un exemplu de cum poate fi folosită inteligenţa artificială pentru a aduce tehnologia aproape de nevoile educaţionale şi emoţionale ale copiilor şi familiilor. Echipa de dezvoltare lucrează deja la noi funcţionalităţi, menite să îmbunătăţească experienţa de ascultare a poveştilor, inclusiv opţiuni de alegere a vocilor naratorilor şi introducerea de noi personaje. Totodată, interfaţa va primi elemente noi de interactivitate. Planul pe termen lung e lansarea Povelia la nivel internaţional, cu suport pentru peste 59 de limbi printre care engleză, spaniolă, franceză, italiană, portugheză, rusă, germană, japoneză, coreeană sau arabă”, conform companiei.

    „Inteligenţa artificială devine tot mai integrată în diverse domenii, dar credem că inputul uman va rămâne esenţial în crearea unor experienţe digitale autentice şi valoroase”, a declarat Georgiana Dragomir, CEO Grapefruit.
     

  • Deficitul comercial al României a crescut cu 15%, în primele 9 luni din an şi sparge pragul de 23,5 miliarde de euro

    Deficitul comercial al României a crescut cu 15% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, ajungând la 23,5 miliarde de euro.

    În luna septembrie 2024, exporturile FOB au însumat 8148,1 milioane euro, iar importurile CIF au însumat 10719,6 milioane euro, rezultând un deficit de 2571,5 milioane euro.

    Faţă de luna septembrie 2023, exporturile din luna septembrie 2024 au crescut cu 0,3%, iar importurile au crescut cu 4,2%, arată datele publicate, luni, de Institutul Naţional de Statistică.

    În perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2024, exporturile FOB au însumat 69285,1 milioane euro, iar importurile CIF au însumat 92770,9 milioane euro.

    De asemenea, în perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2024, exporturile au scăzut cu 1,4%, iar importurile au crescut cu 2,3%, comparativ cu perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2023.

    Deficitul balanţei comerciale (FOB/CIF) în perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2024 a fost de 23.485,8 milioane euro, mai mare cu 3066,7 milioane euro (+15,0%) decât cel înregistrat în perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2023.

     

  • Eveniment pentru antreprenori, la Oradea: IMM Club organizează un nou eveniment din seria ”Secretele antreprenorului de succes”, pe 13 noiembrie

    IMM Club organizează la Oradea evenimentul ”Secretele antreprenorului de succes – SAS 2024”, pe 13 noiembrie, ora 9:00 la Hotel Ramada by Wyndham. Evenimentul va avea ca temă principală „Factorii care facilitează dezvoltarea afacerilor”, este organizat cu sprijinul Raiffeisen Bank, partener strategic, partenerii media sunt Ziarul Financiar şi Contzilla.ro, iar Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) este organizaţie suport.

    Keynote speaker este Jakub Malecki (LOT Polish Airlines), care va discuta cu moderatorul evenimentului, Liviu Sav, despre tema: „Driving Local Success: How Accessible Air Travel Fuels Business Development”.

    În cadrul primului panel, „Parcurile industriale din Oradea: trecut, prezent şi viitor”, Dan Pavel, Delia Baboş, Octavian Dan, Alina Silaghi şi Kurt Weber vor explora modul în care aceste parcuri industriale contribuie la dezvoltarea locală şi regională a afacerilor.

    După pauza de cafea, al doilea panel, „Cum îmbinăm factorii care facilitează dezvoltarea afacerilor”, îi va aduce în faţă pe Loredana Suiugan, Roman Băran, Sorin Constantin şi Adrian Vese.

    Vor urma prezentările din diverse domenii, aduse în prim plan de Gabriel Biriş, Marius Filipaş, Alina Marchiş, Delia Mircea, Marius Maier, Iulian Ghişoiu, Claudiu Popovici şi Elisa Rusu. Temele abordate de ei vor include strategii pentru gestionarea riscurilor, optimizarea conţinutului pentru vânzări, protecţia afacerilor şi soluţii inovative de finanţare pentru IMM-uri.

    În cadrul evenimentului, va avea loc şi lansarea proiectului „Dual NextGen”. Acest proiect îşi propune să sprijine dezvoltarea învăţământului dual în România, integrând activ antreprenorii şi IMM-urile în procesul de formare profesională a tinerilor. Proiectul vizează pregătirea elevilor pentru piaţa muncii printr-o combinaţie între educaţia teoretică şi practica în cadrul companiilor, inclusiv în IMM-uri, care joacă un rol esenţial în creşterea economică şi inovare.

    Partenerii proiectului includ Centrul pentru Excelenţă în învăţământ dual, Asociaţia Firmelor Bihorene, Bakery School, Cake Expert şi ADEEA Sort. Aceştia vor contribui activ la dezvoltarea unui cadru solid pentru învăţământul dual, astfel încât tinerii să fie bine pregătiţi pentru provocările viitorului.

    Evenimentul se va încheia cu ”Povestea unui antreprenor de succes”. Un antreprenor din Bihor va discuta despre parcursul său şi cum a definit succesul, oferind sfaturi valoroase pentru alţi antreprenori. Identitatea sa va fi dezvăluită la eveniment.

    Participarea la eveniment este gratuită, dar locurile sunt limitate. Pentru a vă asigura locul, înregistrarea prealabilă este recomandată prin formularul disponibil aici  sau telefonic la 0753 024 152.

    Sponsorii evenimentului sunt Raiffeisen Bank, CMC Grup Risk Advisor, BRIDGE-to-INFORMATION, PURATOS, Benvenuti, Vinuri din Transilvania, TARGETWEB, Biris Goran SPARL, OmniCredit IFN, Avocat Claudiu Popovici, Hyper Line Consult.

    După eveniment, va avea loc SAS AFTER-PARTY, între orele 18:30 şi 22:00, la Hotel Ramada by Wyndham.

     

  • Cel mai mare fond suveran de pensii din lume a ieşit din acţionariatul Digi Communications şi a înjumătăţit la Hidroelectrica, OMV Petrom şi Banca Transilvania, dar a intrat la One United

    Fondul suveran de pensii al Norvegiei, cel mai mare la nivel mondial cu active de 1.600 de miliarde de dolari, fiind şi cel mai mare investitor individual pe aproape 70 de burse, inclusiv România, a făcut unele schimbări la Bursa de Valori Bucureşti în primul semestru din 2024.

    Astfel administratorul fondului a ieşit din acţionariatul operatorului de telecomunicaţii Digi Communications (DIGI), acolo unde la final de 2023 avea o investiţie de 25 mil. lei şi o deţinere de 0,08%, arată datele fondului şi calculele realizate de ZF.

    Printre alte vânzări se numără înjumătăţirea la producătorul de energie electrică Hidroelectrica (H2O), cea mai mare companie listată, de la 57 mil. lei la 30 mil. lei şi scăderea în capitalul social de la 0,1% la 0,05%. Fondul a diminuat de asemenea şi la Banca Transilvania (TLV) – cea mai mare bancă din România – prin vânzarea a 55% din acţiuni.

    Astfel fondul a scăzut în capitalul social de la 0,2% la 0,09% şi a ajuns la o investiţie de 40 mil. lei, potrivit datelor fondulului.

    Însă cea mai interesantă mişcare este vânzarea de acţiuni OMV Petrom: administratorul a ajuns la o investiţie de 141 mil. lei, faţă de 183 mil. lei prin scăderea de la 0,5% la 0,3%. Petrom este cea mai mare investiţie a fondului la Bursa de Valori Bucureşti. Fondul a vândut uşor din Aquila şi Sphera şi a rămas pe poziţii la MedLife.

    Pe de altă parte, fondul a făcut şi unele achiziţii la Bursa de Valori. Iese în evidenţă intrarea în acţionariatul dezvoltatorului imobiliar One United Properties (ONE), cu o deţinere raportată la iunie 2024 de 0,87%, adică 29 mil. lei.

    În total, cele 7 investiţii la BVB ale fondului însumează 280 mil. lei, faţă de 352 mil. lei la finalul lui 2023.

    Fondul Suveran de Pensii al Norvegiei, cunoscut ca „Fondul Petrolului,” este finanţat din veniturile rezultate din exploatarea petrolului şi gazelor naturale, în special prin taxe şi dividende de la companiile de stat.

    Creat în anii 1990, fondul are scopul de a păstra şi multiplica această avere naţională, pentru a sprijini financiar generaţiile viitoare de norvegieni. Investiţiile sunt gestionate de Norges Bank şi sunt direcţionate în principal către acţiuni internaţionale, obligaţiuni şi imobiliare, având astfel un portofoliu global şi diversificat.

    Strategia de investiţii este orientată către creştere pe termen lung, însă urmăreşte şi criterii etice, excluzând companii care au impact negativ asupra mediului sau sunt implicate în activităţi controversate. Fondul este un pilon important al stabilităţii economice a Norvegiei şi contribuie parţial la finanţarea sistemului public de pensii.​

  • Mâine, 12 noiembrie, începând cu ora 10:00, ALB România reuneşte importanţi reprezentanţi din domeniul bancar, dar şi din zona asigurărilor şi a leasingului într-o conferinţă organizată la sediul BNR, la care Ziarul Financiar este partener media

    Mâine, 12 noiembrie 2024, Asociaţia Societăţilor Financiare organizează o conferinţă la sediul BNR, sala Mitiţă Constantinescu, la care Ziarul Financiar este partener media al evenimentului, acesta putând fi urmărit live pe site-ul zf.ro, în intervalul orar 10:00-15:00, alătturi de ediţia specială a emisiunii ZF Live, realizată de la locaţia evenimentului.

    În cadrul conferinţei vor fi prezenţi importanţi reprezentanţi din domeniul bancar, asigurări, leasing, dar şi din zona academică şi juridică, pentru a dezbate cele mai actuale subiecte dedicate acestor industrii, cât şi oportunităţile şi provocările existente şi care se întrevăd anul viitor.

    Daniela Bodîrcă, Preşedinte ALB va deschide conferinţa, urmată de un invitat special care îşi va face prezenţa în cadrul conferinţei. Ulterior, Florian Neagu, Director, Direcţia Stabilitate Financiară BNR, va lua cuvântul, apoi Sebastian Ioan Hotca, preşedinte ANPC, Raluca Micu, Şef Serviciu Monitorizarea plăţilor şi instrumentelor de plată, Direcţia Monitorizare a Infrfastructurilor Pieţei Financiare şi a Plăţilor, BNR, Aurel Cătălin Giulescu, Director General, Direcţia Generală pentru Evidenţa Persoanelor, Richard Knubben, Director General, Federaţia Europeană de Leasing şi Mihai Tecău, preşedinte Directorat, Omniasig VIG.

    Apoi va urma un panel dedicat creditului de consum şi creditării responsabile, moderat de Andrei Burz-Pînzaru, Legal Partner Deloitte România, la care vor participa Florin Dănescu, Preşedinte Executiv, ARB, Cristian Păun, Profesor Universitar Doctor, Facultatea de Relaţii Economice Internaţioanel, Florin Bâlcan, Preşedinte Consiliul de Credit de Consum şi Sorin Drăgulin, Vicepreşedinte Consiliul de Credit de Consum.

    Cel de-al doilea panel va fi dedicat leasingului, moderatorul fiind Nina Puiu, Secretar General ALB România, iar speakerii vor dezvate oportunităţile şi provocările într-o lume digitală a industriei de leasing. În cadrul acestui panel vor participa domnul chestor de poliţie Brăcea Dlorentin, Director General, DRPCIV, Alexandru Ciuncan, Preşedinte şi Director General, UNSAR, Alin Negrescu, Tax Partner, KPMG, Daniela Bodîrcă, Preşedinte Consiliul de Leasing, ALB şi Radu Ciocoiu, Vicepreşedinte Consiliul de Leasing.

    ALB România sărbătoreşte 20 de ani de la înfiinţare şi reprezintă 27 de membri, dintre care 16 caompanii de leasing financiar şi 11 companii de credit de consum. De-a lungul timpului, leasingul a reprezentat un motor puternic pentru dezvoltarea afacerilor mici şi mijlocii pentru corporaţii şi profesionişti, ajungând să contribuie cu peste 4 mld. euro, acesta fiind portofoliul finanţat, sprijinind astfel investiţiile în economia românească, totodată asigurând accesul la tehnologie şi dezvoltare sustenabilă.

    În acelaşi timp, creditul de consum joacă un rol esenţial în susţinerea gospodăriilor şi a întreprinderilor mici şi mijlocii, oferindd acces la finanţare pe termen scurt şi mediu, adaptată nevoilor reale ale oamenilor. Volumul de business generat din credit de consum a depăşit 1, 2 mld. euro, în timp ce numărul contractelor încheiate a sărit de un milion.

    ALB România este mai mult decât o asociaţie. Este un partener de încredere, un lider al profesionalismului, stabilităţii şi progresului. De peste 20 de ani, ALB construieşte o punte de legătură între industriile reprezentate şi autorităţi, partenerii din sectoarele conexe şi, mai ales, mediul de afaceri. Promoveaza soluţii inovatoare, susţinute de standarde înalte de etică şi profesionalism.

  • Elon Musk susţine planul de a lăsa preşedinţii SUA să se amestece în strategia Rezervei Federale

    Elon Musk susţine planul de a lăsa preşedinţii SUA să se amestece în politica Rezervei Federale după câştigarea alegerilor de către Donald Trump. Musk a fost unul dintre principalii susţinători ai republicanului în cursa electorală. Trump a declarat că ar vrea să aibă un cuvânt de spus în domeniu.

    CEO-ul Tesla şi SpaceX, Elon Musk, susţinătorul miliardar al noului preşedinte ales Donald Trump, a susţinut ideea de a le permite preşedinţilor să intervină în politica Rezervei Federale, potrivit CNBC.

    Comentariul lui Musk a apărut după ce preşedintele instituţiei Jerome Powell a spus că nu îşi va demisiona din funcţie dacă Trump i-ar cere să facă acest lucru. Pe parcursul campaniei prezidenţiale din 2024, Trump a cochetat adesea cu ideea de a avea un cuvânt de spus în politica Fed, dacă va reveni la Casa Albă.

    Rezerva Federală are în mod tradiţional independenţă faţă de politicieni. Banca centrală din SUA poate lua decizii de politică monetară, cum ar fi creşterea sau scăderea ratelor dobânzilor, bazate exclusiv pe analize economice.

    În timpul primului său mandat la Casa Albă, Donald Trump a criticat de mai multe ori conducerea Rezervei Federale.