Blog

  • Ciolacu: Guvernul susţine cu fermitate proiectul Neptun Deep din Marea Neagră. Investiţia de 4 mld. euro va asigura energia României, care va fi un jucător important pe piaţa europeană

    Investiţia este în grafic, a precizat premierul Marcel Ciolacu în urma întâlnirii de astăzi cu oficialii OMV şi cei ai OMV Petrom

     

    Prim-ministrul Marcel Ciolacu a avut  o întrevedere cu delegaţia OMV Petrom condusă de Alfred Stern, director general executiv OMV (Austria), acţionarul majoritar al OMV Petrom, şi preşedinte al Consiliului de Supraveghere al OMV Petrom, în cadrul căreia s-a discutat despre evoluţia proiectului de exploatare a gazelor din Marea Neagră – Neptun Deep, precum şi despre alte proiecte de investiţii în domeniul energiei.

    ”Colaborarea strânsă între autorităţile guvernamentale, OMV Petrom şi Romgaz face ca Neptun Deep să avanseze conform graficului. Guvernul va susţine în continuare cu fermitate acest proiect, având în vedere beneficiile aduse României şi românilor. în valoare de 4 miliarde de euro, această investiţie va asigura energia necesară cetăţenilor şi economiei naţionale şi va face din România un jucător important pe piaţa europeană”, a afirmat premierul Marcel Ciolacu.
    La întâlnirea de la Palatul Victoria au participat, din partea Guvernului, premierul Marcel Ciolacu, vicepremierul Marian Neacşu, şeful Cancelariei Prim-Ministrului, Alexandru-Mihai Ghigiu, preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier şi al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon, Adriana Petcu. Din partea OMV, la întrevedere au participat Alfred Stern, director general executiv OMV şi preşedinte al Consiliului de Supraveghere al OMV Petrom, Cristina Verchere, CEO OMV Petrom, şi Alexandru Maximescu, vicepreşedinte OMV Petrom.

    Proiectul Neptun Deep din Marea Neagră este cel mai amplu proiect energetic aflat în plină desfăşurare la acest moment în România şi primul de explorare şi producţie la mare adân­cime pe care România îl între­prinde în istoria sa. Valoarea pro­iectului este de 4 mi­liarde de euro, iar parteneri sunt OMV Petrom, cea mai mare companie din România, şi Romgaz, cel mai mare producător local de gaze, deţinut de statul român.

  • Franţa a reuşit să încetinească ritmul cu care scade natalitatea prin investiţii în centre de îngrijire şi de educaţie pentru preşcolari, care le permit femeilor să-şi continue cariera. România ce face?

    MedLife: „Femeile îşi doresc să-şi continue să-şi atingă obiectivele profesionale, îşi doresc flexibilitate la locul de muncă – program mai scurt şi să poată să lucreze de acasă, de aceea amână mai mult decizia de a face copii.”

     

    Natalitatea a început să scadă în ultimul deceniu şi primul semnal serios a fost dat în 2020, odată cu pandemia de COVID-19, iar în următorul an s-a menţinut trendul descrescător. Problema nu este doar în România, ci se confruntă toată lumea cu ea, însă Franţa a reuşit să încetinească ritmul cu care scade natalitatea, iar România ar trebui să studieze modeul acestei ţări din Vest, consideră Marina Udroiu, Business Intelligence Lead în cadrul MedLife, reţea privată de sănătate.

    „Franţa este pe primul loc la rata de fertilitate şi este un studiu de caz interesant şi util, din care să învăţăm. N-a reuşit să întoarcă trendul, dar a reuşit să scadă ritmul. (…) În Franţa, nu se oferă doar suport financiar, ci şi facilităţi şi servicii familiilor de copii. Există şi în România centre de îngrijire şi de educaţie pentru preşcolari, care aş spune că e lozul câştigător”, a spus Marina Udroiu, Business Intelligence Lead în cadrul MedLife, la evenimentul ZF Health & Pharma Summit 2024.

    În antiteză cu Franţa, ea a afirmat că este Italia, unde se oferă doar sprijin financiar, iar lucrurile nu s-au remediat, ci, dimpotrivă, se evidenţiază pe primul loc în topul ţărilor cu cea mai mică rată a fertilităţii. Mai mult, numărul centenarilor s-a triplat în ultimii zece ani, ponderea populaţiei peste 65 de ani este cea mai mare din Europa şi predicţiile arată că e posibil ca până în 2050 să nu se mai nască copii.

    „Sprijinul pe care-l oferă autorităţile pentru îngrijirea preşcolarilor este important, pentru că femeile nu îşi doresc să stea foarte mult acasă, ci îşi doresc să-şi continue să-şi atingă obiectivele profesionale, îşi doresc flexibilitate la locul de muncă – program mai scurt şi să poată să lucreze de acasă. Altfel, aamână mai mult decizia de a face copii”, a spus Udroiu.

    Ea a completat că nu există un singur factor care a dus la scăderea natalităţii, ci mai mulţi, care au creat un context nefavorabil pentru tinerele cupluri în ceea ce priveşte planurile familiale, inclusiv aducerea pe lume a copiilor.

    „Nu ne putem lupta cu factorii culturali (care au condus la scăderea natalităţii – n. red.), precum emanciparea femeilor, accesul acestora la educaţie şi la sănătate, care le-a determinat să-şi prioritizeze obiectivele personale”, a adăugat Udroiu.

    Un alt aspect este cum se împart treburile casnice. În Europa de Est, spre exemplu, 70% din femei se ocupă de treburile casnice, arată un studiu al Băncii Mondiale, iar acest lucru este ca şi cum ai creşte doi copii, motiv pentru care se amână aducerea pe lume a copiilor. Apoi, când ajungi la o vârstă înaintată este mai greu iei decizia de a face copii.

  • Pacienţii pot să meargă cu poliţa de asigurare la spitalele publice. Asigurator: „Legislaţia nu interzice decontarea pe baza asigurării la spitalele de stat, dar nu există un cadru administrativ pentru asta”

    Uniunea Naţională a Societăţilor de Asigurare Reasigurare (UNSAR) a făcut un proiect care să permită spitalelor publice să beneficieze de indemnizaţii plătite prin asigurări medicale de sănătate, a spus Alexandru Ciuncan, preşedinte şi director general al UNSAR, în cadrul evenimentului ZF Health & Pharma Summit 2024.

    „Avem discuţii avansate cu două spitale mari şi există deschidere să putem să ne ducem către mai multe spitale. (…) Ideea este să te duci cu poliţa de asigurare voluntară de sănătate şi să o utilizezi ca asigurat într-o unitate publică. Avem deja 800.000 de persoane asigurate în România, cu 20% mai mult, dar nu pot deconta asigurarea la spitalele de stat, aceasta este problema. Legislaţia nu interzice deconta asigurarea la spitalele de stat, dar nu există un cadru administrativ care să ne spună cum să facem concret acest lucru”, a declara Alexandru Ciuncan.

    Unul dintre spitalele implicate este Spitalul Universitar de Urgenţă Elias din Bucureşti, iar Alexandru Ciuncan consideră că prin astfel de parteneriate se pot dezvolta şi spitalele publice. „În străinătate există secţii ale spitalelor publice, aripi şi spitale construite în integralitate, ca urmare a finanţării venite din bani de la asigurări.”

  • Levi Strauss amână obiectivul de 10 miliarde de dolari în venituri pe fondul provocărilor economice globale, dar pariază pe expansiune şi produse pentru femei

    Levi Strauss a anunţat că va dura mai mult decât anticipase pentru a atinge obiectivul de venituri de 10 miliarde de dolari, din cauza presiunilor exercitate de costul ridicat al vieţii asupra consumatorilor occidentali. Cu toate acestea, compania continuă să deschidă sute de noi magazine şi să implementeze un plan de creştere a atractivităţii mărcii pentru femei, scrie FT.

    Michelle Gass, noul director executiv al companiei, a declarat pentru Financial Times că ţinta iniţială de a genera venituri între 9 şi 10 miliarde de dolari până în 2027 va fi amânată. Levi Strauss a raportat pentru anul fiscal încheiat la 26 noiembrie 2023 venituri de 6,2 miliarde de dolari, în timp ce profitul net a scăzut la 250 de milioane de dolari, faţă de 569 de milioane de dolari în anul precedent.

    Gass, care a devenit CEO la începutul acestui an, a spus că firma va reevalua proiecţiile şi va oferi investitorilor un nou calendar, deoarece „industria a trecut prin multe perturbări” de la stabilirea obiectivelor iniţiale. Harmit Singh, directorul financiar al companiei, a adăugat că noul termen pentru atingerea obiectivului va fi anunţat probabil în decurs de un an şi că realizarea acestuia va fi amânată cu câţiva ani.

    Singh a subliniat că veniturile au stagnat în ultimele 18 luni din cauza presiunii economice asupra consumatorilor, în special în Occident. Deşi situaţia consumatorilor americani cu venituri mai mari s-a îmbunătăţit, cei mai sensibili la preţuri continuă să fie afectaţi. Consumatorii europeni rămân, de asemenea, precauţi, în ciuda scăderii inflaţiei, iar pieţele din Asia şi America Latină au performat mai bine.

    Gass s-a arătat încrezătoare că obiectivul de 10 miliarde de dolari va fi atins, menţionând numeroasele oportunităţi de creştere. Sub conducerea sa, Levi’s îşi extinde reţeaua de magazine proprii şi îşi diversifică gama de produse pentru femei, inclusiv rochii şi salopete, precum şi articole non-denim.

    Fostul CEO, Chip Bergh, a petrecut 12 ani la conducerea Levi’s, reuşind să redreseze un brand aflat în dificultate şi să îl readucă în prim-plan. Sub conducerea sa, compania s-a listat la Bursa din New York în 2019 şi şi-a stabilit obiectivul de venituri de 9-10 miliarde de dolari până în 2027. În prezent, Levi Strauss are o capitalizare de piaţă de aproximativ 8 miliarde de dolari.

  • Şefa Spitalului Militar de Urgenţă: Viitorul va fi al chirurgiei robotice. Acum vrem să cumpărăm şase roboţi Da Vinci. Costul unei operaţii este în jur de 10.000 de euro

    Viitorul va fi al chirurgiei robotice, dar, în această etapă de dezvoltare şi investiţii a sistemului medical din România, robotul Da Vinci, spre exemplu, trebuie să se adreseze acelor afecţiuni cărora le este adresat, pentru că altfel este foarte scump de folosit. Aşadar, nu putem face numai chirurgie robotică la scară mai mare, pentru că o operaţie cu robotul Da Vinci este în jur de 10.000 de euro, a spus general maior prof. univ. dr. Florentina Ioniţă Radu, director general – comandant în cadrul Spitalului Militar de Urgenţă din Bucureşti.

    „Robotica este viitorul, dar nu numai pentru chirurghie, ci şi pentru neurochirurghie. Suntem în dezvoltare şi este un trend pe care ne dorim să-l ţinem. (…) Acum vrem să cumpărăm şase roboţi Da Vinci, suntem în achiziţie centralizată pe SEAP, iar această procedură nu este deconectată de CNAS şi cred că dacă nu avem centre de cost pentru serviciile medicale, sistemul medical nu va progresa”, a spus general maior prof. univ. dr. Florentina Ioniţă Radu în cadrul evenimentului ZF Health & Pharma Summit 2024.

    Ea a adăugat că îşi doreşte să fie în România centre de cost pentru serviciile medicale.
    „Până nu le avem, vom trăi în statul paralel. Costul actului medical în sistemul de stat este unul şi costul actului medical în sistemul privat este altul. Dacă nu facem acest lucru, vom vorbi despre el până vom ieşi la pensie.”

    Medicul Florentina Ioniţă Radu a menţionat că Spitalul Militar a avut un robot Da Vinci şi l-am scos din uz, pentru că şi-a îndeplinit durata de viaţă. „Acum, sunt trei firme care se bat în costuri pe SEAP şi sperăm să obţinem un preţ bun.”

    Aceasta a mai spus că acum se lucrează la refacerea infrastructurii spitalului, pentru că Spitalul Militar este destul de vechi şi trebuie refăcut. „Avem finanţare din fonduri europene, de la CNAS şi fonduri de la Ministerul Apărării. În acelaşi timp, am investit foarte mult. Suntem singurul spital care are sistemul de iradirere intraoperatorie pentru tumorile cerebrale, un pas înainte. De asemenea, avem o investiţie în radioembolizare cu molecule de itriu 90 şi suntem printre primii care fac asta în ţară.”

    Spitalul Militar încercă să ţină pasul cu investiţiile la fel cum fac şi spitalele din mediul privat, iar general maior prof. univ. dr. Florentina Ioniţă Radu consideră că este loc în continuare pentru toată lumea în acest sector. „Însă este important să ne jucăm corect şi să facilităm accesul pacientului la servicii medicale. De ce marile spitale private nu investesc şi în unităţi de primiri urgenţe?”

    În acelaşi timp, vizavi de abonamentele la sistemul privat de sănătate, ea crede că „ţin oamenii sunt capitvi”. „Dacă durează treo luni să te programezi la privat, de ce e mai bun abonamentul de sistemul privat decât să mergi la stat?”, se întreabă medicul.

     

     

  • Invazia produselor chinezeşti în campania prezidenţială din SUA: Cum reuşesc comercianţii online din China să ocolescă tensiunile comerciale şi să afecteaze producătorii americani

    Comercianţii chinezi au invadat pieţele online pentru a vinde produse legate de alegerile prezidenţiale din SUA, în ciuda faptului că ambele tabere promovează produse fabricate local. Conform unei analize realizate de Financial Times, peste 90% dintre cele mai bine vândute steaguri şi pălării Donald Trump şi Kamala Harris pe Amazon provin de la vânzători cu adrese în China. Cu toate acestea, atât Trump, cât şi Harris afirmă pe site-urile lor oficiale că vând doar produse fabricate în SUA, scrie FT.

    Producătorii chinezi intervievaţi de FT au declarat că depind de vânzările directe către susţinătorii celor doi candidaţi, după ce comenzile din partea comercianţilor americani au scăzut pe fondul tensiunilor dintre Washington şi Beijing.

    Mai mulţi comercianţi chinezi afirmă pe paginile oficiale Amazon că produsele lor sunt fabricate în SUA pentru a atrage cumpărători americani patrioţi, deşi acestea intră în SUA cu etichete „Made in China”. Această situaţie a afectat producătorii americani, care se confruntă cu costuri ridicate ale forţei de muncă şi ale materiilor prime. Mai mulţi fabricanţi americani de steaguri au raportat pierderi de vânzări în faţa produselor chinezeşti mai ieftine.

    Acest aflux de produse ieftine şi etichetarea incorectă a provenienţei lor au generat nemulţumiri în rândul producătorilor americani, care acuză concurenţa neloială. Situaţia subliniază dificultăţile cu care se confruntă SUA în eforturile de a-şi reduce dependenţa de importurile din China, pe fondul încercărilor administraţiei Biden de a închide o lacună comercială care permite importurile sub 800 de dolari fără taxe vamale.

    De ani de zile, fabricile din China au furnizat produse pentru campaniile electorale din SUA. Comercianţii din Yiwu, un oraş renumit pentru pieţele sale en-gros, susţin că au putut anticipa victoria lui Trump în 2016 pe baza comenzilor ridicate. Cu toate acestea, tensiunile dintre SUA şi China au îngreunat acest model de afaceri. Potrivit a cinci vânzători din oraşul Yiwu, comenzile pentru alegerile din 2024 au scăzut cu 20-30% faţă de 2020, deoarece cumpărătorii americani se orientează către furnizori din Vietnam şi Cambodgia.

    „Clienţii americani doresc un lanţ de aprovizionare mai diversificat, chiar dacă asta înseamnă costuri mai mari”, a declarat Jack Zhang, un vânzător de steaguri din Yiwu.

    Conform datelor oficiale ale Comisiei americane pentru comerţ internaţional, importurile americane de steaguri naţionale din China au scăzut cu peste un sfert între 2022 şi 2023, ajungând la 2 miliarde de dolari.

  • Visa se află sub presiune: Departamentul de Justiţie al SUA pregăteşte un proces antitrust major împotriva giganţilor plăţilor electronice

    Departamentul de Justiţie al SUA se pregăteşte să iniţieze un proces antitrust împotriva Visa, acuzând compania de comportament anticoncurenţial, potrivit FT.

    Surse familiare cu situaţia au declarat că procurorii federali intenţionează să depună plângerea încă de marţi, după ce DoJ a desfăşurat o investigaţie de mai mulţi ani asupra practicilor de afaceri ale Visa.

    În 2021, Visa a dezvăluit într-un raport oficial că divizia antitrust a DoJ a solicitat informaţii despre posibilele încălcări ale legilor antitrust, care interzic comportamentele anticoncurenţiale şi monopoliste. Investigaţia s-a concentrat pe activităţile Visa legate de cardurile de debit în SUA, dar şi pe concurenţa cu alte reţele şi metode de plată.

    Anul trecut, Visa a anunţat că procurorii au solicitat documente suplimentare în cadrul acestei anchete. Compania a declarat că s-a angajat să colaboreaze cu DoJ şi a afirmat, în 2021, că practicile sale privind cardurile de debit în SUA respectă legile aplicabile.

    Departamentul de Justiţie şi Visa nu au comentat oficial situaţia. Potenţialul proces a fost raportat iniţial de Bloomberg.

    După această ştire, acţiunile Visa au scăzut cu aproape 2% în tranzacţiile de după închiderea pieţei.

    Nu este încă foarte clar dacă domeniile de interes dezvăluite anterior de Visa vor fi punctul central al viitorului proces intentat de DoJ.

    Autorităţile antitrust au investigat şi concurenţii Visa. Anul trecut, Mastercard a ajuns la un acord cu Comisia Federală pentru Comerţ (FTC) pentru a soluţiona acuzaţiile conform cărora ar fi forţat ilegal comercianţii să utilizeze reţeaua sa de plăţi pentru tranzacţiile cu carduri de debit.

    La începutul acestui an, Visa şi Mastercard au convenit să reducă anumite comisioane percepute comercianţilor în cadrul unei înţelegeri care ar fi permis acestora să economisească 30 de miliarde de dolari în cinci ani. Totuşi, acordul a fost respins de un judecător federal.

    Sub conducerea lui Jonathan Kanter, divizia antitrust a Departamentului de Justiţie a iniţiat o serie de cazuri importante, încercând să limiteze puterea companiilor mari, inclusiv din sectorul Big Tech. DoJ se află într-un proces împotriva Google, acuzând compania de monopolizare a pieţei publicităţii digitale, câştigând un alt proces în care Google a fost considerată monopolistă pe piaţa motoarelor de căutare online.

  • Mugur Ardelean, Manager, Spitalul Universitar de Urgenţă Elias: Raportul dintre spitalele publice şi cele private este de complementaritate. Nu văd o competitie

    Raportul dintre spitalele publice şi private este de complementaritate, iar pentru a functiona acest lucru ar trebui să ne cunoaştem mai bine, să discutăm cu cărtile pe fată, a declarat Mugur Ardelean, Manager, Spitalul Universitar de Urgenţă Elias în cadrul conferintei ZF HEALTH & PHARMA SUMMIT’24. ZIUA II.

    ”Nu văd o competitie. Ambele părti vor să facă bine pacientului, asta e constructiv. Dacă zmucim de pacient să vină la unul sau la altul nu mai e constructiv. Trebuie să vedem ce face zona publică, ce face zona privată, pentru a fi bine pacientului. Cum putem colabora”.

    În afară de investitiile continue în echipamente medicale, care se depreciază repede moral şi trebuie înoite, Spitalul Elias investeşte în infrastructură.

    ”Spitalele publice nu mai au infrastrucura acum, cam toate sunt vechi, depăşite de regulile actuale ale jocului şi este greu să conformezi o casă veche la cerinte noi. La Elias cea mai veche clădire e din 1936. LA Colentina era dinainte de 1900. Ne gândim la o clădire nouă şi suntem în faza de studiu de fezabilitate”.

    Ce a mai declarat Mugur Ardelean:

    ►Avem performantă în sistemul public, iar unul din mijloacele de readucere a încrederii ar fi să facem cunoscute actele medicale de exceptie care se fac în spitalele de stat.

    ►Un alt lucru care tine de noi este o comunicare mai bună cu publicul, o problemă mai veche a noastră. De multe ori nu mai ai disponibilitatea de a avea o comunicare bună cu cel in fată, şi e păcat ca e aşa. Poate la Facultatea de Medicină studentul ar trebui să primească şi informatii despre comunicarea medicală.

     

  • Goana după lux schimbă toate regulile. Pentru că Rolex nu mai are de vânzare ceasuri de lux originale, a început să vândă modele deja purtate, doar că la preţuri aproape duble faţă de cele la prima mână

    În goana după ceasuri de lux, pasionaţii se opresc de multe ori în faţa emblematicul butic Rolex din Geneva, pentru a pune mâna pe operele maeştrilor elveţieni. De câţiva ani, cei care trec pe acolo pleacă dezamagiţi, pentru că nu mai găsesc nimic în magazin, şi sunt obligaţi să se înscrie pe o listă de aşteptare pentru a cumpăra un nou ceas de lux, atunci când el va fi gata. Tot procesul poate dura luni sau chiar ani. Pentru cei care nu vor să aştepte, Rolex a început să aducă în vitrine ceasuri deja purtate, şi care în mod paradoxal costă mai mult, scrie Bloomberg.

    Un ceas produs în 2020, similar modelului Daytona, din platină cu cadran albastru şi lunetă din ceramică maro se vinde cu 74.400 de franci elveţieni atunci când va fi disponibil. La parterul magazinului Rolex, acelaşi model second-hand, poate fi achiziţionat de cei mai aprigi pasionaţi de lux cu 111.000 de franci.

    Pentru Rolex, companie cu tradiţie şi consecvenţă, intrarea pe piaţa ceasurilor second-hand a fost o mişcare radicală, venită imediată după o altă mutare neaşteptată: achiziţionarea Bucherer, cel mai mare retailer de ceasuri din lume.

    Programul CPO lansat de Rolex – Certified Pre-Owned – prin care vinde ceasuri second-hand cu garanţia că sunt originale, îi oferă firmei elveţiene cces direct la o piaţă a cărei valoare totală este estimată la 20 de miliarde de dolari şi care se aşteaptă să crească la 35 de miliarde de dolari până în 2030, conform Deloitte.

    Asta înseamnă un flux suplimentar de venituri într-un moment în care piaţa ceasurilor de lux scade de la maximele din ultimii ani. Producătorii elveţieni de ceasuri sunt atât de îngrijoraţi încât au solicitat chiar ajutor guvernamental.

    În ciuda dimensiunii pieţei second-hand, Rolex a păstrat mult timp distanţa. Pe piaţa second hand există o mulţime de comercianţi legitimi, dar este o afacere adesea obscură, în care cumpărătorii trebuie să se bazeze doar pe încredere.

    O altă problemă a pieţei este că dezvoltarea sa se petrece încet din cauza mai multor factori. Unul dintre acestea este găsirea unui număr suficient de ceasuri pe care tehnicienii Rolex să le verifice şi să le valideze, în ciuda faptului că există aproximativ 30 de milioane de ceasuri în circulaţie.

    Există, de asemenea, problema profitabilităţii. Dealerii autorizaţi obţin de obicei marje brute de peste 30% la un Rolex nou. Pentru piesele folosite, este mult mai puţin. Preţurile trebuie, de asemenea, să reflecte taxele Rolex pentru autentificare, de obicei aproximativ 10-15% din preţul de vânzare, potrivit lui John Shmerler, CEO al The 1916 Company, un retailer care face parte din programul CPO.

    Vânzătorii cer clienţilor prime mari pentru ceasurile certificate. Potrivit firmei de analiză a pieţei WatchCharts, preţurile CPO la Bucherer în Europa erau cu aproximativ 36% mai mari decât alte Rolex-uri folosite la începutul lunii septembrie. La Watches of Switzerland în SUA, diferenţa era de 42%. Între timp, la The 1916 Company, prima CPO faţă de non-CPO era de numai 15%.

  • Vremurile când bărbatul era cel care trebuia să meargă la muncă la program zi de zi pentru a întreţine familia au apus. Acum, tot mai mulţi taţi stau cu copiii acasă şi lucrează remote

    Ideea din anii 1950 a familiei americane, în care bărbatul era capul sau nucleul familiei şi se află la birou de la 9 la 5, în timp ce soţia sa avea grijă de copii şi casă, nu mai există. Mai mult decât atât, odată cu ascensiunea muncii remote, asistăm la un fenomen inversat, din ce în ce mai popular în Statele Unite ale Americii: tatăl care alege să lucreze de acasă sau chiar să renunţe la muncă, pentru a-i permite soţiei sale să evolueze pe plan profesional.

    În Costa Mesa, un oraş din Orange County, California, cunoscut pentru bogăţia şi plajele sale, ea lucrează pentru a deveni parteneră la biroul local al unei mari firme de avocatură, iar el este director executiv la un startup tehnologic din zona Bay Area, aflat la mai mult de 400 de mile distanţă. În Cambridge, Massachusetts, el scrie cod în apartamentul lor de lângă campus, în timp ce ea îşi urmează cursurile la Facultatea de Drept de la Harvard. Ea este obstetrician, el lucrează de la distanţă pentru o companie de tehnologie; ea este cadru universitar la o universitate din Ivy League, el lucrează pentru o companie de criptomonede. Peste tot în Statele Unite, în rândul celor educaţi şi cu venituri ridicate, pare să apară un nou trend, scrie un articol amplu publicat de The Economist: când soţiile pleacă dimineaţa la birourile, sălile de clasă sau spitalele unde lucrează, îşi iau la revedere de la soţii lor, care rămân acasă.

    Jurnaliştii publicaţiei americane spun că nu este vorba despre o reeditare inversată a anilor 1950. Până la urmă, bărbaţii încă lucrează, nu se ocupă în principal de gătit, curăţenie şi îngrijirea copiilor. Însă noile obiceiuri reflectă un efect neapreciat suficient al ascensiunii muncii la distanţă: ascensiunea soţului care lucrează de acasă.

    Bărbaţii şi femeile încă se specializează în tipuri diferite de muncă. Locurile de muncă din industrii precum ştiinţa calculatoarelor şi ingineria sunt disproporţionat ocupate de bărbaţi. Predatul şi îngrijirea medicală sunt dominate de femei. Profesii precum avocatura şi medicina pot angaja încă mai mulţi bărbaţi decât femei, dar balanţa începe să se încline invers: mai multe femei decât bărbaţi sunt înscrise la facultăţile de drept şi medicină. Astfel, în rândul cuplurilor tinere, este probabil mai frecvent ca ea să devină avocat sau doctor decât el.


    Procentul părinţilor care nu lucrează pentru salariu a rămas constant la 18% în ultimii aproximativ 30 de ani, conform studiului Pew. Însă, ponderea părinţilor care stau acasă şi sunt taţi a crescut, de la 11% în 1989 la 18% în 2021.


    Diferitele ocupaţii au trebuit, de asemenea, să adopte abordări diferite faţă de munca la distanţă. O minoritate a profesioniştilor din domeniul medical pot lucra de la distanţă, prin telemedicină, dar majoritatea trebuie să îşi trateze pacienţii faţă în faţă. Avocaţii pot fi legaţi de un anumit stat sau zonă din Statele Unite prin licenţa şi specializarea lor. Între timp, industriile care au raportat cel mai înalt nivel de flexibilitate în munca la distanţă sunt cele de programare şi tehnologie, arhitectură, inginerie şi afaceri. Aproximativ jumătate dintre persoanele care lucrează în domenii precum informatica sau matematică lucrează exclusiv de la distanţă. Consecinţa este că, în ansamblu, bărbaţii pot lucra mai uşor de oriunde doresc. Un sondaj realizat de McKinsey, o firmă de consultanţă, a constatat că 38% dintre bărbaţi aveau opţiunea de a lucra complet de la distanţă, comparativ cu 30% dintre femei. Aproximativ jumătate dintre femei au raportat că nu pot lucra deloc de la distanţă, comparativ cu 39% dintre bărbaţi.

    Acest lucru poate suna ca încă un mod în care femeile par să aibă de pierdut. Dar această viziune este mioapă. Cuplurile fac compromisuri de multe feluri pentru ca vieţile lor să funcţioneze împreună. Dacă ei i se oferă o mare promovare, condiţionată de mutarea în Chicago, s-ar putea să fie nevoită să o refuze dacă locul de muncă al lui este legat de New York. Libertatea geografică a oricăruia dintre parteneri face posibilă avansarea celuilalt în carieră. Cuplul din Costa Mesa citat la începutul articolului a ales acea zonă deoarece era convenabilă pentru locul ei de muncă şi pentru accesul la bunicii copiilor lor, care acum îi distrează regulat pe cei mici, scrie The Economist.

    Claudia Goldin, laureată a Premiului Nobel, a scris despre cum munca la distanţă poate fi un avantaj pentru femei. În ultimii 200 de ani, participarea femeilor pe piaţa muncii a fost cea mai ridicată atunci când a fost posibil să desfăşoare munca plătită de acasă. De asemenea, a descoperit că diferenţele salariale între genuri sunt cele mai mici în domeniile în care munca flexibilă este norma.


    În ansamblu, bărbaţii pot lucra mai uşor de oriunde doresc. Un sondaj realizat de McKinsey, o firmă de consultanţă, a constatat că 38% dintre bărbaţi aveau opţiunea de a lucra complet de la distanţă, comparativ cu 30% dintre femei. Aproximativ jumătate dintre femei au raportat că nu pot lucra deloc de la distanţă, comparativ cu 39% dintre bărbaţi.


    Publicaţia The Hill citează un studiu realizat de Pew Research Center în 2023 din care reieşea că unul din cinci părinţi care stau acasă în Statele Unite este acum tată. Procentul părinţilor care nu lucrează pentru salariu a rămas constant la 18% în ultimii aproximativ 30 de ani, conform studiului Pew. Însă, ponderea părinţilor care stau acasă şi sunt taţi a crescut, de la 11% în 1989 la 18% în 2021. Experţii atribuie creşterea numărului de taţi care stau acasă schimbărilor din condiţiile economice ale familiilor. „Potenţialul de câştig al femeilor a crescut considerabil în această perioadă, pe măsură ce nivelul lor de educaţie a crescut constant”, a declarat Jocelyn Wikle, profesor asistent la Şcoala de Viaţă de Familie de la Universitatea Brigham Young. Femeile au depăşit constant bărbaţii în ceea ce priveşte nivelul de educaţie de-a lungul anilor. Biroul de Recensământ al SUA a constatat că, în 2021, 53,1% dintre adulţii cu vârsta de 25 de ani sau mai mult care aveau o diplomă de licenţă sau mai mult erau femei, în timp ce 46,9% erau bărbaţi.

    Un alt studiu Pew din 2022 a arătat că femeile câştigă teren şi în rândul celor mai bine plătite profesii din SUA. Conform studiului, femeile reprezintă 35% dintre angajaţii în cele mai bine plătite 10 profesii din SUA, precum cele de medici, avocaţi şi farmacişti. Această cifră este cu 22 de puncte procentuale mai mare decât în 1980. „Aceste realităţi economice înseamnă că pentru unele familii este mai bine ca tatăl să stea acasă, iar mama să fie cea care câştigă banii”, a adăugat Wikle. Spre exemplu, diferenţa de potenţial de câştig datorată educaţiei a jucat un rol important în decizia lui Chris Braaten, un tată de 40 de ani din Bakersfield, California, de a fi părinte care stă acasă. Înainte de a se căsători, Braaten şi soţia sa au fost de acord că unul dintre ei va rămâne acasă pentru a avea grijă de copiii lor. După ce s-a născut prima lor fiică, soţia lui Braaten a rămas iniţial acasă, lucrând la un colegiu local. Dar soţiei îi lipsea munca din sectorul nonprofit, iar având în vedere diferenţa dintre nivelurile lor de educaţie – cei doi ştiau că ea va putea câştiga mai mult atât pe termen scurt, cât şi pe termen lung. În plus, Braaten nu era mulţumit de munca sa şi era mai interesat să se ocupe de copilul lor. Astfel, când soţia sa a rămas însărcinată din nou, Braaten s-a oferit să stea acasă. „Părea o decizie evidentă”, a spus el. The Hill a discutat cu mai mulţi taţi care stau acasă cu normă întreagă şi care, ca şi Braaten, au spus că soţiile lor aveau un potenţial mai mare de câştig datorită diferenţei de educaţie. Mulţi dintre aceşti taţi au spus că dorinţa ca unul dintre părinţi să rămână acasă pentru a avea grijă de copii a fost o decizie comună. De asemenea, mulţi dintre aceşti bărbaţi şi-au exprimat nemulţumirea faţă de locurile lor de muncă şi au spus că a sta acasă cu copiii le-a oferit o satisfacţie mai mare decât munca lor.

    Publicaţia americană Forbes sesizează şi cum, similar cu perioada crizei financiare, mulţi bărbaţi au părăsit forţa de muncă în timpul pandemiei şi nu s-au mai întors. Conform datelor publicate la finalul anului 2022, peste 7 milioane de bărbaţi cu vârste cuprinse între 25 şi 54 de ani nu lucrau şi nu îşi căutau un loc de muncă. Economia şi piaţa muncii s-au schimbat. Puţine locuri de muncă mai sunt disponibile în industrii tradiţionale considerate orientate către bărbaţi, precum producţia, munca în fabrici şi construcţiile. Drept urmare, având mai puţine opţiuni şi incapacitatea de a găsi un loc de muncă adecvat în domeniul lor, mulţi aleg să părăsească piaţa muncii. O provocare majoră cu care se confruntă bărbaţii pe piaţa muncii este discriminarea legată de lipsa educaţiei formale. De exemplu, bărbaţii care nu au o diplomă universitară pot întâmpina dificultăţi în obţinerea unor locuri de muncă bine plătite în domenii administrative. Simţindu-se descurajaţi, unii bărbaţi preferă să renunţe la piaţa muncii decât să accepte locuri de muncă prost plătite şi instabile.   

    Traducere şi adaptare: Ioana Matei