BusinessMagazin

Blog

  • Pentru a fi cât mai atrăgătoare pentru turiştii de lux, hotelurile sau agenţiile care colaborează cu aceştia au ajuns la ceea ce se cheamă „hiperpersonalizare”. Cum sună unele dintre cele mai ciudate solicitări?

    Vedetele sunt cunoscute pentru capriciile lor care trebuie să fie satisfăcute pe oriunde se duc, însă nici cei foarte bogaţi nu se lasă mai prejos la acest capitol, lucru de care profită companiile de turism de lux în concurenţa pentru clienţi, scrie The Telegraph.

    Cererile pot porni de la o poză înrămată cu o broască ce stă sub o ciupercă în ploaie pe care un client şi-o dorea pe noptiera camerei în care stătea şi ajunge până la o vacanţă în care toate hotelurile rezervate pentru cazare să fie dotate cu cuptor cu lemne pentru pizza, dar nu numai. Printre cele mai banale solicitări se numără deja cele pentru preparate care nu sunt în meniul de room service sau înlocuirea băuturilor standard din minibar cu unele cerute de client. Pentru a fi cât mai atrăgătoare pentru turiştii de lux, hotelurile sau agenţiile care colaborează cu aceştia au ajuns la ceea ce se cheamă „hiperpersonalizare”. Aşa se pot aranja vizite la Vatican care să ţină cont de ora preferată pentru micul dejun a clientului sau întâlniri private cu maimuţele în Japonia. Un complex din Ibiza i-a permis un client să-şi îndeplinească visul de DJ, oferindu-i ocazia să pună muzică lângă piscină într-o seară, în timp ce un complex din Maldive şi-a ajutat, printre altele, un client să nu mai ducă dorul Ferrariului de acasă, punând sigla firmei auto pe o maşinuţă de golf şi lăsându-l să se plimbe cu ea. Dacă locul o permite, clienţii pot solicita un decor subacvatic în care să-şi formuleze cerea în căsătorie, cu echipamente de scufundare, fotograf profesionist şi mesaj afişat pe un recif de corali ori măcar să li se ascundă inelul pe care vor să-l ofere în castele de nisip sau în sticle de agăţate de undiţe.

  • Femeia care conduce în România un business de peste 1 miliard de lei şi peste 3.400 de angajaţi: „Sunt optimistă în privinţa viitorului. Crizele geopolitice, financiare şi sociale vor continua să apară, astfel încât flexibilitatea, rezilienţa şi empatia devin cele mai importante competenţe de care avem nevoie”

    Cifră de afaceri (2022*): 1,3 mld. lei

    Profit net (2022*): 39,4 mil. lei

    Număr de angajaţi*: 3.426

    *exerciţiul financiar încheiat la 30.09.2022

    Biografie:
    Este director general pentru cele două locaţii Emerson, din Cluj-Napoca şi Gilău – cea mai mare şi mai complexă organizaţie Emerson din Europa. Este fondatoarea Women’s Impact Network (WIN) – o organizaţie internă care sprijină dezvoltarea femeilor şi inspiră tinerii să urmeze cariere în domeniul STEM (ştiinţă, tehnologie, inginerie şi matematică).

    ► Acum 20 de ani aspiraţiile mele se îndreptau către domeniul ingineriei chimice. Visam să devin o cercetătoare de prestigiu şi să contribui la descoperirea remediilor pentru diverse afecţiuni. Totuşi, realizam că pentru a-mi îndeplini visul, ar fi fost necesar să colaborez cu o companie străină, deoarece cercetarea în România nu atingea un nivel avansat. Fiecare poziţie ocupată a reprezentat, în momentul respectiv, un pas în direcţia potrivită, iar eu m-am dedicat cu pasiune fiecărei responsabilităţi.

    ► Deşi parcursul meu profesional a luat o direcţie neaşteptată faţă de planurile iniţiale, am privit fiecare provocare ca pe o oportunitate de creştere. În timpul concediului de maternitate, am simţit nevoia unei schimbări. După opt ani petrecuţi într-o poziţie de director comercial, am început să explorez afacerile la nivel internaţional. Am descoperit plăcerea de a interacţiona cu oameni din medii culturale diverse şi de a înţelege particularităţile modului de desfăşurare a afacerilor în alte ţări.

    ► Sunt optimistă în privinţa viitorului. Crizele geopolitice, financiare şi sociale vor continua să apară, astfel încât flexibilitatea, rezilienţa şi empatia devin cele mai importante competenţe de care avem nevoie pentru a lucra şi a trăi în armonie. Având în vedere incertitudinea, adaptabilitatea şi abilităţile eficiente de gestionare a emoţiilor vor fi foarte importante pentru menţinerea stării de bine şi a performanţei. În acelaşi timp, va fi crucial să construim relaţii bazate pe încredere, empatie şi incluziune.

  • CNAIR: Se închide temporar circulaţia pe A2, în zona nodului rutier cu A0

    Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) anunţă închiderea temporară a circulaţiei pe Autostrada A2 Bucureşti – Constanţa, în zona nodului rutier cu A0, în noaptea de sâmbătă spre duminică.

    CNAIR anunţă că, de sâmbătă de la ora 23.00 până duminică la ora 4.00, pe autostrada A2, în zona de racordare a nodului rutier care va asigura conexiunea cu Autostrada de Centură a Municipiului Bucureşti (km 11+700 – km 15+500), se va institui măsura de închidere a circulaţiei rutiere pe ambele sensuri de deplasare, simultan.

    Decizia a fost luată pentru a permite finalizarea lucrărilor în cadrul proiectului de construire a Lotului 1 al Autostrăzii de Centură a Municipiului Bucureşti (montare portale şi console, finalizare lucrări la pasajul care supratraversează A2 la poziţia km 13+300).

    În perioada insituirii măsurii de închidere, traficul se va desfăşura pe următoarele rute ocolitoare:

    -Direcţia de deplasare Bucureşti (bvd. Theodor Pallady) – Constanţa: Bvd. Theodor Pallady – A2, nod rutier km. 12+000 – Centura Bucureşti – DN3, Fundulea – A2, Constanţa;
    -Direcţia de deplasare Constanţa – Bucureşti: A2 – nod rutier km. 15+000 – DJ301, Cernica – Centura Bucureşti.

    De asemenea, de vineri de la ora 8.00 până luni la ora 12.00, pe sectorul cuprins între km. 12+200 – km. 14+500 se menţine măsura de restricţionare a traficului, asigurându-se două benzi de circulaţie pentru fiecare sens de deplasare.

  • Ministerul Culturii vrea să cumpere Palatul Reginei Maria din Mamaia

    Ministerul Culturii vrea să cumpere Palatul Reginei Maria din Mamaia şi anunţă că are deja finanţarea pentru restaurarea acestuia. Raluca Turcan a făcut apel la Ministerul Economiei să fie sprijinită în acest demers.

    Raluca Turcan susţine, într-o postare făcută sâmbătă pe Facebook, că, în luna martie a acestui an, la iniţiativa Ministerului Culturii, a fost aprobat Memorandumul privind contractarea unui împrumut de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei pentru proiectul „Temelii culturale”, care vizează salvarea unor monumente istorice şi construirea de clădiri cu destinaţie culturală, cuprinzând şi fonduri pentru restaurarea şi amenajarea Palatului Reginei Maria.

    Ministrul arată că este în plină desfăşurare analiza tehnică a celor 14 obiective de interes european şi naţional cuprinse în Memorandum, iar pentru obţinerea finanţării este obligatorie clarificarea situaţiei juridice complexe aferentă dreptului de proprietate asupra Palatului Reginei Maria din Mamaia.

    Ministerul Culturii anunţă că a identificat deja soluţiile legale pentru clarificarea situaţiei juridice şi că este în discuţii cu autorităţile locale şi Mamaia SA pentru a le implementa rapid.

    „Un prim pas a fost deja făcut astăzi de Primăria Constanţa, prin iniţierea proiectului de hotărâre privind exercitarea dreptului de preempţiune de către Municipiul Constanţa pentru cumpărarea imobilului teren aferent Palatului. (…) Am toată încrederea că Mamaia SA va depune oferta de vânzare a imobilului clădire cât de curând, astfel încât să ne putem exercita dreptul de preempţiune, iar acest monument deosebit, Palatul Reginei Maria, să intre în proprietatea Ministerului Culturii şi să fie salvat! Fac apel la Ministerul Economiei ca, prin intermediul companiei din subordinea acestuia, Mamaia SA, să ne sprijine în acest demers! Avem deja finanţarea. Tot ce ne rămâne este să rezolvăm problemele juridice pentru a putea interveni!”, susţine Raluca Turcan.

    Ministrul spune că Palatul Regina Maria din Mamaia este un simbol al istoriei, care trebuie să fie salvat şi păstrat pentru generaţiile viitoare.

  • Cum a reuşit Revolut să facă imposibilul şi să devină bancă cu acte în regulă după peste trei ani de lupte cu autorităţile britanice

    La sediul Revolut din Canary Wharf s-a deschis şampania. Compania a obţinut în sfârşit licenţa bancară din partea autorităţilor de reglementare din Marea Britanie, după peste trei ani de încercări fără succes, scrie Financial Times.

    Decizia de acordare a licenţei vine în urma unei lungi dispute între cel mai valoros fintech din Regatul Unit şi autorităţile de reglementare, care au fost pentru mult timp sceptice cu privire la operaţiunile şi controalele interne ale companiei.

    Acordarea licenţei dă şansa Revolut să devină a treia cea mai mare bancă din Marea Britanie, cu o evaluare estimată la 45 mld. dolari. Totodată, validarea autorităţilor de reglementare britanice pavează drumul companiei pentru intrarea şi expansiunea pe alte pieţe.

    Obţinerea unei licenţe bancare în Regatul Unit durează de obicei un an, însă cererea Revolut a fost blocată de o serie de obstacole, printre care plecarea unor directori, probleme de contabilitate şi îngrijorări cu privire la structura de ownership a companiei.

    Tensiunile dintre Revolut şi autorităţile bancare britanice au atins punctul culminant în mai 2023. Atunci Nik Storonsky, şeful companiei, a criticat statul şi autorităţile pentru că nu sprijină mediul de business, dar şi pentru „procesul lung şi obositor de obţinere a licenţelor.”

    La momentul refulării lui Storonsky, start-up-ul îl cooptase deja pe Martin Gilbert, bancher cu experienţă, în calitate de preşedinte, pentru a-l ajuta să gestioneze relaţia cu autorităţile de reglementare. Din consiliul său face parte şi Michael Sherwood, fostul director european al Goldman Sachs.

    Cu toate acestea, compania a întâmpinat dificultăţi în înlăturarea preocupărilor legate de guvernanţa corporativă, controalele şi nivelul de compliance, cu o fluctuaţie ridicată a personalului de top.

    Răspunsul la problemele Revolut a fost aducerea lui Francesca Carlesi, un fost fondator de fintech şi bancher la Deutsche Bank, pentru a gestiona relaţia dintre companie şi autorităţi. Odată cu angajarea ei, fintechul britanic a început să acţioneze ca o banca matură şi să adopte toate procesele şi atitudinile necesare.

    Ea s-a concentrat pe îmbunătăţirea nivelului de compliance al băncii prin crearea de noi procese de aprobare pentru fiecare caracteristică pe care Revolut încearcă să o lanseze.

    Compania a început să abordeze încet, dar sigur toate problemele ridicate de autorităţile britanice.

     Dacă în 2021 veniturile companiei erau pus sub semnul întrebării, auditorul BDO avertizând că cea mai mare parte a acestora „ar putea fi denaturate semnificativ”, în iunie 2023  situaţia a fos total opusă.

    Obţinerea unui audit „curat” al veniturilor Revolut au fost printre ultimii paşi pe care compania trebuia să îi bifeze pentru obţinerea licenţei.

    Succesul în obţinerea licenţei este de aşteptat să deblocheze un nou potenţial de creştere pentru compania care a eclipsat de mult timp rivalii timpurii, cum ar fi Monzo şi Starling.

    Aprobarea primită din partea autorităţilor deschide calea pentru Revolut de a se lupta cu cele mai mari bănci naţionale din Regatul Unit, permiţându-i să ofere servicii bancare complete.

  • Poliţia de Frontieră Română: Produse contrafăcute în valoare de peste 130 de milioane de lei, descoperite de poliţiştii de frontieră în primul semestru din 2024

    În primul semestru al anului, Poliţia de Frontieră Română, împreună cu alte autorităţi competente, a desfăşurat acţiuni de depistare a celor care au ca preocupare traficul cu produse contrafăcute, acţionându-se în special în punctele de trecere a frontierei, dar şi în zona de frontieră, constatându-se fapte de încălcare a regimului drepturilor de proprietate intelectuală cu preponderenţă la intrarea în România, conform unui comunicat recent de pe site-ul instituţiei.

    În urma acestor acţiuni, în primele şase luni ale anului, poliţiştii de frontieră au constatat 297 fapte de natură infracţională referitoare la dreptul de proprietate intelectuală. Astfel, poliţiştii de frontieră – independent sau în colaborare cu lucrătorii vamali – au depistat bunuri contrafăcute purtând însemnele unor mărci internaţionale protejate, după cum urmează:

    • 188.000 bucăţi articole de îmbrăcăminte şi lenjerie;
    • 103.000 bucăţi jucării
    • 70.000 perechi încălţăminte;
    • 87.000 bucăţi produse cosmetice şi de parfumerie;
    • 31.000 bucăţi articole de marochinărie;
    • 24.000 bucăţi ochelari de soare.

    Bunurile, în valoare toată de peste 130 de milioane lei dacă ar fi fost comercializate ca produse de marcă, au fost ridicate de către poliţiştii de frontieră şi trimise spre expertizare titularilor de marcă.

    Din analiza fenomenului infracţional, în continuare rutele folosite pentru introducerea mărfurilor contrafăcute în România sunt:           

    • China-România – produsele contrafăcute vin pe mare, în containere, iar controalele se efectuează împreună cu lucrătorii de la Autoritatea Vamală. Destinatarii acestor bunuri sunt societăţi comerciale care au de obicei administratori cetăţeni români sau chinezi.
    • Turcia-România – produsele contrafăcute sunt descoperite de poliţiştii de frontieră care lucrează la Punctele de Trecere ale Frontierei de la graniţa cu Bulgaria: PTF Giurgiu, PTF Calafat, PTF Bechet, PTF Vama Veche sau PTF Negru Vodă. Acestea sunt descoperite ascunse în diverse mijloace de transport – autocare, camioane, autoutilitare sau autoturisme, de obicei disimulate printre alte bunuri transportate legal. În cadrul cercetărilor, posesorii acestora declară că le-au cumpărat din diverse bazare din Turcia şi nu deţin documente de provenienţă pentru produse. De asemenea, aceştia mai declară că le cumpără cu scopul de a le comercializa sau pentru a le face cadou şi nu au cunoştinţă despre faptul că produsele transportate sunt susceptibile a fi contrafăcute.

    Poliţiştii de frontieră au constatat faptul că cele mai multe cazuri au fost depistate la frontiera româno-bulgară, în zona de competenţă a ITPF Giurgiu, fiind produse aduse din Turcia, pentru România sau ţări din vestul Europei.

    De asemenea, o cantitate semnificativă de produse susceptibile a aduce atingere dreptului de proprietate intelectuală unor mărci cunoscute a fost descoperită în porturile maritime din judeţul Constanţa, importurile fiind realizate prin intermediul unor societăţi comerciale din România, care aduc din China bunuri de larg consum în sistem containerizat.

    Din cazuistica înregistrată, s-a mai constatat că produsele cel mai frecvent falsificate sunt cele cu valoare adăugată mare şi o rată ridicată a vânzărilor (produse cosmetice, jucării, textile, încălţăminte sport, ceasuri, telefoane mobile).

    În cazurile persoanelor depistate de către poliţiştii de frontieră încercând să introducă sau să scoată ilegal în/din ţară produse contrafăcute, se fac cercetări cu privire la săvârşirea infracţiunii de „punere în circulaţie fără drept a unui produs purtând o marcă identică sau similară cu marca înregistrată pentru produse identice sau similare” faptă prevăzută şi pedepsită de art. 90, alin.1, lit. b din Legea 84/1998, cu modificările şi completările ulterioare.

     

  • Paris 2024 – Simona Radiş şi Ancuţa Bodnar calificate în semifinale la dublu vâsle feminin

    Canotoarele Simona Radiş şi Ancuţa Bodnar s-au calificat sâmbătăt, fără emoţii, în semifinala probei de dublu vâsle feminin de la Jocurile Olimpice de la Paris 2024, câştigând seria a treia de calificare, cu cel mai bun timp al calificărilor. 

    În cursa desfăşurată la baza nautică Vaires sur Marne, aflată la 25 de kilometri de Paris, Radiş şi Bodnar au dominat clar şi cu calm întreaga cursă în cea de a treia serie de calificare şi au trecut primele linia de sosire, cu timpul de 6 minute, 48 de secunde şi 49 de sutimi, cel mai bun timp al calificărilor.

    Anterior, echipajul român alcătuit din Florin Enache şi Andrei Cornea s-a calificat în semifinala A/B a probei de dublu vâsle masculin, câştigând seria.

    Primul canotor calificat sâmbătă dimineaţă, în sferturile de finală, a fost Mihai Chiruţă, care a terminat primul, fără să forţeze, în seria a a doua, cu timpul de 6 minute, 51 de secunde şi 51 de sutimi.

  • Paisprezece medalii de aur puse în joc în prima zi a Jocurilor de la Paris 2024

    Capitala Franţei este pregătită să acorde începând de sâmbătă primele medalii la Jocurile Olimpice de la Paris, după o ceremonie de deschidere fără egal în istoria evenimentului. 14 medalii sunt puse în joc încă din prima zi, în opt discipline sportive. România nu luptă pentru medalii în prima zi. 

    După o zi de vineri tumultoasă, care a început cu un atac al sabotorilor asupra reţelei franceze de trenuri de mare viteză în zorii zilei, atenţia se îndreaptă acum către medaliile de aur şi excelenţa sportivă.

    Nu mai puţin de 14 medalii vor fi puse în joc în prima zi, care promite acţiune în mai multe sporturi: patru medalii de aur la înot, câte două la ciclism, scrimă şi judo, şi câte una la sărituri în apă, skateboarding, tir şi rugby în şapte.

    Înotul începe în forţă la La Defense Arena, unde campioana olimpică australiană Ariarne Titmus încearcă să îşi păstreze titlul la 400 de metri liber împotriva americancei Katie Ledecky, campioană la Rio în 2016, şi a canadiencei Summer McIntosh.

    La trei ani după ce Titmus a învins-o pe Ledecky într-o cursă palpitantă la Jocurile Olimpice de la Tokyo, finala ar putea fi candidata evenimentului pentru „cursa secolului” dacă toate cele trei se califică.

    Cu foştii campioni mondiali Sam Short şi Elijah Winnington în proba masculină de 400 de metri liber şi o echipă feminină de ştafetă 4×100 de metri liber fără egal, Australia ar putea obţine trei din cele patru medalii de aur în bazin în prima zi.

    Cu Caeleb Dressel la conducere, Statele Unite vor încerca să obţină a treia medalie de aur consecutivă în ştafeta masculină de 4×100, în faţa provocării australienilor şi a echipei Chinei conduse de Pan Zhanle.

    La ciclism, italianul Filippo Ganna se va confrunta cu starul şoselelor Remco Evenepoel din Belgia într-un contratimp individual foarte aşteptat, în care şi britanicul Joshua Tarling ar putea avea un cuvânt de spus.

    În proba feminină, americanca Chloe Dygert se numără printre principalele favorite, după ce a demonstrat prin titlul mondial din 2023 că şi-a revenit după virusul Epstein-Barr diagnosticat la începutul anului 2022, care a fost urmat de o intervenţie chirurgicală pe cord.

    Principalele sale rivale vor fi australianca Grace Brown şi britanica Anna Henderson, în condiţiile în care forma sportivă a triplei campioane mondiale olandeze Ellen van Dijk este pusă sub semnul întrebării, după ce şi-a rupt glezna în iunie.

    Prima medalie de aur a Jocurilor va fi probabil obţinută la poligonul de tragere, în proba de 10 metri Pistol cu aer comprimat – echipe mixte.

    China, o mare putere în materie de tir, va încerca să se impună de la bun început la Centrul de Tir Chateauroux prin intermediul trăgătorilor săi de elită, care şi-au făcut un obicei din a câştiga primul aur al Jocurilor Olimpice.
    În cursul săptămânii viitoare, Statele Unite îşi vor încerca şansele, în frunte cu Vincent Hancock, de trei ori medaliat cu aur.

    Fiji speră să-şi extindă dominaţia asupra rugby-ului în şapte masculin, în căutarea celui de-al treilea titlu consecutiv, însă semifinalele de sâmbătă de pe Stade de France au un aer proaspăt.

    Fijienii au câştigat fiecare meci pe care l-au jucat de când acest sport a fost adăugat la Jocurile Olimpice în 2016 şi vor porni ca mari favoriţi pentru a prelungi această serie remarcabilă împotriva Australiei, care se află pentru prima dată în semifinale.

    Este, de asemenea, un teritoriu nou pentru Franţa, care nu a reuşit nici măcar să participe la evenimentul de la Tokyo, dar a venit la propriile Jocuri cu un nivel înalt, după ce a câştigat Marea Finală de sfârşit de sezon.

    Franţa joacă cu medaliaţii cu bronz din 2016, Africa de Sud, care au eliminat surprinzător Noua Zeelandă în sferturile de finală, după ce s-au strecurat în competiţie ca ultimii calificaţi, câştigând recalificările. Finala va avea loc mai târziu, sâmbătă seara.

    China este marea favorită la sărituri, după ce a obţinut şapte din cele opt medalii de aur la ultimele două Olimpiade.

    Duo-ul chinez format din Chen Yiwen şi Chang Yani, cei mai buni prieteni şi ambii la prima participare la Jocurile Olimpice, au câştigat proba de 3 m sincron, primul aur la scufundări pus în joc la Paris, în majoritatea turneelor mondiale din ultimii doi ani.

    Relativ nou venit la Jocurile Olimpice, skateboardul îşi va marca revenirea la Jocuri cu proba masculină de stradă care va avea loc în Place de la Concorde.

    Yuto Horigome va încerca să îşi păstreze titlul, având în faţă concurenţi precum skateboarderul american Njjah Huston şi speranţa franceză Aurelien Giraud.

    În afară de probele cu medalii, vor începe şi gimnastica artistică, badmintonul, baschetul, tenisul, tenisul de masă, handbalul, canotajul şi o serie de alte sporturi, inclusiv surfingul, care va lua startul în Tahiti, la 15 895 km distanţă în Pacificul de Sud.

     

  • DGPCÎ: Aproximativ 390.000 de permise de conducere şi 820.000 de certificate de înmatriculare eliberate în primele 6 luni ale anului 2024

    În perioada 01.01.2024 – 30.06.2024, Direcţia Generală Permise de Conducere şi Înmatriculări a emis 388.863 permise de conducere şi 821.042 de certificate de înmatriculare, astfel, la sfârşitul primelor 6 luni ale anului, în Registrul naţional de evidenţă a permiselor de conducere şi a vehiculelor înmatriculate, existând 8.759.052 deţinători de permise de conducere şi 10.566.656 de vehicule înmatriculate, conform unui comunicat recent de pe site-ul instituţiei.

    De asemenea, în perioada de referinţă, au fost au fost efectuate 317.117 operaţiuni privind vehiculele înmatriculate pentru prima dată în România , 422.720 operaţiuni privind vehiculele înmatriculate anterior în România şi cărora le-a fost schimbat proprietarul, 83.063 operaţiuni de scoatere din evidenţele vehiculelor înmatriculate şi au fost emise 283.683 autorizaţii provizorii.

    În ceea ce priveşte numărul vehiculelor electrice înmatriculate în România, la sfârşitul perioadei menţionate, acesta a atins cifra de 48.741, reprezentând un procent de 0.46 % din totalul parcului auto. De asemenea, numărul vehiculelor electrice înmatriculate a crescut cu 15,85 % faţă de finalul anului 2023.

    În perioada menţionată au fost eliberate 1.816.721 plăci cu numere de înmatriculare, număr în creştere cu un procent de 12,64 % faţă de perioada corespondentă a anului precedent.

    Numărul de examinări privind proba teoretică, în perioada ianuarie – iunie 2024, a fost de 346.024, iar examinarile la proba practică au fost în număr de 296.756.

    Din totalul deţinătorilor de permis,  un procent de 35,54 sunt femei şi 64,46 sunt bărbaţi.

    Pe parcursul primelor 6 luni, au fost făcute un număr de 1.544.653 programări online, iar numărul de documente livrate la domiciliu/sediul solicitantului prin intermediul serviciilor poştale a fost de 1.048.964.

  • Cutremur cu magnitudinea 2,9, produs sâmbătă în Prahova

    Un cutremur cu magnitudinea 2,9 s-a produs sâmbătă dimineaţa în judeţul Prahova.

    Potrivit Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, cutremurul a avut loc la ora 8.55 în judeţul Prahova.

    Acesta avut magnitudinea 2,9 şi s-a produs la adâncimea de 136,1 kilometri.

    Cutremurul s-a produs în apropierea oraşelor Braşov (43 km), Ploieşti (52 km), Sfântu Gheorghe (53 km), Buzău (68 km), Târgovişte (72 km), Focşani (93 km).