BusinessMagazin

Blog

  • 14 soluţii de mobilitate urbană, de la drone pentru livrări la aplicaţii pentru siguranţa pietonilor, prezentate la Timişoara în cadrul primului accelerator de profil din România, inVest – Urban Mobility Accelerator

    Paisprezece start-up-uri şi echipe aflate la început de drum au prezentat soluţii tehnologice destinate îmbunătăţirii mobilităţii urbane în cadrul unui eveniment de tip Demo Day care a marcat finala ediţiei din 2025 a acceleratorului inVest. Evenimentul, desfăşurat la Timişoara, reprezintă o premieră, inVest fiind primul accelerator din România dedicat exclusiv acestui segment.

    Programul, care a început în luna mai şi a inclus peste două luni de mentorat şi validare, este rezultatul unei colaborări strategice între EIT Urban Mobility (o iniţiativă a Institutului European de Inovaţie şi Tehnologie, organism al UE) şi ADR Vest. Scopul este de a consolida ecosistemul de inovaţie în Regiunea de Vest a României, respectiv în judeţele Timiş, Arad, Caraş-Severin şi Hunedoara.

    Implementarea primei etape (2025) a fost asigurată de partenerii locali Iceberg+, o companie de consultanţă în inovare şi fonduri UE, şi Cowork Timisoara, un hub antreprenorial activ în dezvoltarea ecosistemului de start-up-uri din vestul ţării. Proiectul este structurat în două faze: prima, din 2025, este co-finanţată de EIT Urban Mobility, urmând ca etapa a doua, din 2026, să fie susţinută de ADR Vest.

    Soluţiile prezentate vizează probleme critice ale oraşelor moderne, de la eficientizarea livrărilor de tip last-mile şi siguranţa traficului, până la transportul multimodal şi aplicaţii pentru un stil de viaţă urban sustenabil.

    Ce soluţii au prezentat cele 14 echipe

    • CautCurier: O infrastructură “elastică” de curierat pentru livrări urgente şi în aceeaşi zi. Compania susţine că reduce timpul de livrare urbană cu până la 70% şi timpul de inactivitate al flotei cu 40%.
    • Volvero: O platformă de car-sharing peer-to-peer care permite utilizatorilor să închirieze vehicule private subutilizate, oferind o alternativă flexibilă de transport.
    • Renter Mobility: Oferă abonamente pe termen lung pentru biciclete electrice destinate curierilor şi companiilor de logistică (3PL), incluzând GPS, protecţie antifurt şi garanţie de reparaţie sau înlocuire în 30 de minute.
    • BraveX Aero: Un start-up de logistică urbană care foloseşte drone pentru livrări last-mile, vizând în special bunurile de mare valoare sau urgente, combinând tehnologii autonome cu un impact redus asupra mediului.
    • Drop: O platformă de livrare all-in-one care utilizează curieri pe bicicletă pentru retail şi sectorul alimentar, promovând logistica urbană sustenabilă.
    • Blume Technologies: O soluţie pentru creşterea siguranţei la trecerile de pietoni, folosind lumini LED pentru a atrage atenţia şoferilor. Include şi un sistem AI care analizează fluxul video pentru a detecta şi clasifica vehiculele, oferind autorităţilor date de trafic.

    Echipe în stadiu incipient:
    • Smart-Spot: O soluţie inteligentă de parcare urbană care foloseşte recunoaşterea în timp real a numerelor de înmatriculare şi automatizare bazată pe camere pentru a ghida şoferii către locurile disponibile şi a ajuta autorităţile să aplice regulile de parcare.
    • Pedale: O platformă digitală din Timişoara care conectează bicicliştii şi municipalităţile. Utilizatorii pot mapa şi raporta probleme de infrastructură, transformând datele comunităţii în informaţii utile pentru planificarea urbană.
    • Greenmart: Un serviciu de livrare last-mile pentru micii comercianţi şi producători urbani, care integrează logistica şi gestionarea stocurilor.
    • smarTMove: Proiect în stadiu incipient care explorează problemele de mobilitate ale oraşelor pentru a construi o soluţie sustenabilă.
    • Kulth: O aplicaţie mobilă care permite explorarea oraşelor prin intermediul artei, oferind rute inspirate de contextele operelor de artă contemporană.
    • LogWhisper (LogzAI): O platformă de analiză a jurnalelor (log-urilor) sistemelor de management al traficului, permiţând interogarea acestora în limbaj natural (“Chat with your traffic logs”).
    • RouteMix: O aplicaţie de mobilitate multimodală unificată, care integrează transportul public, micromobilitatea şi serviciile de ride-hailing, având deja proiecte pilot în derulare.
    • DMD Solutions: Un set de instrumente de tip “digital twin” (geamăn digital) pentru proiectarea, dezvoltarea şi operarea sigură a vehiculelor şi dispozitivelor smart din ecosistemul V2X (vehicle to everything).

  • Locuinţele accesibile, noul pilon al competitivităţii europene

    Într-o Europă aflată la intersecţia mai multor crize – inflaţie, presiune urbană, migraţie, transformare a pieţei muncii – tema locuinţelor accesibile s-a transformat dintr-o dezbatere socială într-un subiect strategic de prim rang. Nu mai este vorba doar despre preţuri la apartamente sau nivelul chiriilor, ci despre însăşi sustenabilitatea modelului economic european. A locui decent a devenit un indicator al competitivităţii, iar lipsa locuinţelor accesibile riscă să devină un factor structural de dezechilibru economic.

    Pentru tinerii europeni, mai ales cei care trăiesc în marile capitale, o garsonieră poate consuma peste jumătate din salariul mediu. În multe oraşe, clasa de mijloc dispare din centrele urbane, împinsă către periferii sau chiar în afara zonelor metropolitane. În acelaşi timp, firmele din construcţii, transport sau servicii se confruntă cu o lipsă tot mai acută de forţă de muncă locală, tocmai din cauza costurilor de locuire. Această spirală a devenit o problemă economică sistemică: acolo unde oamenii nu pot trăi, economia nu mai poate creşte.

    Paradoxul este că Uniunea Europeană nu are competenţă directă în domeniul locuinţelor. Politicile de locuinţe sunt, conform tratatelor, responsabilitatea exclusivă a statelor membre. Cu toate acestea, Bruxellesul a demonstrat deja că poate modela comportamente şi politici fără a dicta reglementări. Exact cum programul Erasmus a schimbat în profunzime sistemele educaţionale şi mobilitatea tinerilor europeni, un cadru financiar inteligent poate produce efecte similare în domeniul locuinţelor. Sub conducerea Ursulei von der Leyen, Comisia Europeană a început să trateze accesul la locuinţe ca pe o dimensiune esenţială a competitivităţii europene.

    În centrul acestei noi paradigme se află ideea că locuinţele nu sunt doar o problemă socială, ci şi una de productivitate. O economie bazată pe inovare şi pe mobilitatea forţei de muncă are nevoie de stabilitate locativă. Angajaţii care nu pot trăi aproape de locul de muncă, tinerii care nu îşi pot permite o chirie rezonabilă, familiile care trăiesc în nesiguranţă rezidenţială – toate acestea afectează direct performanţa economică. Fără o piaţă a locuinţelor funcţională, Europa riscă să piardă teren în competiţia globală pentru talente.

    De aici şi interesul crescând pentru un nou mecanism de finanţare europeană: Fondul European pentru Competitivitate, evaluat la peste 400 de miliarde de euro. Dacă în trecut fondurile structurale şi de coeziune erau orientate aproape exclusiv către infrastructura fizică sau digitală, noul fond se pare cã urmăreşte să includă şi infrastructura socială – iar locuinţele accesibile sunt văzute tot mai clar ca o componentă strategică a acesteia. Ideea de bază este simplă: fără locuinţe adecvate şi accesibile, nu există forţă de muncă stabilă, iar fără forţă de muncă stabilă nu există competitivitate economică.

    Modelul de implementare se conturează în jurul unei logici deja testate de alte programe europene, precum SAFE, fondul european pentru apărare. În practică, Comisia Europeană stabileşte cadrul general şi pune la dispoziţie resursele financiare, iar statele membre decid cum le folosesc la nivel naţional. Fondurile vor fi distribuite proporţional între cele 27 de ţări membre, însă activarea efectivă va depinde de capacitatea fiecărui stat de a mobiliza proiecte concrete, fezabile şi conforme cu regulile europene. Aici intervine componenta privată: guvernele vor putea garanta proiecte derulate de companii, consorţii de dezvoltatori, fonduri de investiţii imobiliare, cooperative de locuinţe sau parteneriate public-private.

    Pentru mediul de afaceri, miza este semnificativă. Noul cadru poate deschide o piaţă de investiţii de ordinul zecilor de miliarde de euro, cu beneficii multiple: acces la finanţări europene nerambursabile sau parţial rambursabile, garanţii guvernamentale pentru credite comerciale, stimulente fiscale pentru construcţii verzi şi proiecte sociale, dar şi o cerere stabilă pe termen lung. Sectorul imobiliar european, dominat în ultimele două decenii de speculaţie şi randamente rapide, are şansa de a se reorienta către investiţii sustenabile şi pe termen lung, cu impact social real.

    Dezvoltatorii şi investitorii care vor înţelege rapid logica acestui nou val de finanţare vor fi primii care vor beneficia. În special, proiectele de reconversie urbană – transformarea clădirilor vechi, neutilizate sau industriale în locuinţe eficiente energetic – se aliniază perfect cu obiectivele Pactului Verde European. În plus, sistemele de locuire cooperativă, modelele de închiriere cu garanţii publice sau investiţiile în cartiere mixte (unde locuinţele subvenţionate coexistă cu cele de piaţă liberă) vor fi tot mai atractive pentru fondurile ESG, interesate de impact social măsurabil.

    Pentru companii, locuinţele accesibile devin şi o oportunitate strategică de resurse umane. În oraşe precum München, Amsterdam sau Copenhaga, companiile mari construiesc deja locuinţe pentru propriii angajaţi sau investesc în parteneriate cu municipalităţile. Modelul ar putea deveni norma şi în Europa Centrală şi de Est, acolo unde costul locuirii a început să afecteze mobilitatea forţei de muncă. În lipsa unor soluţii de locuire accesibilă, multe companii se confruntă cu o „criză invizibilă”: salarii competitive pe hârtie, dar imposibilitatea de a atrage oameni dispuşi să se mute.

    De aceea, tema locuinţelor accesibile nu mai poate fi tratată izolat. Ea se află la intersecţia dintre politicile de ocupare, digitalizare, tranziţie verde şi coeziune socială. Europa care va reuşi să conecteze aceste domenii va fi şi cea care va câştiga cursa competitivităţii globale. Este o transformare de mentalitate: dinspre ideea de „ajutor social” către un concept de „infrastructură economică a locuirii”.

    În anii următori, vom vedea probabil o nouă generaţie de scheme naţionale care canalizează bani europeni către construcţia de locuinţe publice, renovarea spaţiilor degradate şi sprijinirea cooperativelor urbane. Se va contura o piaţă mixtă, în care statul garantează accesul la finanţare, iar mediul privat livrează proiecte concrete, sustenabile şi eficiente.

    Pentru mediul de afaceri, mesajul este clar: locuirea devine parte din lanţul de competitivitate. Firmele care vor ignora această transformare vor fi, inevitabil, penalizate de costuri mai mari cu resursa umană şi de o mobilitate tot mai redusă a angajaţilor. Cele care vor înţelege însă logica noului cadru financiar european vor avea acces nu doar la fonduri, ci şi la o poziţionare strategică într-o economie europeană în reconstrucţie.

    Criza locuinţelor nu mai este o chestiune periferică. Este o criză a modelului de dezvoltare european. Europa care va reuşi să transforme solidaritatea în investiţie, care va vedea în locuinţe o infrastructură de productivitate şi nu doar o cheltuială bugetară, va fi cea care va rămâne competitivă şi atractivă. Locuinţele nu sunt doar ziduri şi acoperişuri; sunt fundaţia unei economii care vrea să rămână vie, echitabilă şi umană.

    Dan Luca este expert în afaceri europene şi comunicare strategică, derulându-şi activitatea în Bruxelles încă din 1997.

     

  • Alina Gorghiu: PSD şi AUR, o paradă imatură, Ilie Bolojan nu are nimic de ascuns

    Alina Gorghiu spune la RFI că premierul Ilie Bolojan nu are nimic de ascuns: „Sunt foarte multe exerciţii care nu arată fair-play, sunt multe exerciţii de imagine, pe care le văd în ultimele zile. Sunt absolut convinsă că premierul nu are nimic de ascuns, a dat explicaţii pe orice temă şi va da explicaţii pe orice temă, dar când eşti într-o coaliţie, lucrurile trebuie discutate în coaliţie”.

    În opinia deputatei PNL, „exerciţii din acestea, parada aceasta, pot să te chem şi te chem în Parlament, pentru că pot, sunt imature toate aceste porniri pe care PSD-ul le are astăzi”.

    Alina Gorghiu se teme că oamenii îşi vor pierde complet răbdarea cu actuala coaliţie: „Nu vreau să pun şi eu paie pe foc, îmi doresc să văd o coaliţie care revine la un dialog constructiv. Lumea şi aşa şi-a pierdut răbdarea cu noi. În ritmul acesta, şi-o va pierde de tot”.

    Grupurile parlamentare ale PSD şi AUR din Camera Deputaţilor au cerut participarea premierului Ilie Bolojan la şedinţa de plen de lunea viitoare, la dezbaterea politică „Ora prim-ministrului”, pentru a discuta despre retragerea parţială a trupelor americane din România.

  • România cere rezilierea contractului pentru proiectul Casa Radio şi daune de 2 miliarde de euro. Dezvoltatorul imobiliar Plaza Centers confirmă arbitrajul la Londra

    Ministerul Finanţelor a depus pe 24 octombrie o cerere de arbitraj la London Court of International Arbitration (LCIA) prin care solicită rezilierea contractului de parteneriat public-privat încheiat în 2006 cu dezvoltatorul imobiliar Plaza Centers pentru proiectul Casa Radio, precum şi daune de aproximativ 2 miliarde de euro, potrivit unui comunicat transmis de companie la Bursa din Londra.

    Anunţul a fost făcut public pe 28 octombrie, prin intermediul platformei Regulatory News Service (RNS) a London Stock Exchange. În document, Plaza Centers confirmă primirea notificării oficiale din partea statului român şi precizează că cererea include, pe lângă rezilierea contractului, solicitarea de returnare a tuturor activelor aferente proiectului către statul român.

    Potrivit Plaza Centers, valoarea pierderilor şi penalităţilor invocate de statul român a crescut semnificativ, de la aproximativ 96 de milioane de euro (fără TVA şi dobânzi), sumă menţionată anterior în cererea iniţială de arbitraj, la circa 2 miliarde de euro, conform noii cereri oficiale depuse de România.

    „Ministerul Finanţelor din România a depus o cerere la LCIA pentru rezilierea acordului de parteneriat public-privat şi pentru despăgubiri estimate la circa 2 miliarde de euro”, se arată în comunicatul companiei.

    Proiectul Casa Radio, redenumit ulterior Dâmboviţa Center, a fost lansat în 2006 ca un parteneriat public-privat între statul român şi dezvoltatorul Plaza Centers N.V., parte a grupului israelian Elbit Imaging. Statul român, prin Ministerul Dezvoltării Regionale (la acea dată), deţinea 15% din vehiculul de proiect, în timp ce Plaza Centers controla 75%, restul fiind deţinut de o companie românească.

    Proiectul viza transformarea masivului abandonat Casa Radio – clădirea situată pe Splaiul Independenţei, începută înainte de 1989 – într-un complex urban multifuncţional, cu centre comerciale, birouri, spaţii hoteliere şi rezidenţiale, pe o suprafaţă de peste 450.000 mp. Investiţia estimată iniţial era de aproximativ 1 miliard de euro, fiind anunţată la momentul respectiv drept unul dintre cele mai mari proiecte imobiliare din Europa Centrală şi de Est.

    De-a lungul anilor, proiectul a fost blocată de dispute juridice, schimbări legislative şi neînţelegeri privind drepturile de proprietate asupra terenului şi clădirii.

    Cazul este separat de disputa unde Plaza Centers contestă acţiunile autorităţilor române legate de acelaşi proiect.

     

  • Atenţie, şoferi: Mesajul CNAIR în legătură cu restricţiile de circulaţie pentru lucrări de reparaţii, reabilitări şi consolidări la reţeaua rutieră

    Autorităţile din Bulgaria au transmis o informare în care precizează că pentru executarea unor lucrări de construcţie şi instalare în zona dintre noile panouri rutiere din beton armat, circulaţia rutieră pe podul Giurgiu – Ruse va fi restricţionată astfel, conform unui comunicat recent al CNAIR:

    • Marţi, 04.11.2025, în intervalul orar 09:00 – 21:00 circulaţia rutieră va fi închisă, pe ambele sensuri, pentru toate categoriile de vehicule.
    • În intervalul 04.11.2025, ora 21:00 – 05.11.2025, ora 09:00, circulaţia va fi permisă doar autovehiculelor cu MTMA (masă totală maximă autorizată) mai mică de 3,5 tone, precum şi celor care efectuează transport de pasageri.

  • Cum sunt studenţii de astăzi în viziunea unui profesor care predă inginerie electrică?

    Generaţia ta vrea totul repede, iar răbdarea nu e mereu punctul forte al tinerilor. Însă, când vine vorba de a îţi construi nişte baze în domeniul ingineriei electrice, e bine să ştii că fără răbdare, teorie şi muncă nu se poate. Iată ce spune Dumitru Chisăliţă, unul dintre cei mai cunoscuţi analişti din sectorul energetic, fondator al Asociaţiei Energia Inteligentă şi cadru didactic despre studenţii ca tine.

    „Acum 10-15 ani, studenţii se concentrau pe teorie. Cei de astăzi sunt mult mai pragmatici. Ei vor totul practic, însă de multe ori le spun că pentru a ajunge acolo, nu e suficient doar să iei două-trei modele şi să le reproduci. Trebuie să înţelegi bazele şi în momentul în care înţelegi bazele poţi să iei două-trei modele de succes, dar poţi să mai iei încă 100 pe care ţi le construieşti tu, ţinând seama de bazele pe care le ai. Fără baze, tu poţi să înveţi din mers nişte lucruri, dar niciodată nu vei fi suficient de profund încât să poţi să răspunzi aproape la orice întrebare sau să găseşti aproape orice soluţie”, a explicat el.

    Dumitru Chisăliţă, unul dintre cei mai cunoscuţi analişti din sectorul energetic şi fondator al Asociaţiei Energia Inteligentă, a vorbit, în cea mai recentă ediţie a emisiunii ZF Ce faci cu banii tăi, un proiect sub umbrela FIT – Finanţe pe înţelesul tuturor, programul de educaţie al Băncii Transilvania, despre cum îţi poţi reduce consumul de energie şi factura lunară.

    Ce faci cu banii tăi? este o emisiune ZF sub umbrela FIT – Finanţe pe înţelesul tuturor, programul de educaţie al Băncii Transilvania. BT a lansat FIT – Finanţe pe Înţelesul Tuturor, un program naţional de educaţie financiară prin care îşi propune să construiască pentru generaţiile Alpha, Z şi Y o bază solidă în ceea ce priveşte gestionarea banilor. Astfel, în noul proiect video al Ziarului Financiar, sub umbrela FIT şi susţinut de BT, întrebări concrete şi simple din sfera educaţiei financiare vor deveni teme de discuţie care îi vor ajuta pe tineri să ia decizii financiare bine informate.

  • Rogobete: Ultimul etaj al noului Spital de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” este deja finalizat

    Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rogobete, publică, vineri, pe Facebook, imagini de pe şantierul noului Spital de Pneumoftiziologie „Marius Nasta”. Ministrul spune că lucrările avansează excelent: „ultimul etaj este deja finalizat, iar în prezent se lucrează la amenajările interioare şi la pregătirea pentru dotarea cu echipamente medicale moderne”.

    „Anul viitor, acest spital va fi dat în folosinţă – un pas concret spre un sistem medical mai sigur, mai modern şi mai apropiat de oameni”, spune Rogobete.

    Acesta este un proiect coordonat de primarul Sectorului 4, Daniel Băluţă.

    „Am încredere în Daniel Băluţă şi aştept ca împreună să demarăm noul proiect de spital, tot în Sectorul 4 – un spital aşteptat nu doar de Bucureşti, ci de întreaga Românie. Medicii şi asistentele merită spitale moderne. Pacienţii merită îngrijire sigură, cu aparatură de ultimă generaţie. Continuăm să construim, cu determinare şi responsabilitate, o Românie a faptelor, în care sănătatea este prioritate, nu promisiune. Încrederea ne face bine”, spune Rogobete, pe Facebook.

  • Coreea de Sud lansează al cincilea satelit militar de spionaj pentru monitorizarea Coreei de Nord

    Ministerul Apărării de la Seul a anunţat vineri că satelitul va fi lansat duminică de la Baza Forţelor Spaţiale Cape Canaveral din Florida.

    Lansarea marchează finalizarea programului prin care Seulul îşi propusese să plaseze cinci sateliţi de spionaj pe orbită până la sfârşitul acestui an, pentru a-şi îmbunătăţi capacitatea de a monitoriza provocările lansate de Coreea de Nord.

    Primul satelit de spionaj sud-coreean, echipat cu senzori electro-optici şi în infraroşu, a fost lansat în decembrie 2023.

    Următoarele trei, dotate cu tehnologii de radar cu apertură sintetică, pot colecta date chiar şi în condiţii meteorologice nefavorabile.

    În paralel Coreea de Nord îşi intensifică propriile eforturi în domeniul recunoaşterii spaţiale. În noiembrie 2023, Phenianul a lansat satelitului militar Malligyong-1, însă de atunci a anunţat trimiterea a trei noi sateliţi în 2024.

    Iniţiativa a fost oprită după ce în mai, anul trecut, o rachetă a explodat la decolare.

  • Air India cere 1.1 miliarde de dolari de la proprietarii săi după accidentul de la Ahmedabad

    Solicitarea include fonduri pentru modernizarea sistemelor şi serviciilor Air India şi pentru dezvoltarea propriilor departamente de inginerie şi întreţinere, întrucât compania se confruntă cu dificultăţi financiare majore.

    Air India este deţinută în proporţie de 74,9% de Tata Group, restul aparţinând Singapore Airlines, iar sprijinul financiar va fi proporţional cu ponderea fiecărui acţionar.

    Nu s-a stabilit încă dacă ajutorul va fi acordat sub formă de împrumut fără dobândă sau capital propriu.

    Sprijinul solicitat va permite companiei să dezvolte propriile capacităţi de inginerie şi întreţinere, inclusiv construcţia de hangare la aeroporturi cheie, şi să îmbunătăţească serviciile din aeroport.

    Dificultăţile operatorului s-au accentuat după tragedia de pe 12 iunie, când un Boeing 787 Dreamliner s-a prăbuşit la decolare din Ahmedabad, provocând moartea a 260 de persoane.

  • La o masă mică, sub lumina blândă a după-amiezei…

    O zi perfectă la Hidden Sips e atunci când totul se aliniază natural, iar vremea e suficient de plăcută cât să te bucuri de cafea şi aer curat, clienţii pot sta liniştiţi afară, iar echipa are ocazia nu doar să servească băuturile, ci şi să povestească şi să cunoască oameni noi. Este un loc ascuns la intersecţia dintre cafea bună, poveşti frumoase şi prietenii care se leagă firesc.

    „Ne-am dorit ca oamenii să simtă că au găsit colţişorul lor. Indiferent dacă e vorba de prima cafea înainte de birou, de o pauză de prânz sau de o vizită de weekend pentru a citi o carte ori a petrece timp cu prietenii sau persoana iubită, Hidden Sips este gândit ca un spaţiu unde să te relaxezi, să-ţi aduni gândurile şi să te detaşezi de agitaţia cotidiană”, descrie Oana Nicolescu filosofia colţului de Bucureşti unde ea îşi aşteaptă oaspeţii zi de zi.

    O zi perfectă la Hidden Sips este ziua în care se creează acele sincronicităţi frumoase, iar clienţi de-ai casei ajung aproape în acelaşi timp, se adună la cafea şi schimbă poveşti despre ce au mai gătit, ce noutăţi mai au fiecare dintre ei sau ce filme au mai văzut, după cum povesteşte chiar ea. „În tot acest timp, căţeii altor doi clienţi apropiaţi, deveniţi între timp prieteni, primesc atenţie şi mângâieri de la toată lumea sau privesc curioşi strada. Sunt momente mici, dar care ne arată că am reuşit să creăm mai mult decât o cafenea — o comunitate”, mai spune Oana Nicolescu.

    De la început, Oana a vrut ca locul să respire căldură şi bucurie, iar asta şi-a propus să reflecte şi designul ales. „Hidden Sips este un spaţiu cald şi primitor, unde culorile aduc bună dispoziţie chiar şi în cele mai mohorâte zile. Pereţii galben-melon, ramele colorate, ceştile şi decorurile transmit energie pozitivă şi cozy încă din primul moment în care ne treci pragul.” Decorul s-a transformat într-un ritual al anotimpurilor. „Am descoperit rapid că atmosfera sezonieră aduce foarte multă bucurie şi creează amintiri frumoase pentru comunitatea noastră.

    Toamna trecută am decorat mai serios pentru prima dată, iar de atunci fiecare anotimp şi sărbătoare şi-au găsit locul la noi: Crăciunul şi aniversarea primului an, iarna, Valentine’s Day, primăvara, Paştele, vara cu lemons & Italian vibes, şi din nou toamna – anotimpul nostru preferat şi cel mai iubit de clienţi.” Astăzi, decorul a devenit parte din identitatea Hidden Sips: oamenii îl aşteaptă, îl fotografiază, revin pentru el. „Iar pentru luna decembrie am pregătit deja ceva cu adevărat one of a kind”, spune antreprenoarea.

    Când vine vorba de meniul oferit, ea precizează că, în zona de cafea de specialitate nu există băutura casei în sensul clasic, cu siropuri sau frişcă, pentru că accentul este pus pe calitatea cafelei. „La Hidden Sips, ceea ce ne reprezintă cel mai bine este espresso-ul şi cappuccino-ul preparate din single origin-ul cu care lucrăm în prezent. Originea cafelei se poate schimba pe viitor, dar principiul rămâne acelaşi: punem în valoare gustul autentic al boabelor.” Iar pentru cei care preferă alternative la cafea, meniul oferă o experienţă la fel de atent gândită. „Pentru ei am introdus băuturi precum Oriental Chai, Matcha, Latte de Zmeură — opţiuni la fel de speciale, care completează experienţa Hidden Sips.”

    O cană de curaj şi o doză de vis. Cum a ajuns Oana Nicolescu să creeze Hidden Spis? Pentru că, uneori, cele mai frumoase poveşti antreprenoriale încep dintr-un moment de incertitudine, pentru ea totul a pornit dintr-un val de disponibilizări. A fost, spune ea, impulsul de care avea nevoie pentru a face în sfârşit pasul spre visul pe care îl purta cu ea de ani de zile: o cafenea mică, caldă, în care oamenii să simtă că timpul încetineşte. „Activam într-o corporaţie de renume şi ajunsesem într-o zonă de confort. Îmi spuneam aproape lunar că voi pleca, dar nu găseam curajul să fac schimbarea.

    Când am fost disponibilizată în 2022, m-am întrebat: «Dacă nu acum, atunci când?»”, povesteşte ea. Aşa s-a născut Hidden Sips. Drumul nu a fost însă simplu şi nici perfect planificat. Oana recunoaşte că la început „nu ştia nimic concret despre cum se deschide o cafenea”. Dar a decis să înveţe treptat. „Am mers pe principiul slow and steady. Am preferat să construiesc solid şi autentic, decât să grăbesc lucrurile şi să pierd din esenţă”, spune fondatoarea. Partea de decizii şi de business a gestionat-o singură, dar a avut sprijinul necondiţionat al mamei şi al partenerului său, care au crezut în ideea ei din prima zi. „Ei sunt motivaţia mea constantă”, spune Oana.

    Primul pas a fost găsirea locaţiei, urmat de lunile în care a ce înseamnă cu adevărat să construieşti un business din temelii: de la licenţe şi furnizori până la detalii aparent minore, dar esenţiale pentru experienţa clienţilor. În ceea ce priveşte investiţia iniţială, aceasta a depăşit previziunile iniţiale. „Nu pot oferi o valoare exactă, pentru că mereu au apărut costuri neprevăzute pe ultima sută de metri — lucruri care trebuiau achiziţionate şi pentru care nu aveam de ales. Totuşi, investiţia totală se situează în jur de 25.000–27.000 de euro”, explică Oana Nicolescu. În privinţa recuperării sumei, antreprenoarea a rămas realistă: „Primul an a fost despre consolidare şi construirea comunităţii, nu despre profit. Acum lucrurile evoluează firesc, conform planului, şi suntem mulţumiţi de ritmul în care creştem.”  

    Arome, conversaţii şi cafea

    Descrie Hidden Sips în trei cuvinte:

    Căldură, comunitate, atenţie.

    Care este cea mai aglomerată perioadă a zilei?

    Aş spune prânz/după-amiază.

    Dar cea mai liniştită?

    După ora 15:30, zona începe să se liniştească.

    Câte locuri are cafeneaua?

    În exterior 12 locuri, iar în interior, fiind un spaţiu mai intim, dispunem de două mese micuţe (4 locuri în total) şi o masă tip bar cu încă două locuri.

    Care este cafeaua-vedetă a casei?

    Cappuccino rămâne cea mai solicitată băutură.

    Dar desertul preferat?

    Avem trei furnizori diferiţi cu care ne mândrim — patru, dacă îi includem şi pe cei de la Friddi, cu care colaborăm pentru gelato şi sorbetto.

    Pentru fiecare, aş spune că cele mai iubite produse sunt:

    de la Grain Trip, cruffin-ul;

    de la Le Petit Gateaux, tiramisu-ul;

    de la Kooki, Salty Kiss;

    şi de la Friddi, sorbetto-ul de mango şi fructul pasiunii.

    Cât costă o cafea?

    Depinde de categorie: un espresso este 10 lei, un cappuccino 16 lei, iar o ciocolată caldă 18 lei.

    Care este valoarea bonului mediu al unui client?

    30-40 de lei.

    De unde provin boabele de cafea?

    Colaborăm cu prăjitoria Guido Coffee, iar în prezent folosim un single origin din Brazil, Serra da Mantiqueira, cu note naturale de migdale, alune şi crème brûlée.

    Ce preparat dulce merge cel mai bine cu cafeaua?

    Ca recomandare personală, Cannelé-ul de la Grain Trip este, fără îndoială, cel mai bun companion al unei cafele.

    Ce tip de client vine cel mai des aici?

    Cred că nu există un „tip” anume de client, dar cei care vin des la noi au în comun dorinţa de linişte şi de autenticitate.

    Sunt oameni care apreciază cafeaua bună, conversaţiile calde şi locurile care au suflet.

    Ce faceţi diferit faţă de alte cafenele din Bucureşti?

    Cred că fiecare cafenea are propriul mod frumos de a face lucrurile. Noi încercăm doar să rămânem autentici, atenţi la detalii şi aproape de oamenii care ne trec pragul.

    Care este cea mai neobişnuită comandă primită?

    În perioada aceasta avem gomboţi cu prune, minunăţiile de sezon de la Grain Trip, care au fost extrem de solicitaţi. Într-o zi aglomerată, după ce se terminaseră, trei clienţi diferiţi m-au întrebat dacă nu pot „face repede câţiva pe loc”.

    Oana Nicolescu, fondator, Hidden Sips: „Ne-am dorit ca fiecare vizită să se simtă ca o pauză caldă, o gură de aer în agitaţia oraşului.Credem că fiecare cafenea din Bucureşti are propria poveste şi felul ei de a aduce bucurie oamenilor — iar asta e frumuseţea scenei locale de coffee culture. Nu ne dorim să fim doar un loc frumos de poze, ci un spaţiu în care să te simţi văzut, ascultat şi primit ca acasă.“