BusinessMagazin

Blog

  • Petrişor Peiu este noul preşedinte al Consiliului Naţional de Conducere al AUR

    Rezultatul a fost stabilit în urma unui scrutin intern, desfăşurat online între 24 şi 27 noiembrie 2025, iar numirea sa este considerată un demers strategic menit să întărească unitatea şi mesajul politic al formaţiunii.

    Procesul electoral şi noua echipă de vicepreşedinţi Membrii partidului şi-au exprimat votul prin intermediul platformei digitale a formaţiunii, unde Petrişor Peiu a obţinut victoria în faţa unor contracandidaţi precum Gheorghe Piperea şi Sorin Muncaciu. Alături de el, o nouă garnitură de vicepreşedinţi, din care fac parte Adrian Axinia, Ramona Bruynseels şi Mihai Enache, va prelua responsabilitatea coordonării activităţilor curente şi a implementării agendei politice a partidului, se arată într-un comunicat AUR pe Facebook.

    Mesajul principal transmis de preşedintele AUR, George Simion, care a fost reales fără oponenţi, a fost cel de coeziune internă. În acest context, alegerea lui Petrişor Peiu este văzută ca o decizie calculată, motivată de experienţa sa anterioară în campanii electorale şi de implicarea sa activă în promovarea valorilor formaţiunii. Analiştii politici anticipează că Peiu va juca un rol determinant în modelarea direcţiei viitoare a AUR, mai ales în contextul electoral care se prefigurează.

    Noua echipă de la vârful CNC se confruntă cu provocări considerabile. Observatorii critici ai scenei politice avertizează că succesul mandatului va depinde de abilitatea de a gestiona eventualele divergenţe interne şi de a armoniza viziunile diferite ale membrilor. În afara dinamicii interne, stabilitatea partidului ar putea fi testată de presiunile economice şi sociale din România, chiar dacă la nivel declarativ predomină optimismul.

    Instalarea lui Petrişor Peiu în fruntea CNC marchează un punct de inflexiune pentru AUR. Urmează o perioadă de întâlniri interne în care vor fi stabilite priorităţile strategice, cu scopul de a fortifica poziţia şi influenţa partidului pe scena politică din România.

     

  • Noi reguli pentru desfăşurarea olimpiadelor şi concursurilor şcolare

    Potrivit noilor modificări, în ceea ce priveşte organizarea şi desfăşurarea olimpiadelor şi concursurilor şcolare, elevii pot participa în cadrul unei competiţii la o clasă superioară celei în care sunt înscrişi în anul şcolar în care se desfăşoară competiţia, în interiorul aceluiaşi ciclu de învăţământ (gimnazial/liceal).

    Elevii care doresc să participe probe în cadrul unor olimpiade, dar care îşi continuă studiile în spital ori acasă, pot lua parte la probele teoretice, cu aprobarea comisiei responsabile de organizarea etapei respective a competiţiei şcolare.

    În funcţie de regulamentul specific, olimpiadele şcolare se vor putea desfăşura şi în format online, iar evaluarea lucrărilor la probele scrise se va putea face digitalizat, iar modul de evaluare a lucrărilor va fi stabilit de regulamentul fiecărei competiţii.

    Pentru evaluarea digitalizată a probelor scrise, la toate etapele olimpiadelor şcolare, rezultatele vor fi calculate prin punctaje de la 0 la 100, conform baremelor.

    De asemenea, punctajul minim necesar pentru calificarea la etapa naţională a crescut la 60%, fiind calculat la 60 de puncte (incluzând 10 puncte din oficiu) din punctajul maxim de 100 de puncte. În reglementările anterioare, minimul necesar pentru calificarea la etapa naţională era de 40 de puncte.

    Începând din acest an, elevii au dreptul să-şi vadă propria lucrare înainte de depunerea contestaţiei, atât la etapa judeţeană, cât şi la etapele zonală şi naţională.

    În regulamentele fiecărei competiţii vor fi incluse criterii de departajare clare, nediscriminatorii şi suficiente pentru calificare pe locuri suplimentare la etapa naţională.

    Potrivit ministerului, numărul de locuri locuri pentru calificarea la etapa naţională a rămas acelaşi.

    Începând din acest an, supravegherea audio-video a probelor de concurs din cadrul etapelor olimpiadelor şcolare este obligatorie.

    În ceea ce priveşte Regulamentul specific de întocmire a calendarelor de proiecte de educaţie extraşcolară, Categoria „Proiecte regionale” a fost asimilată categoriei „Proiecte interjudeţene”, prin urmare, categoriile de proiecte de educaţie extraşcolară sunt:

    naţionale

    interjudeţene

    judeţene/ale municipiului Bucureşti.

  • Bolojan îl propune pe Miruţă ca interimar la Apărare

    Premierul Ilie Bolojan a anunţat că i-a propus preşedintelui ca Radu Miruţă, actualul ministru al Economiei, să asigure interimatul la Apărare, după demisia lui Ionuţ Moşteanu.

    Premierul Ilie Bolojan susţine că a luat act de demisia lui Ionuţ Moşteanu din funcţia de ministru al Apărării Naţionale şi vicepremier al guvernului României.

    „Îi mulţumesc pentru activitatea depusă în exercitarea mandatului”, a transmis Bolojan.

    Acesta anunţă că îi va propune preşedintelui României ca interimatul funcţiei să fie asigurat de dl Radu Miruţă, ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului.

  • Concordia, cea mai puternică organizaţie patronală, l-a reales pe Dan Şucu în funcţia de preşedinte pentru încă doi ani şi a numit cei 7 vicepreşedinţi

    Confederaţia Patronală Concordia, care reprezintă companii din 20 de sectoare economice, care au o contribuţie de 30% din PIB, l-a reales pe Dan Şucu în funcţia de preşedinte pentru încă doi ani, alături de cei 7 vicepreşedinţi, care vor reprezenta interesele mediului de afaceri românesc în dialogul cu autorităţile şi partenerii sociali, atât la nivel local, cât şi la nivel european. 

    ”Împreună cu noua echipă de conducere, vom transforma Concordia în organizaţia care nu doar participă la dialogul social, ci îl modelează. Vom continua să construim o organizaţie stabilă, influentă şi vizonară, care să rămână un reper pentru mediul de afaceri românesc şi un partener de încredere pentru orice interlocutor”, a declarat Dan Şucu, preşedintele Concordia, şi proprietarul grupului Mobexpert. 

    Cei şapte vicepreşedinţi aleşi, care vor reprezenta interesele organizaţiei, sunt: 

    – Radu Căprău, Petrom, Federaţia Patronală a Energiei  

    – Ondrej Safar de la Evryo- Federaţia Asociaţiei Companiilor de Utilităţi din Energie 

    – Mihai Matei – Asociaţia Patronală a Industriei de Software şi Servicii  

    – Mihaela Lupu, Unicredit, Federaţia Patronală a Serviciilor Financiare din România

    – Iulian Stanciu, eMag – Federaţia Română a Economiei Digitale 

    – Dragoş Petrescu, Citigrill – Organizaţia Patronală a Hotelurilor şi Restaurantelor din România 

    – Simona Constantinescu- Federaţia Industriei Hoteliere din România 

    Concordia reprezintă 3.900 de firme mari şi mici, cu capital românesc şi străin, cu 450.000 de angajaţi, cu o contribuţie cumulată de 30% din PIB. 

    ”Ca partener social reprezentativ, ne concentrăm pe teme de importanţă majoră pe teme de importanţă majoră pentru dezvoltarea şi prosperitatea României, printre care se numără piaţa muncii şi dialogul social, educaţia, digitalizarea, protecţia consumatorilor, viitorul transportului, fondurile europene, economia circulară”.   

  • ULTIMĂ ORĂ: Ionuţ Moşteanu, USR, şi-a dat demisia din funcţia de ministru al Apărării, după controversele legate de studii şi diplomele de licenţă

    Ionuţ Moşteanu, USR, şi-a dat demisia din funcţia de ministru al Apărării după controversele privind studiile şi diplomele de licenţă.

    Scandalul a pornit în urmă cu câtevea zile, după ce Hotnews a semnalat neconcordanţele între CV-ul său şi realitatea studiilor. 

    Ziarul Financiar scria încă de la instalarea guvernului Bolojan situaţiile neclare. Despre Ionuţ Moşteanu, ZF a scris că are trei facultăţi trecute în CV, la Universitatea Politehnica din Bucureşti, Universitatea Bioterra şi la Universitatea din Bucureşti, dar nu este clar dacă a obţinut diploma de licenţă de la vreuna dintre ele. 

    Vedeţi mai jos postarea integrală a lui Moşteanu de pe Facebook 

    Mi-am depus astăzi demisia din funcţia de ministru al Apărării Naţionale.

    Am discutat cu preşedintele, cu premierul, cu preşedintele partidului, cu o parte dintre colegii din USR şi le mulţumesc pentru susţinere şi încredere.

    Fac acest gest cu asumare şi respect faţă de Armata Română.

    România şi Europa sunt sub asaltul Rusiei. Securitatea noastră naţională trebuie apărată cu orice preţ. Nu vreau ca discuţiile despre formarea mea şi greşelile pe care le-am făcut acum mulţi ani să-i distragă de la misiunea grea pe cei care conduc acum ţara.

    Le mulţumesc tuturor colegilor pentru munca depusă în aceste cinci luni.

    Am depus jurământul ca ministru al Apărării în urmă cu cinci luni şi, de atunci, am respectat întocmai ce am jurat cu mâna pe Biblie.

    Am jurat să-mi dăruiesc toată puterea şi priceperea pentru a avea o Armată bine dotată, mai bine motivată şi mai bine înzestrată. Şi am făcut asta în fiecare zi – am întărit relaţiile cu aliaţii, am urmărit şi accelerat programele de înzestrare, am dat un mesaj clar împotriva băieţilor deştepţi cu interese în domeniu, am îmbunătăţit cadrul legal, am apărat drepturile celor care servesc patria.

    Vă mulţumesc pentru încredere, pentru mesaje şi pentru răbdare.

    Mulţumesc şi familiei mele pentru susţinerea necondiţionată în aceste luni, fără de care mi-ar fi fost imposibil să-mi exercit mandatul.

    Am făcut acest pas cu toată conştiinţa unui om care iubeşte ţara pe care o serveşte.

    Şi un gând despre viitor – România este prinsă între unii care au capturat-o şi sunt mufaţi la banii publici şi unii care vor să îi dea foc şi să o abată de la parcursul proeuropean şi euro-atlantic. La mijloc sunt câţiva oameni buni (buni, nu perfecţi) care ţin echilibrul şi direcţia corectă – Nicuşor Dan, Ilie Bolojan, colegii din USR, de multe ori cu sacrificii enorme. Ei merită în continuare sprijinul şi încrederea noastră, a tuturor, poate chiar mai mult decât până acum.

    Dumnezeu să ocrotească România!

     

     

  • Ionuţ Moşteanu şi-a dat demisia din funcţia de ministru al Apărării

    Ionuţ Moşteanu a anunţat vineri că şi-a dat demisia din funcţia de ministru al Apărării.  „Fac acest gest cu asumare şi respect faţă de Armata Română”, a transmis el.

    „Mi-am depus astăzi demisia din funcţia de ministru al Apărării Naţionale. Am discutat cu preşedintele, cu premierul, cu preşedintele partidului, cu o parte dintre colegii din USR şi le mulţumesc pentru susţinere şi încredere.
    Fac acest gest cu asumare şi respect faţă de Armata Română. România şi Europa sunt sub asaltul Rusiei. Securitatea noastră naţională trebuie apărată cu orice preţ. Nu vreau ca discuţiile despre formarea mea şi greşelile pe care le-am făcut acum mulţi ani să-i distragă de la misiunea grea pe cei care conduc acum ţara”, a postat Moşteanu.

    Acesta le mulţumeşte tuturor colegilor pentru munca depusă în aceste cinci luni.

    „Am depus jurământul ca ministru al Apărării în urmă cu cinci luni şi, de atunci, am respectat întocmai ce am jurat cu mâna pe Biblie. Am jurat să-mi dăruiesc toată puterea şi priceperea pentru a avea o Armată bine dotată, mai bine motivată şi mai bine înzestrată. Şi am făcut asta în fiecare zi – am întărit relaţiile cu aliaţii, am urmărit şi accelerat programele de înzestrare, am dat un mesaj clar împotriva băieţilor deştepţi cu interese în domeniu, am îmbunătăţit cadrul legal, am apărat drepturile celor care servesc patria. Vă mulţumesc pentru încredere, pentru mesaje şi pentru răbdare. Mulţumesc şi familiei mele pentru susţinerea necondiţionată în aceste luni, fără de care mi-ar fi fost imposibil să-mi exercit mandatul.
    Am făcut acest pas cu toată conştiinţa unui om care iubeşte ţara pe care o serveşte”, arată fostul ministru.

    Moşteanu transmite şi un gând despre viitor: „România este prinsă între unii care au capturat-o şi sunt mufaţi la banii publici şi unii care vor să îi dea foc şi să o abată de la parcursul proeuropean şi euro-atlantic. La mijloc sunt câţiva oameni buni (buni, nu perfecţi) care ţin echilibrul şi direcţia corectă – Nicuşor Dan, Ilie Bolojan, colegii din USR, de multe ori cu sacrificii enorme. Ei merită în continuare sprijinul şi încrederea noastră, a tuturor, poate chiar mai mult decât până acum. Dumnezeu să ocrotească România!”.

  • Mesajul preşedintelui Nicuşor Dan la depunerea jurământului de către soldaţii profesionişti

    Mesajul a fost prezentat de către Mihai Şomordolea, Consilier de Stat – Departamentul Securităţii Naţionale – Secretarul CSAT, în timpul ceremoniei organizate la Monumentul „Mormântul Ostaşului Necunoscut” din Parcul Carol I din Bucureşti.

    „Astăzi, un nou contingent de soldaţi profesionişti depune jurământul, un moment cu o semnificaţie profundă în parcursul fiecăruia dintre dumneavoastră. Jurământul militar reprezintă un angajament solemn prin care vă dedicaţi fără rezerve energia, devotamentul şi profesionalismul în slujba ţării. Este, totodată, declaraţia fermă de loialitate prin care vă afirmaţi hotărârea de a apăra România în orice împrejurare, chiar cu riscul propriilor vieţi”, a transmis Dan.

    Preşedintele a mai spus că ceremonia „este şi un bun prilej de a aduce un omagiu înaintaşilor noştri care au luptat pentru independenţă, suveranitate şi unitate naţională. Îi onorăm, de asemenea, pe veteranii de război şi pe cei din teatrele de operaţii. Exemplul lor de curaj şi dăruire trebuie să rămână o sursă de inspiraţie pentru fiecare dintre dumneavoastră”.

    Nicuşor Dan a remintit că „la fel ca întreaga Europă, România se confruntă astăzi cu provocări de securitate complexe. Ne aflăm în imediata vecinătate a războiului de agresiune al Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei, ale cărui efecte negative se resimt pe multiple planuri”.

    România va „rămâne un pilon de stabilitate la nivel regional şi european şi un membru responsabil şi respectat al Uniunii Europene şi NATO, care, alături de aliaţi şi parteneri, contribuie la consolidarea posturii de descurajare şi apărare pe Flancul Estic”.

    „Dragi militari, aţi devenit membri ai marii familii a Armatei României, instituţie esenţială în asigurarea securităţii naţionale, care se bucură de încrederea cetăţenilor noştri. Nobila viaţă de militar implică multe privaţiuni, momente dificile şi cere sacrificii, inclusiv din partea familiilor dumneavoastră. Prin depunerea jurământului militar, faceţi dovada maturităţii şi vă asumaţi cu responsabilitate să apăraţi suveranitatea, independenţa şi unitatea statului, integritatea teritorială şi democraţia constituţională. Fiţi demni de acest legământ. Fiţi mândri de uniforma pe care o purtaţi şi de drapelul sub care aţi jurat credinţă! Vă felicit şi vă doresc mult succes! Să vă fie jurământul călăuză! Trăiască Armata României! Trăiască România!”.

  • Unde se lucrează cel mai puţin în Europa. 31 de ore pe săptămână

    Irlanda a fost clasată drept cea mai bună ţară din Europa pentru echilibrul dintre viaţa profesională şi cea personală.

    Angajaţii din Irlanda lucrează în medie 31,2 ore pe săptămână. Este o scădere semnificativă faţă de perioada de dinainte de pandemie, scrie Express.

    Experţii globali în domeniul ocupării forţei de muncă Remote au publicat Indicele european al echilibrului între viaţa profesională şi cea personală. Fiecare ţară din Europa a fost clasată în funcţie de calitatea vieţii şi bunăstarea la locul de muncă.

    Au fost luate în considerare mai multe criterii. Numărul mediu de ore lucrate, concediul anual legal, concediul de maternitate plătit, concediul medical, asistenţa medicală, siguranţa publică, fericirea publică şi incluziunea LGBTQ+. Fiecare naţiune a primit un scor din 100.

    Irlanda a ocupat primul loc în clasament. A obţinut un scor de 82,89, o creştere de 4,22 puncte faţă de anul trecut. Acest lucru se datorează creşterii siguranţei publice şi reducerii numărului mediu de ore lucrate pe săptămână.

    Conform rapoartelor, angajaţii din Irlanda lucrează în medie cu două ore mai puţin pe săptămână decât înainte de pandemie. Se estimează că cei din Irlanda lucrează în jur de 31,2 ore pe săptămână. Este o scădere de la 33,5 ore.

    Scăderea a venit în urma adoptării unor aranjamente de lucru flexibile. Este vorba de munca la distanţă sau hibridă.

    Ţările nordice au dominat topul 10. Islanda şi Belgia s-au clasat în primele trei locuri, însă Irlanda a ocupat primul loc.

    Irlanda oferă peisaje rurale uluitoare. Are litoral extins şi dealuri ondulate. Mulţi ajung să viseze la mutarea într-un loc cu program de lucru mai scurt. Renunţarea la viaţa aglomerată a oraşului pentru o viaţă mai liniştită în mediul rural pitoresc devine din ce în ce mai atractivă.

  • Ilie Bolojan, reacţie la avizul CSM pe pensii: Putem pierde fonduri de sute de milioane de euro

    Într-o declaraţie acordată Digi24, premierul Ilie Bolojan a explicat modul în care avizul CSM, primit cu întârziere şi ulterior respins, a creat presiune asupra angajamentelor asumate de Guvern în faţa Comisiei Europene. „Cu cât avizul venea mai repede, cu atât puteam adopta proiectul mai repede”, a menţionat premierul, accentuând legătura directă dintre rapiditatea procesului decizional şi respectarea termenelor.

    Impactul financiar este considerabil. Neîndeplinirea procedurilor şi termenelor specificate în PNRR ar putea conduce la blocarea a 800 de milioane de euro. Bolojan a detaliat că anumite etape birocratice sunt în responsabilitatea Guvernului. Altele, implică instituţii judiciare precum instanţele sau Curtea Constituţională.

    Bolojan: Reforma este esenţială pentru sustenabilitatea bugetară

    Premierul a respins categoric posibilitatea menţinerii unor sisteme de pensionare la vârste fragede, precum 48-50 de ani, cu pensii echivalente ultimului salariu. „Pentru un buget sănătos, este necesar un sistem sustenabil. Pensia trebuie să fie rezonabilă, iar vârsta de pensionare să fie cea normală, de 65 de ani”, a subliniat Bolojan.

    El a precizat că orice reformă trebuie să găsească un echilibru între drepturile magistraţilor şi capacitatea financiară reală a statului, mai ales în contextul nevoilor stringente din sectoarele sănătăţii şi educaţiei.

    Şedinţă de Guvern planificată vineri, după primirea oficială a avizului negativ al CSM

    Proiectul de lege privind pensiile magistraţilor va fi analizat într-o şedinţă extraordinară de guvern, programată pentru vineri, imediat după ce avizul negativ al CSM va fi transmis oficial executivului. Purtătoarea de cuvânt, Ioana Dogioiu, a confirmat că documentul va fi comunicat în cursul aceleiaşi zile.

    Noua propunere legislativă stabileşte o pensie calculată la 55% din media veniturilor din ultimii 5 ani, cu o limită maximă de 70% din ultimul salariu net. Cu toate acestea, CSM solicită un procent mai ridicat, de 65% din salariul brut. Acest lucru ar echivala cu aproximativ 85% din net, şi o perioadă de tranziţie extinsă.

    O alternativă propusă guvernului Bolojan de către CSM

    Claudiu Sandu, vicepreşedintele CSM, a explicat motivele respingerii proiectului actual. El a invocat inechităţile pe care le-ar genera noua formulă de calcul şi absenţa unei perioade de tranziţie adecvate. „Magistraţii nu au avut niciodată o problemă cu pensionarea la 65 de ani. Problema este inechitatea stabilită prin lege”, a afirmat Sandu.

    Reprezentanţii CSM au anunţat intenţia de a depune un propriu proiect de lege, în limitele competenţelor constituţionale.

    Miza: evitarea pierderii a încă 231 de milioane de euro din PNRR

    Termenul limită pentru adoptarea legii privind pensiile de serviciu ale magistraţilor este 28 noiembrie 2025. Nerespectarea acestui jalon ar putea duce la pierderea a încă 231 de milioane de euro din fondurile PNRR.

    Întârzierea generată de avizul CSM accentuează tensiunile existente în legătură cu reforma pensiilor speciale şi pune sub presiune relaţia României cu Bruxelles-ul. Guvernul insistă asupra necesităţii unui sistem sustenabil, în timp ce magistraţii contestă modificările propuse şi se pregătesc să prezinte o contrapropunere legislativă. Urmează o perioadă de negocieri decisive, cu implicaţii directe asupra finanţării europene.

     

     

     

     

     

  • INS: Venitul brut realizat în octombrie de salariaţii femei, cu 491 lei mai mic decât cel al bărbaţi

    Numărul salariaţilor care au lucrat cu contract de muncă cu program complet de lucru şi au fost plătiţi pentru întreaga lună octombrie 2024 a fost 4.615.400 persoane, din care 47% femei.

    Majoritatea şi-au desfăşurat activitatea în industria prelucrătoare (19,6%), respectiv în comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor (16,6%).

    Bărbaţii au deţinut ponderi importante şi în activităţile de construcţii (14,5% din numărul salariaţilor bărbaţi), respectiv în cele de transport şi depozitare (10,9% din numărul salariaţilor bărbaţi), în timp ce femeile au reprezentat peste trei pătrimi din numărul salariaţilor din activităţile de sănătate şi asistenţă socială, respectiv de învăţământ.

    În medie, salariul brut de bază cu care au fost încadraţi salariaţii care au lucrat cu contract de muncă cu program complet de lucru şi au fost plătiţi pentru întreaga lună octombrie 2024 a fost 6.553 lei.

    Venitul brut realizat ca urmare a remunerării după anumite caracteristici şi/sau performanţe (în funcţie de contracte/proiecte) s-a situat cu mai mult de o pătrime peste salariul brut de bază (8.374 lei).

    Circa 40% dintre salariaţi au realizat venituri brute în intervalul 5.001-10.000 lei.

    Peste o treime din numărul salariaţilor a realizat venituri brute sub 5001 lei (35,8% dintre salariaţii bărbaţi, respectiv 34,3% dintre salariaţii femei).

    Ponderea salariaţilor care au realizat venituri brute mai mari de 10.000 lei a fost de circa o pătrime, atât pentru salariaţii bărbaţi, cât şi pentru salariaţii femei.

    INS arată că, în medie, salariul brut de bază al salariaţilor femei a fost 6.527 lei, iar venitul brut realizat de acestea (8.114 lei) s-a situat cu 491 lei sub cel al salariaţilor bărbaţi.

    Cele mai ridicate salarii brute de bază, dar şi venituri brute realizate le-au avut salariaţii care au lucrat în activitatea de informaţii şi comunicaţii (13.311 lei salariul brut de bază, respectiv 15.791 lei venitul brut realizat). La polul opus, cu cele mai reduse salarii de bază şi venituri brute realizate, s-au aflat salariaţii care au lucrat în activitatea de hoteluri şi restaurante (4.409 lei salariul brut de bază, respectiv 5.022 lei venitul brut realizat).