BusinessMagazin

Blog

  • Ministerul Finanţelor: Costul de finanţare al statului pe termen lung în lei scade pentru prima dată în acest an sub 7%, cel mai mic cost de împrumut din 2025 pentru o maturitate de circa 10 ani

    Ministerul Finanţelor a realizat o operaţiune prin care a redus riscul de refinanţare al datoriei publice guvernamentale preschimbând anumite serii de obligaţiuni (titluri de stat) cu maturitate scurtă, cu o nouă serie de obligaţiuni pe termen lung, mutând astfel obligaţia de plată mai departe în viitor. Iar randament maxim adjudecat a fost mai mic de 7%, coborând la 6,93%, cel mai scăzut cost de finanţare din acest an pentru o maturitate reziduală de aproximativ 10 ani.

    Concret, Ministerul a preschimbat obligaţiuni scadente în 22 aprilie 2026 şi 24 iunie 2026, cu o serie nouă de obligaţiuni cu o maturitate mult mai extinsă, în 25 aprilie 2035, în sumă de 450,65 mil. lei.

    “Prin acest tip de operaţiuni, derulate cu o frecvenţă bilunară, Ministerul Finanţelor urmăreşte diminuarea riscului de refinanţare, care poate influenţa costul de împrumut al statului. Această acţiune este în concordanţă cu obiectivele asumate prin Strategia de administrare a datoriei publice guvernamentale”, potrivit informaţiilor transmise de Ministerul Finanţelor.

    Operaţiunea a beneficiat de o cerere robustă din partea investitorilor, care a atins 836,3 mil. lei. În urma licitaţiei, Ministerul Finanţelor a alocat suma de 450 mil. lei, reuşind să obţină un randament maxim adjudecat de 6,93%. Acest randament, (care reprezintă costul pe care îl plăteşte statul pentru împrumut) deşi unul în continuare ridicat, este cel mai scăzut obţinut în acest an pentru o maturitate reziduală de aproximativ 10 ani, susţine Ministerul Finanţelor.

    „Această tranzacţie reprezintă o componentă importantă a strategiei noastre de management al riscului. Obţinerea unui cost al împrumutului de 6,93% pe termen lung – cel mai redus nivel din acest an, deşi încă ridicat – nu este un eveniment întâmplător, ci dovada că disciplina fiscală şi angajamentele asumate în dialogul cu Comisia Europeană sunt validate de pieţe. Prin prefinanţare şi extinderea maturităţii datoriilor, ne asigurăm că evităm presiuni suplimentare asupra costurilor statului, transformând încrederea investitorilor în beneficii concrete şi durabile pentru bugetul public”, a declarat Alexandru Nazare, ministrul Finanţelor.

    Un randament similar a mai fost realizat în cadrul unei emisiuni de titluri de stat din data de 11 noiembrie 2024, pe parcursul anului curent fiind înregistrate, în general, valori mai ridicate decât nivelul de 7%.

    Ministerul Finanţelor susţine că această evoluţie favorabilă este rezultatul unei abordări prudente, inclusiv a politicii de prefinanţare (atragerea de fonduri în avans) a necesarului pe anul curent.

    În condiţiile unui necesar de finanţare de 259 mld. lei, planul are un grad de realizare de 95,3%, permiţând asigurarea resurselor fără a pune o presiune suplimentară pe costurile de finanţare ale statului.

    Reducerea graduală a costului de finanţare pe termen mediu şi lung, care a coborât pentru prima dată în acest an sub 7%, este susţinută şi de îmbunătăţirea percepţiei investitorilor. Această îmbunătăţire vine ca reacţie la programul de măsuri de consolidare fiscală ajustarea finanţelor publice implementate de Guvern pentru reînscrierea pe traiectoria agreată cu Comisia Europeană, dar şi datorită confirmării gradului investiţional de rating de către agenţiile de rating, a transmis Ministerul Finanţelor.

    Efectul tuturor acestor demersuri se reflectă în evoluţia costurilor de finanţare care înregistrează un trend descendent.

    Comparativ cu prima jumătate a lunii septembrie a.c., s-au marcat reduceri de aproximativ 50-60 de puncte de bază (bps) pentru întreaga gamă de maturităţi. Evoluţii pozitive similare se înregistrează şi pentru euroobligaţiuni (titluri de stat emise în euro şi dolari americani pe pieţele externe), unde scăderile sunt de 20-30 bps.


     

     

  • OpenAI, creatorul ChatGPT, ar discuta o listare în 2026 la o valoare record de 1.000 de miliarde de dolari. Compania neagă: “Un IPO nu este obiectivul nostru principal, prin urmare nu am fi putut stabili o dată pentru listare”

    OpenAI, compania din spatele chatbot-ului ChatGPT care a declanşat frenezia globală pentru inteligenţa artificială, ar putea fi listată la bursă încă de anul viitor, conform Reuters, care citează surse din piaţă.

    Producătorul ChatGPT ia măsuri pentru o ofertă publică iniţială (IPO) în 2026, care ar putea evalua compania la o cifră astronomică de 1.000 de miliarde de dolari (1 trilion USD).

    Lansat în noiembrie 2022, ChatGPT a devenit simbolul boom-ului AI, declanşând o frenezie pe Wall Street care a alimentat o piaţă “bull” (în creştere) de trei ani pe bursele de acţiuni.

    Potrivit Reuters, compania analizează depunerea documentelor pentru listare la Comisia de Valori Mobiliare a SUA (SEC) undeva în a doua jumătate a anului 2026.

    Compania nu a emis nicio declaraţie directă cu privire la o posibilă ofertă. Sarah Friar, CFO-ul OpenAI, a indicat anterior anul 2027, deşi sursele publicaţiei au menţionat că tranzacţionarea ar putea începe înainte de sfârşitul anului 2026.

    Un purtător de cuvânt a declarat pentru Reuters: “Un IPO nu este obiectivul nostru principal, prin urmare nu am fi putut stabili o dată pentru listare.”

    O evaluare de 1.000 de miliarde de dolari ar reprezenta cu uşurinţă cea mai mare ofertă publică iniţială din istorie.
    Investitorii au căutat frenetic o modalitate de a investi în titanul AI. Platforma Robinhood a anunţat că utilizatorii din Europa ar putea tranzacţiona acţiuni “tokenizate” în companii private, inclusiv OpenAI. Cu toate acestea, OpenAI s-a distanţat de această mişcare, precizând că token-urile nu reprezintă acţiuni reale şi sfătuind investitorii la prudenţă.

    Până la listare, cea mai accesibilă modalitate de a obţine expunere pe succesul OpenAI rămâne investiţia în Microsoft. Finalizarea unui acord pentru a transforma OpenAI într-o afacere “for-profit” oferă gigantului Microsoft o participaţie de 27% în companie, evaluată în prezent la aproximativ 135 de miliarde de dolari.

  • CFA România cere prudenţă în modificarea sistemului de pensii private: scopul fondurilor este de a asigura un venit recurent după pensionare, nu retragerea integrală a sumei acumulate

    Asociaţia CFA România, organizaţia profesioniştilor în domeniul financiar din România, a transmis către Curtea Constituţională a României (CCR) un memoriu de tip „amicus curiae”, prin care oferă judecătorilor analize economice şi financiare menite să sprijine evaluarea constituţionalităţii Legii privind plata pensiilor private, adoptată recent de Parlament.

    Organizaţia atrage atenţia că pensiile private reprezintă instrumente de economisire pe termen lung, cu un rol social şi economic esenţial în asigurarea veniturilor după retragerea din activitate, şi nu pot fi tratate ca depozite bancare sau conturi de economii.

    „Considerăm că acest subiect este deosebit de important pentru societatea românească. Asociaţia noastră a realizat, de-a lungul timpului, mai multe studii privind sistemul de pensii din România, cu obiectivul de a atrage atenţia asupra necesităţii dezvoltării unui sistem de pensii private viabile, în contextul posibilelor probleme de sustenabilitate ale Pilonului I, cauzate de evoluţiile demografice viitoare”, spune Adrian Codirlaşu, CFA, preşedinte al Asociaţiei CFA România.

    CFA România subliniază că plăţile recurente, efectuate pe o perioadă relevantă de timp, reprezintă esenţa noţiunii de „pensie”, fiind menite să susţină costul vieţii în perioada de inactivitate profesională.

    Potrivit asociaţiei, limitarea posibilităţii de retragere integrală a activului acumulat este o regulă fundamentală pentru buna funcţionare şi sustenabilitatea sistemului de pensii private.

    “Fondurile de pensii private din România, atât Pilonul II, cât şi Pilonul III, nu pot fi echivalate cu depozite bancare, conturi de economii sau alte vehicule investiţionale cu lichiditate crescută. Scopul exclusiv al acestor fonduri este acela de a asigura un venit recurent după pensionare, şi nu de a permite retragerea imediată a întregii sume acumulate”.

    În memoriu, asociaţia invocă principiile internaţionale de reglementare a sistemelor de pensii, incluse în studiile realizate de Mercer şi CFA Institute, potrivit cărora beneficiile oferite în anii de pensionare trebuie să se concentreze pe furnizarea de venituri lunare stabile, nu pe retrageri unice şi integrale.

    De asemenea, Mercer CFA Institute Global Pension Index 2025 reiterează faptul că „scopul principal al unui fond de pensii este de a asigura venituri stabile la pensionare, atât pentru participanţi, cât şi pentru persoanele aflate în întreţinerea acestora”.

    Prin acest demers, CFA România aduce în faţa Curţii Constituţionale o perspectivă tehnică şi independentă, fundamentată pe bune practici internaţionale, cu scopul de a sprijini adoptarea unei soluţii legislative care să asigure sustenabilitatea şi predictibilitatea sistemului de pensii private.

    Recent, Asociaţia pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR) a depus un memoriu la Curtea Constituţională, prin care solicită instituţiei să declare că Legea privind plata pensiilor private nu încalcă dispoziţiile constituţionale, întrucât “reglementarea modalităţilor de plată se încadrează în marja de apreciere a legiuitorului, urmăreşte scopuri legitime şi se supune testului proporţionalităţii”.

    Asociaţia CFA România este organizaţia care reprezintă deţinătorii titlului de Chartered Financial Analyst® (CFA) din România, certificare acordată la nivel global specialiştilor din domeniul financiar.


     

     

  • 14 soluţii de mobilitate urbană, de la drone pentru livrări la aplicaţii pentru siguranţa pietonilor, prezentate la Timişoara în cadrul primului accelerator de profil din România, inVest – Urban Mobility Accelerator

    Paisprezece start-up-uri şi echipe aflate la început de drum au prezentat soluţii tehnologice destinate îmbunătăţirii mobilităţii urbane în cadrul unui eveniment de tip Demo Day care a marcat finala ediţiei din 2025 a acceleratorului inVest. Evenimentul, desfăşurat la Timişoara, reprezintă o premieră, inVest fiind primul accelerator din România dedicat exclusiv acestui segment.

    Programul, care a început în luna mai şi a inclus peste două luni de mentorat şi validare, este rezultatul unei colaborări strategice între EIT Urban Mobility (o iniţiativă a Institutului European de Inovaţie şi Tehnologie, organism al UE) şi ADR Vest. Scopul este de a consolida ecosistemul de inovaţie în Regiunea de Vest a României, respectiv în judeţele Timiş, Arad, Caraş-Severin şi Hunedoara.

    Implementarea primei etape (2025) a fost asigurată de partenerii locali Iceberg+, o companie de consultanţă în inovare şi fonduri UE, şi Cowork Timisoara, un hub antreprenorial activ în dezvoltarea ecosistemului de start-up-uri din vestul ţării. Proiectul este structurat în două faze: prima, din 2025, este co-finanţată de EIT Urban Mobility, urmând ca etapa a doua, din 2026, să fie susţinută de ADR Vest.

    Soluţiile prezentate vizează probleme critice ale oraşelor moderne, de la eficientizarea livrărilor de tip last-mile şi siguranţa traficului, până la transportul multimodal şi aplicaţii pentru un stil de viaţă urban sustenabil.

    Ce soluţii au prezentat cele 14 echipe

    • CautCurier: O infrastructură “elastică” de curierat pentru livrări urgente şi în aceeaşi zi. Compania susţine că reduce timpul de livrare urbană cu până la 70% şi timpul de inactivitate al flotei cu 40%.
    • Volvero: O platformă de car-sharing peer-to-peer care permite utilizatorilor să închirieze vehicule private subutilizate, oferind o alternativă flexibilă de transport.
    • Renter Mobility: Oferă abonamente pe termen lung pentru biciclete electrice destinate curierilor şi companiilor de logistică (3PL), incluzând GPS, protecţie antifurt şi garanţie de reparaţie sau înlocuire în 30 de minute.
    • BraveX Aero: Un start-up de logistică urbană care foloseşte drone pentru livrări last-mile, vizând în special bunurile de mare valoare sau urgente, combinând tehnologii autonome cu un impact redus asupra mediului.
    • Drop: O platformă de livrare all-in-one care utilizează curieri pe bicicletă pentru retail şi sectorul alimentar, promovând logistica urbană sustenabilă.
    • Blume Technologies: O soluţie pentru creşterea siguranţei la trecerile de pietoni, folosind lumini LED pentru a atrage atenţia şoferilor. Include şi un sistem AI care analizează fluxul video pentru a detecta şi clasifica vehiculele, oferind autorităţilor date de trafic.

    Echipe în stadiu incipient:
    • Smart-Spot: O soluţie inteligentă de parcare urbană care foloseşte recunoaşterea în timp real a numerelor de înmatriculare şi automatizare bazată pe camere pentru a ghida şoferii către locurile disponibile şi a ajuta autorităţile să aplice regulile de parcare.
    • Pedale: O platformă digitală din Timişoara care conectează bicicliştii şi municipalităţile. Utilizatorii pot mapa şi raporta probleme de infrastructură, transformând datele comunităţii în informaţii utile pentru planificarea urbană.
    • Greenmart: Un serviciu de livrare last-mile pentru micii comercianţi şi producători urbani, care integrează logistica şi gestionarea stocurilor.
    • smarTMove: Proiect în stadiu incipient care explorează problemele de mobilitate ale oraşelor pentru a construi o soluţie sustenabilă.
    • Kulth: O aplicaţie mobilă care permite explorarea oraşelor prin intermediul artei, oferind rute inspirate de contextele operelor de artă contemporană.
    • LogWhisper (LogzAI): O platformă de analiză a jurnalelor (log-urilor) sistemelor de management al traficului, permiţând interogarea acestora în limbaj natural (“Chat with your traffic logs”).
    • RouteMix: O aplicaţie de mobilitate multimodală unificată, care integrează transportul public, micromobilitatea şi serviciile de ride-hailing, având deja proiecte pilot în derulare.
    • DMD Solutions: Un set de instrumente de tip “digital twin” (geamăn digital) pentru proiectarea, dezvoltarea şi operarea sigură a vehiculelor şi dispozitivelor smart din ecosistemul V2X (vehicle to everything).

  • Locuinţele accesibile, noul pilon al competitivităţii europene

    Într-o Europă aflată la intersecţia mai multor crize – inflaţie, presiune urbană, migraţie, transformare a pieţei muncii – tema locuinţelor accesibile s-a transformat dintr-o dezbatere socială într-un subiect strategic de prim rang. Nu mai este vorba doar despre preţuri la apartamente sau nivelul chiriilor, ci despre însăşi sustenabilitatea modelului economic european. A locui decent a devenit un indicator al competitivităţii, iar lipsa locuinţelor accesibile riscă să devină un factor structural de dezechilibru economic.

    Pentru tinerii europeni, mai ales cei care trăiesc în marile capitale, o garsonieră poate consuma peste jumătate din salariul mediu. În multe oraşe, clasa de mijloc dispare din centrele urbane, împinsă către periferii sau chiar în afara zonelor metropolitane. În acelaşi timp, firmele din construcţii, transport sau servicii se confruntă cu o lipsă tot mai acută de forţă de muncă locală, tocmai din cauza costurilor de locuire. Această spirală a devenit o problemă economică sistemică: acolo unde oamenii nu pot trăi, economia nu mai poate creşte.

    Paradoxul este că Uniunea Europeană nu are competenţă directă în domeniul locuinţelor. Politicile de locuinţe sunt, conform tratatelor, responsabilitatea exclusivă a statelor membre. Cu toate acestea, Bruxellesul a demonstrat deja că poate modela comportamente şi politici fără a dicta reglementări. Exact cum programul Erasmus a schimbat în profunzime sistemele educaţionale şi mobilitatea tinerilor europeni, un cadru financiar inteligent poate produce efecte similare în domeniul locuinţelor. Sub conducerea Ursulei von der Leyen, Comisia Europeană a început să trateze accesul la locuinţe ca pe o dimensiune esenţială a competitivităţii europene.

    În centrul acestei noi paradigme se află ideea că locuinţele nu sunt doar o problemă socială, ci şi una de productivitate. O economie bazată pe inovare şi pe mobilitatea forţei de muncă are nevoie de stabilitate locativă. Angajaţii care nu pot trăi aproape de locul de muncă, tinerii care nu îşi pot permite o chirie rezonabilă, familiile care trăiesc în nesiguranţă rezidenţială – toate acestea afectează direct performanţa economică. Fără o piaţă a locuinţelor funcţională, Europa riscă să piardă teren în competiţia globală pentru talente.

    De aici şi interesul crescând pentru un nou mecanism de finanţare europeană: Fondul European pentru Competitivitate, evaluat la peste 400 de miliarde de euro. Dacă în trecut fondurile structurale şi de coeziune erau orientate aproape exclusiv către infrastructura fizică sau digitală, noul fond se pare cã urmăreşte să includă şi infrastructura socială – iar locuinţele accesibile sunt văzute tot mai clar ca o componentă strategică a acesteia. Ideea de bază este simplă: fără locuinţe adecvate şi accesibile, nu există forţă de muncă stabilă, iar fără forţă de muncă stabilă nu există competitivitate economică.

    Modelul de implementare se conturează în jurul unei logici deja testate de alte programe europene, precum SAFE, fondul european pentru apărare. În practică, Comisia Europeană stabileşte cadrul general şi pune la dispoziţie resursele financiare, iar statele membre decid cum le folosesc la nivel naţional. Fondurile vor fi distribuite proporţional între cele 27 de ţări membre, însă activarea efectivă va depinde de capacitatea fiecărui stat de a mobiliza proiecte concrete, fezabile şi conforme cu regulile europene. Aici intervine componenta privată: guvernele vor putea garanta proiecte derulate de companii, consorţii de dezvoltatori, fonduri de investiţii imobiliare, cooperative de locuinţe sau parteneriate public-private.

    Pentru mediul de afaceri, miza este semnificativă. Noul cadru poate deschide o piaţă de investiţii de ordinul zecilor de miliarde de euro, cu beneficii multiple: acces la finanţări europene nerambursabile sau parţial rambursabile, garanţii guvernamentale pentru credite comerciale, stimulente fiscale pentru construcţii verzi şi proiecte sociale, dar şi o cerere stabilă pe termen lung. Sectorul imobiliar european, dominat în ultimele două decenii de speculaţie şi randamente rapide, are şansa de a se reorienta către investiţii sustenabile şi pe termen lung, cu impact social real.

    Dezvoltatorii şi investitorii care vor înţelege rapid logica acestui nou val de finanţare vor fi primii care vor beneficia. În special, proiectele de reconversie urbană – transformarea clădirilor vechi, neutilizate sau industriale în locuinţe eficiente energetic – se aliniază perfect cu obiectivele Pactului Verde European. În plus, sistemele de locuire cooperativă, modelele de închiriere cu garanţii publice sau investiţiile în cartiere mixte (unde locuinţele subvenţionate coexistă cu cele de piaţă liberă) vor fi tot mai atractive pentru fondurile ESG, interesate de impact social măsurabil.

    Pentru companii, locuinţele accesibile devin şi o oportunitate strategică de resurse umane. În oraşe precum München, Amsterdam sau Copenhaga, companiile mari construiesc deja locuinţe pentru propriii angajaţi sau investesc în parteneriate cu municipalităţile. Modelul ar putea deveni norma şi în Europa Centrală şi de Est, acolo unde costul locuirii a început să afecteze mobilitatea forţei de muncă. În lipsa unor soluţii de locuire accesibilă, multe companii se confruntă cu o „criză invizibilă”: salarii competitive pe hârtie, dar imposibilitatea de a atrage oameni dispuşi să se mute.

    De aceea, tema locuinţelor accesibile nu mai poate fi tratată izolat. Ea se află la intersecţia dintre politicile de ocupare, digitalizare, tranziţie verde şi coeziune socială. Europa care va reuşi să conecteze aceste domenii va fi şi cea care va câştiga cursa competitivităţii globale. Este o transformare de mentalitate: dinspre ideea de „ajutor social” către un concept de „infrastructură economică a locuirii”.

    În anii următori, vom vedea probabil o nouă generaţie de scheme naţionale care canalizează bani europeni către construcţia de locuinţe publice, renovarea spaţiilor degradate şi sprijinirea cooperativelor urbane. Se va contura o piaţă mixtă, în care statul garantează accesul la finanţare, iar mediul privat livrează proiecte concrete, sustenabile şi eficiente.

    Pentru mediul de afaceri, mesajul este clar: locuirea devine parte din lanţul de competitivitate. Firmele care vor ignora această transformare vor fi, inevitabil, penalizate de costuri mai mari cu resursa umană şi de o mobilitate tot mai redusă a angajaţilor. Cele care vor înţelege însă logica noului cadru financiar european vor avea acces nu doar la fonduri, ci şi la o poziţionare strategică într-o economie europeană în reconstrucţie.

    Criza locuinţelor nu mai este o chestiune periferică. Este o criză a modelului de dezvoltare european. Europa care va reuşi să transforme solidaritatea în investiţie, care va vedea în locuinţe o infrastructură de productivitate şi nu doar o cheltuială bugetară, va fi cea care va rămâne competitivă şi atractivă. Locuinţele nu sunt doar ziduri şi acoperişuri; sunt fundaţia unei economii care vrea să rămână vie, echitabilă şi umană.

    Dan Luca este expert în afaceri europene şi comunicare strategică, derulându-şi activitatea în Bruxelles încă din 1997.

     

  • Alina Gorghiu: PSD şi AUR, o paradă imatură, Ilie Bolojan nu are nimic de ascuns

    Alina Gorghiu spune la RFI că premierul Ilie Bolojan nu are nimic de ascuns: „Sunt foarte multe exerciţii care nu arată fair-play, sunt multe exerciţii de imagine, pe care le văd în ultimele zile. Sunt absolut convinsă că premierul nu are nimic de ascuns, a dat explicaţii pe orice temă şi va da explicaţii pe orice temă, dar când eşti într-o coaliţie, lucrurile trebuie discutate în coaliţie”.

    În opinia deputatei PNL, „exerciţii din acestea, parada aceasta, pot să te chem şi te chem în Parlament, pentru că pot, sunt imature toate aceste porniri pe care PSD-ul le are astăzi”.

    Alina Gorghiu se teme că oamenii îşi vor pierde complet răbdarea cu actuala coaliţie: „Nu vreau să pun şi eu paie pe foc, îmi doresc să văd o coaliţie care revine la un dialog constructiv. Lumea şi aşa şi-a pierdut răbdarea cu noi. În ritmul acesta, şi-o va pierde de tot”.

    Grupurile parlamentare ale PSD şi AUR din Camera Deputaţilor au cerut participarea premierului Ilie Bolojan la şedinţa de plen de lunea viitoare, la dezbaterea politică „Ora prim-ministrului”, pentru a discuta despre retragerea parţială a trupelor americane din România.

  • România cere rezilierea contractului pentru proiectul Casa Radio şi daune de 2 miliarde de euro. Dezvoltatorul imobiliar Plaza Centers confirmă arbitrajul la Londra

    Ministerul Finanţelor a depus pe 24 octombrie o cerere de arbitraj la London Court of International Arbitration (LCIA) prin care solicită rezilierea contractului de parteneriat public-privat încheiat în 2006 cu dezvoltatorul imobiliar Plaza Centers pentru proiectul Casa Radio, precum şi daune de aproximativ 2 miliarde de euro, potrivit unui comunicat transmis de companie la Bursa din Londra.

    Anunţul a fost făcut public pe 28 octombrie, prin intermediul platformei Regulatory News Service (RNS) a London Stock Exchange. În document, Plaza Centers confirmă primirea notificării oficiale din partea statului român şi precizează că cererea include, pe lângă rezilierea contractului, solicitarea de returnare a tuturor activelor aferente proiectului către statul român.

    Potrivit Plaza Centers, valoarea pierderilor şi penalităţilor invocate de statul român a crescut semnificativ, de la aproximativ 96 de milioane de euro (fără TVA şi dobânzi), sumă menţionată anterior în cererea iniţială de arbitraj, la circa 2 miliarde de euro, conform noii cereri oficiale depuse de România.

    „Ministerul Finanţelor din România a depus o cerere la LCIA pentru rezilierea acordului de parteneriat public-privat şi pentru despăgubiri estimate la circa 2 miliarde de euro”, se arată în comunicatul companiei.

    Proiectul Casa Radio, redenumit ulterior Dâmboviţa Center, a fost lansat în 2006 ca un parteneriat public-privat între statul român şi dezvoltatorul Plaza Centers N.V., parte a grupului israelian Elbit Imaging. Statul român, prin Ministerul Dezvoltării Regionale (la acea dată), deţinea 15% din vehiculul de proiect, în timp ce Plaza Centers controla 75%, restul fiind deţinut de o companie românească.

    Proiectul viza transformarea masivului abandonat Casa Radio – clădirea situată pe Splaiul Independenţei, începută înainte de 1989 – într-un complex urban multifuncţional, cu centre comerciale, birouri, spaţii hoteliere şi rezidenţiale, pe o suprafaţă de peste 450.000 mp. Investiţia estimată iniţial era de aproximativ 1 miliard de euro, fiind anunţată la momentul respectiv drept unul dintre cele mai mari proiecte imobiliare din Europa Centrală şi de Est.

    De-a lungul anilor, proiectul a fost blocată de dispute juridice, schimbări legislative şi neînţelegeri privind drepturile de proprietate asupra terenului şi clădirii.

    Cazul este separat de disputa unde Plaza Centers contestă acţiunile autorităţilor române legate de acelaşi proiect.

     

  • Atenţie, şoferi: Mesajul CNAIR în legătură cu restricţiile de circulaţie pentru lucrări de reparaţii, reabilitări şi consolidări la reţeaua rutieră

    Autorităţile din Bulgaria au transmis o informare în care precizează că pentru executarea unor lucrări de construcţie şi instalare în zona dintre noile panouri rutiere din beton armat, circulaţia rutieră pe podul Giurgiu – Ruse va fi restricţionată astfel, conform unui comunicat recent al CNAIR:

    • Marţi, 04.11.2025, în intervalul orar 09:00 – 21:00 circulaţia rutieră va fi închisă, pe ambele sensuri, pentru toate categoriile de vehicule.
    • În intervalul 04.11.2025, ora 21:00 – 05.11.2025, ora 09:00, circulaţia va fi permisă doar autovehiculelor cu MTMA (masă totală maximă autorizată) mai mică de 3,5 tone, precum şi celor care efectuează transport de pasageri.

  • Cum sunt studenţii de astăzi în viziunea unui profesor care predă inginerie electrică?

    Generaţia ta vrea totul repede, iar răbdarea nu e mereu punctul forte al tinerilor. Însă, când vine vorba de a îţi construi nişte baze în domeniul ingineriei electrice, e bine să ştii că fără răbdare, teorie şi muncă nu se poate. Iată ce spune Dumitru Chisăliţă, unul dintre cei mai cunoscuţi analişti din sectorul energetic, fondator al Asociaţiei Energia Inteligentă şi cadru didactic despre studenţii ca tine.

    „Acum 10-15 ani, studenţii se concentrau pe teorie. Cei de astăzi sunt mult mai pragmatici. Ei vor totul practic, însă de multe ori le spun că pentru a ajunge acolo, nu e suficient doar să iei două-trei modele şi să le reproduci. Trebuie să înţelegi bazele şi în momentul în care înţelegi bazele poţi să iei două-trei modele de succes, dar poţi să mai iei încă 100 pe care ţi le construieşti tu, ţinând seama de bazele pe care le ai. Fără baze, tu poţi să înveţi din mers nişte lucruri, dar niciodată nu vei fi suficient de profund încât să poţi să răspunzi aproape la orice întrebare sau să găseşti aproape orice soluţie”, a explicat el.

    Dumitru Chisăliţă, unul dintre cei mai cunoscuţi analişti din sectorul energetic şi fondator al Asociaţiei Energia Inteligentă, a vorbit, în cea mai recentă ediţie a emisiunii ZF Ce faci cu banii tăi, un proiect sub umbrela FIT – Finanţe pe înţelesul tuturor, programul de educaţie al Băncii Transilvania, despre cum îţi poţi reduce consumul de energie şi factura lunară.

    Ce faci cu banii tăi? este o emisiune ZF sub umbrela FIT – Finanţe pe înţelesul tuturor, programul de educaţie al Băncii Transilvania. BT a lansat FIT – Finanţe pe Înţelesul Tuturor, un program naţional de educaţie financiară prin care îşi propune să construiască pentru generaţiile Alpha, Z şi Y o bază solidă în ceea ce priveşte gestionarea banilor. Astfel, în noul proiect video al Ziarului Financiar, sub umbrela FIT şi susţinut de BT, întrebări concrete şi simple din sfera educaţiei financiare vor deveni teme de discuţie care îi vor ajuta pe tineri să ia decizii financiare bine informate.

  • Rogobete: Ultimul etaj al noului Spital de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” este deja finalizat

    Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rogobete, publică, vineri, pe Facebook, imagini de pe şantierul noului Spital de Pneumoftiziologie „Marius Nasta”. Ministrul spune că lucrările avansează excelent: „ultimul etaj este deja finalizat, iar în prezent se lucrează la amenajările interioare şi la pregătirea pentru dotarea cu echipamente medicale moderne”.

    „Anul viitor, acest spital va fi dat în folosinţă – un pas concret spre un sistem medical mai sigur, mai modern şi mai apropiat de oameni”, spune Rogobete.

    Acesta este un proiect coordonat de primarul Sectorului 4, Daniel Băluţă.

    „Am încredere în Daniel Băluţă şi aştept ca împreună să demarăm noul proiect de spital, tot în Sectorul 4 – un spital aşteptat nu doar de Bucureşti, ci de întreaga Românie. Medicii şi asistentele merită spitale moderne. Pacienţii merită îngrijire sigură, cu aparatură de ultimă generaţie. Continuăm să construim, cu determinare şi responsabilitate, o Românie a faptelor, în care sănătatea este prioritate, nu promisiune. Încrederea ne face bine”, spune Rogobete, pe Facebook.