BusinessMagazin

Blog

  • La Fântâna contracteză un împrumut de 70 mil. euro de la ING Bank şi Raiffeisen Bank pentru dezvoltarea businessului

    La Fântâna, principalul jucător de pe segmentul de îmbuteliere şi furnizare a apei în sistem de watercoolere, a contractat un împrumut în valoare totală de 70 de milioane euro de la ING Bank România,  ING Bank N.V.  şi Raiffeisen Bank S.A. pentru susţinerea activităţilor curente şi dezvoltarea businessului, a anunţat miercuri casa de avocatură Filip & Company, care a asistat băncile în această tranzacţie.

    ING Bank România a acţionat în calitate de Aranjor Principal Mandatat, Bookrunner,  Coordonator şi Împrumutător Iniţial, Raiffeisen Bank a acţionat în calitate de Împrumutător Iniţial, iar ING Bank N.V. a acţionat în calitate de Agent şi Agent de Garanţii.

    Din echipa ING Bank au făcut parte Alina Voicu (Sector Head Commodities, Food & Agri) şi Raluca Kubinschi (Sector Execution Lead).

    “Refinanţarea reprezintă un pas strategic important pentru companie, iar noi ne bucurăm să le fim alături într-o nouă etapă de consolidare a structurii de finanţare.”, spune Alina Voicu, Sector Head Commodities, Food & Agri ING Bank România.

    Jasmine Katz (Senior Relationship Manager, Pharma and Consumer Department) şi Andreea Pistrui (Product Senior Banker, Finanţări Proiecte Achiziţii şi Infrastructură Publică) au coordonat tranzacţia în numele echipei Raiffeisen Bank România.

    “Prin această tranzacţie, confirmăm încă o dată capacitatea noastră de a oferi soluţii personalizate pentru clienţi, în oricare din etapele de dezvoltare se află aceştia şi de a-i ajuta să îşi dezvolte afacerile.”, adaugă Alin Neacşu, Executive Director Large Corporate Raiffeisen Bank România.

    Echipa Filip & Company a fost coordonată de Alexandra Manciulea (partener) şi Rebecca Marina (counsel) şi le-a inclus pe Camelia Ianţuc (senior associate), Raluca Biţă (associate) şi Sandra Danciu (associate).

    “Este un proiect în care de-a lungul timpului am asistat băncile în diverse etape de finanţare şi refinanţare şi suntem încântaţi să vedem acest business crescând. Tranzacţia a fost  complexă, multijurisdicţională şi finalizată într-un termen scurt datorită colaborării excelente între părţile implicate.”, a concluzionat Alexandra Manciulea, partener şi coordonator al departamentului de Banking & Finance din cadrul Filip & Company.

    În 2024, grupul Axel Johnson Inc. (AJI), cu o istorie de 150 de ani, ce cuprinde peste 200 de com­panii în 34 de ţări, a cumpărat La Fântâna de la biroul de investiţii Oresa şi de la antre­prenorul Cristian Amza, care a şi fondat compania în anul 2000. La Fântâna are sediu şi în Serbia.

    Afacerile La Fântâna s-au ridicat la 302 de milioane de lei (circa 60,7 mil. euro) în 2024, în creştere cu 12% faţă de anul precedent, arată datele de la Ministerul de Finanţe.

     

  • Bursă. Patria Bank raportează vânzări de credite noi destinate companiilor de 732 mil. lei în primele şase luni din 2025, în creştere cu 40% an/an. Portofoliul total de credite s-a majorat cu 24%, până la 2 miliarde lei

    Patria Bank (BVB: PBK), bancă românească listată pe Piaţa Reglementată a Bursei de Valori Bucureşti, anunţă că portofoliul total de credite performante acordate persoanelor juridice a atins 2,13 miliarde lei la 30 iunie, în creştere cu 16% faţă de sfârşitul anului 2024 şi cu 24% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

    Dinamica a fost susţinută de toate segmentele de business, cu avansuri semnificative în zona Agro (plus 33% faţă de decembrie 2024), Micro (plus 15%) şi IMM & Corporate (plus 12%), spun oficialii instituţiei.

    Creşterile au fost potenţate de programe de finanţare specializate, inclusiv parteneriate cu Fondul European de Investiţii (InvestEU), precum şi de produse dedicate, cum este „Creditul Competitiveness”, lansat în 2024.

    În T2/2025, vânzările de credite noi către persoane juridice au ajuns la 324 milioane lei, în urcare cu 23% faţă de T2/2024, iar la nivelul primului semestru acestea au totalizat 732 milioane lei, cu 40% mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului precedent. Evoluţia a fost impulsionată în special de segmentele Agro (plus 86% faţă de T2 2024) şi Micro (plus 29%).

    Depozitele atrase de la clienţii persoane juridice au crescut cu 6,1% faţă de sfârşitul anului 2024 şi cu 52% faţă de 30 iunie 2024, ajungând la 1,69 miliarde lei, confirmând nivelul ridicat de încredere al clienţilor în bancă.

    Pe segmentul retail, soldul total al creditelor performante a atins 536 milioane lei la 30 iunie 2025, o creştere moderată, de 10%, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, susţinută de avansul creditelor negarantate (plus 51% faţă de iunie 2024). Vânzările de credite noi aferente segmentului de retail au fost de 67 milioane lei în T2 2025, cu 48% peste nivelul din T2 2024, fiind dominate de creditele negarantate (82% din total).

    În ceea ce priveşte sursele de finanţare aferente segmentului de retail (depozite la termen şi conturi curente), acestea au totalizat 2,09 miliarde lei în primul semestru din 2025, menţinându-se stabile comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, în pofida presiunilor concurenţiale din piaţă.

    „Creşterile solide pe toate segmentele reflectă atât efortul echipei noastre, cât şi încrederea clienţilor. În acelaşi timp, ne-am concentrat pe consolidarea bazei de resurse, pe menţinerea unei discipline riguroase în gestionarea riscurilor şi pe dezvoltarea unor produse şi servicii care răspund rapid la schimbările din economie şi din nevoile”, spune Valentin Vancea, Director General al Patria Bank.

    Patria Bank este parte a unui grup financiar care include şi Patria Credit IFN, specializată în microfinanţare rurală, şi SAI Patria Asset Management, administrator de fonduri de investiţii. Acţionarul majoritar al băncii este fondul de investiţii Emerging Europe Accession Fund (EEAF), susţinut de instituţii financiare internaţionale precum BERD, FEI şi BSTDB.

     

  • Sfatul ministrului Educaţiei pentru studenţi, la o dezbatere privind bursele: un job part-time

    Ministrul s-a întâlnit marţi cu reprezentanţii studenţilor după ce tinerii au reclamat tăierea burselor prin legea nr. 141/2025.

    În timpul dezbaterii naţionale de la Forumul Naţional al Organizaţiilor Studenţeşti care s-a desfăşurat marţi cu studenţii, pe marginea tăierilor burselor, Daniel David a fost întrebat de un student:

    „Ca de la om la om, ce sfaturi aveţi, ce să fac de acum încolo şi care ar trebui să fie parcursul vieţii mele din momentul actual?”.

    Daniel David a răspuns că poate s-ar gândi la un job part-time, deşi „noi nu avem această cultură”: „În primul rând, m-aş adresa universităţii pentru suport. Chiar dacă poate mecanismul nu există încă creat, m-aş adresa facultăţii şi departamentului pentru suport. Nu vreau să vă supăr, dar cumva poate că m-aş gândi să îmi iau un job part-time. Ştiu, noi nu avem cultura asta, dar eu sunt mai familiarizat un pic cu mediul american, în care studenţii au un job part-time, inclusiv nu doar peste vară, când nu au cursuri, uneori şi pe parcursul anului”, a declarat Daniel David, citat de www.edupedu.ro.

    După întâlnirea cu studenţii, aceştia au ieşit în stradă la Timişoara, pentru a semnala faptul că „studenţii nu acceptă lipsa unui dialog deschis, transparent şi fundamentat pe date ce ilustrează situaţia reală în care se află studenţii”.

    „În urma dezbaterii cu decidenţii de la nivel naţional desfăşurate astăzi, 19.08.2025, Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR) îşi exprimă dezamăgirea faţă de lipsa unor asumări ferme din partea Ministrului Educaţiei şi Cercetării cu privire la eliminarea măsurilor care afectează studenţii, precum şi de absenţa neanunţată şi nejustificată a Prim-ministrului de la orice formă de dialog cu studenţii”, este mesajul transmis de ANOSR.

    O analiză ANOSR arată că peste 44.000 de studenţi pierd bursele, iar impactul asupra deficitului bugetar este de doar 0,2%. Alianţa organizaţiilor studenţeşti cere Guvernului burse acordate 12 luni pe an, majorarea fondului şi reincluderea studenţilor de la taxă.

  • Şeful DNA, despre dosarul Piedone: Subiectul nu a fost dat presei, presa e aliatul nostru

    Şeful DNA, întrebat despre cazul Piedone, dacă DNA a dat subiectul presei, a răpsuns că: „Am şi declanşat o verificare şi nu”.

    Invitat la Aleph News, Voineag a precizat că mass-media joacă un rol important.

    „Ne ajută foarte mult, eu cred că presa e un aliat foarte important pentru DNA din toate unghiurile şi punctele de vedere, cu toate criticile pe care şi le ia şeful DNA, dar realitatea este că beneficiem de un mare credit din partea presei şi s-a văzut în multe momente cheie că am fost sprijiniţi. De asta am şi menţionat la 2-3 zile de la dosarul la aţi făcut referire, Piedone, am ieşit să menţionez că lucrurile astea nu au ieşit de la Direcţia Naţională Anticorupţie”, spune procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

    Marius Voineag a precizat că în cazul dosarului Piedone s-a discutat de simplitatea unei acuzaţii, dar nu s-a discutat şi de claritatea ei.

    S-a discutat de o chestiune că într-adevăr e rău, dar nimeni nu a spus cât de mult alterează mediul concurenţial o astfel de instituţie cu atribuţii de control care face controale direcţionate. Şi lucrurile astea trebuie puse într-o cheie a argumentelor, altfel rămâne doar o dezbatere, a mai spus Voineag.

  • Şeful DNA acuză public atacuri după dosarul deschis lui Florian Coldea: O să cântăresc foarte bine

    „Cele mai multe critici la noi au venit după dosarul Coldea, fără doar şi poate. De acolo lucrurile au căpătat alte valenţe, au căpătat valenţe personale, nu de critică jurnalistică. Mie CSM mi-a apărat reputaţia de vreo 4-5 ori”, a spus şeful DNA, la Aleph News, notează gandul.ro.

    Marius Voineag spune că atacurile au venit din partea unor politicieni şi că intenţionează după ce nu va ma fi pe funcţie să acţioneze în instanţă.

    „Au fost atacuri care s-au văzut ale unor politicieni, atacuri care îi descalifică foarte mult. Sunt inculpaţi care nu au vorbit la nivelul la care au vorbit unii politicieni şi faţă de care, cu siguranţă, o să cântăresc foarte bine, acum sunt pe funcţie, dar o să cântăresc foarte mult şi o să mă adresez şi instanţelor pentru că au fost atacuri absolut suburbane. Sunt atacuri care sunt mai mult despre ei decât despre noi”, a mai spus Voineag.

     

  • Elveţia îi oferă imunitate lui Putin pentru a facilita negocieri de pace

    Elveţia şi-a exprimat disponibilitatea de a găzdui o conferinţă de pace între preşedinţii Vladimir Putin şi Volodimir Zelenski, oferindu-i liderului rus imunitate faţă de mandatul de arest emis de Curtea Penală Internaţională (CPI), dacă acesta participă exclusiv în scopuri diplomatice. Această decizie, potrivit ministrului de Externe elveţian, Ignazio Cassis, se bazează pe tradiţia de neutralitate a ţării şi pe rolul internaţional al oraşului Geneva în domeniul diplomaţiei, potrivit publicaţiei kyivindependent.com.

    Potrivit lui Cassis, Elveţia „ştie ce trebuie făcut pentru a asigura buna desfăşurare” a unui astfel de summit şi este „complet pregătită” să îl găzduiască, chiar dacă Putin este vizat de un mandat de arest din partea CPI. Această concesie s-ar aplica doar dacă prezenţa sa este justificată „pentru o conferinţă de pace, nu pentru motive personale”.

    Contextul internaţional adaugă relevanţă acestei propuneri: preşedintele francez Emmanuel Macron a sugerat Geneva drept locaţie neutră pentru discuţii. De asemenea, Casa Albă examinează posibilitatea unui summit trilateral între Trump, Zelenski şi Putin, iar localităţile precum Budapesta, Vaticanul sau Geneva sunt luate în considerare ca potenţiale gazde.

  • Senatul respinge proiectul privind pensiile magistraţilor depus în campania lui Antonescu

    Proiectul depus de Marcel Ciolacu, Cătălin Predoiu, Kelemen Hunor şi Varujan Pambuccian în campania electorală a alegerilor prezidenţiale din 2025, la solicitarea lui Crin Antonescu.

    „Am solicitat coaliţiei de guvernare să terrminăm odată cu pensiile speciale din magistratură, cu vârstele de pensionare diferite, pentru că trebuie să existe un principiu de echitate pentru toţi cetăţenii acestei ţări. Magistraţii care vor intra în magistratură trebuie să iasă la pensie la 65 de ani, precum toţi ceilalţi cetăţeni ai ţării”, afirma în timpul campaniei pentru alegerile prezidenţiale Crin Antonescu.

    Proiectul a fost adoptat de Camera Deputaţilor pe 23 aprilie, 259 de voturi „pentru”, unul „împotrivă” şi 25 de abţineri.

    Premierul Ilie Bolojan a prezentat recent principalele măsuri din proiectul de reformă a pensiilor magistraţilor, care va fi inclus în al treilea pachet fiscal. Printre modificările esenţiale se numără creşterea vârstei de pensionare pentru magistraţi la 65 de ani, majorarea vechimii minime la 35 de ani şi limitarea pensiei la cel mult 70% din salariul net, faţă de formula actuală care permite pensii mai mari decât venitul din activitate.

    Procurorul general, Alex Florenţa, a discutat, marţi, cu premierul Ilie Bolojan despre proiectul de reformă a pensiilor speciale. El a susţinut că modalităţile de calcul privind vechimea în magistratură şi vârsta de pensionare trebuie să cunoască o eşalonare reală, pentru a se evita crearea unor dezechilibre şi discriminări. Şeful Parchetului General a mai spus că repunerea în discuţie, periodic, a unor elemente importante ale statutului magistraţilor are efecte negative asupra sistemului de justiţie, mai ales asupra resursei umane.

  • Trump a discutat cu Viktor Orban. Budapesta, posibil loc de întâlnire Zelenski–Putin

    Preşedintele SUA, Donald Trump, a purtat discuţii cu premierul ungar Viktor Orban.

    Presa internaţională scrie că Budapesta ar putea fi una dintre locaţiile luate în calcul pentru o posibilă întâlnire între preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, şi liderul rus Vladimir Putin. Alte variante menţionate sunt Geneva şi Vatican.

    După summit-ul cu Putin din Alaska şi apoi întâlnirea cu Zelenski şi cu liderii europeni de la Casa Albă, Trump a reuşit să obţină promisiunea că Putin şi Zelenski vor avea o întâlnire bilaterală, pentru ca Ucraina şi Rusia să convină asupra mecanismului de încheiere a războiului. După această bilaterală, ar urma să fie organizată şi o întâlnire Trump-Putin-Zelenski.

  • Trump vrea pace în Ucraina pentru că „vrea să ajungă în rai”

    „Dacă pot salva 7.000 de oameni pe săptămână de la moarte, cred că este destul de… Vreau să încerc să ajung în rai, dacă este posibil, pentru că am auzit că nu mă descurc prea bine. Sunt chiar pe nivelul de jos. Dar dacă voi putea ajunge în rai, acesta va fi unul dintre motive”, a spus Trump.

    Întrebată la Casa Albă dacă Trump glumea sau a fost serios, purtătoarea de cuvânt de la Casa Albă Karoline Leavitt a spus: „Cred că preşedintele a vorbit serios. Cred că vrea să ajungă în Rai – aşa cum, sper, ne dorim cu toţii”.

    După summit-ul cu Putin din Alaska şi apoi întâlnirea cu Zelenski şi cu liderii europeni de la Casa Albă, Trump a reuşit să obţină promisiunea că Putin şi Zelenski vor avea o întâlnire bilaterală.

  • Ce se ascunde de fapt în spatele tranzacţiei prin care Anabella preia 82 de magazine Profi şi cinci Mega Image. Vâlcea, „capitala“ antreprenoriatului în sudul României: opt dintre cele mai mari zece afaceri din judeţ sunt companii antreprenoriale româneşti

    Judeţul Vâlcea se profilează a fi „capitala“ antreprenoriatului în zona de sud a României, în contextul în care opt dintre cele mai mari zece companii au în spate oameni de afaceri locali.

    ♦ Businessurile din judeţul din sudul ţării cresc atât prin investiţii proprii, cât şi prin achiziţii, semn că există forţă şi ambiţie în capitalul românesc ♦ Recent, compania Annabella, controlată de Dorina şi Dan Mutu şi originară din judeţul Vâlcea, a preluat 87 de magazine Profi şi Mega Image de la gigantul olandezo-belgian Ahold Delhaize ♦ Tranzacţia merge contra curentului dat fiind că, de regulă, străinii cumpără afaceri româneşti şi nu invers.

    Judeţul Vâlcea se profilează a fi „capitala“ antreprenoriatului în zona de sud a României, în contextul în care opt dintre cele mai mari zece companii au în spate oameni de afaceri locali.

    O singură firmă – Velpitar – are acţionar străin, dar asta de doar trei ani, de când grupul mexican Bimbo a preluat businessul. O altă entitate – CET Govora (locul 10) – e deţinută de stat.

    Situaţia din Vâlcea este specială dat fiind că, în general, în alte judeţe vârful clasamentului e dominat de corporaţii şi de grupuri străine care adună sute sau, mai degrabă, miliarde de lei încasări anual.

    În Vâlcea, fiecare dintre aceste firme antreprenoriale româneşti analizate de ZF are afaceri de aproape sau chiar de peste 400 mil. lei anual. Ele provin în special din industria alimentară (panificaţie – Boromir, carne – Avicarvil), dar sunt şi unele active în agricultură şi retail (alimentar – Diana, comerţ auto – Nurvil – sau de materiale de construcţii – Damila). De altfel, acelaşi judeţ Vâlcea face notă discordantă şi pe harta retailului alimentar. Annabella, Diana şi Euromarket sunt unii dintre cei mai puternici comercianţi independenţi din România după cifra de afaceri şi după numărul de magazine. Cei trei jucători, ce adună peste 200 de magazine şi afaceri de aproape 1,5 mld. lei în 2024, sunt originari din judeţul Vâlcea, un judeţ unde marile reţele de comerţ modern nu au reuşit să pătrundă prea mult, iar asta tocmai datorită forţei actorilor locali.

    Deşi de-a lungul timpului reţelele autohtone s-au extins, trecând dincolo de graniţele propriului judeţ, Vâlcea rămâne principalul lor teren de luptă, lucru care se vede şi din universul de comerţ modern.

    Există însă şi exemple de companii care, după ce şi-au securizat poziţia acasă, trec dincolo. Cel mai concludent este Annabella, afacere pornită în 1994 în judeţul Vâlcea de familia de antreprenori Mutu.

    Lanţul are astăzi circa 100 de unităţi în patru judeţe (Vâlcea, Argeş, Olt şi Dâmboviţa) şi afaceri de 683 mil. lei anul trecut (+13%).

    Firma care operează businessul – Annabella SRL – nu apare în clasamentul celor mai mari afaceri din Vâlcea pentru că, deşi este originară din judeţ şi a avut sediul social aici până recent, acum figurează la Ministerul de Finanţe ca fiind înregistrată în Suraia, Vrancea.

    După cifra de afaceri, ar fi fost pe podium, pe locul trei în clasamentul realizat de ZF.

    Businessurile din sau originare din judeţ cresc atât prin investiţii proprii, cât şi prin achiziţii, semn că există forţă şi ambiţie în capitalul românesc.

    Recent, Annabella a anunţat că va prelua 87 de magazine Profi şi Mega Image de la gigantul olandezo-belgian Ahold Delhaize. Tranzacţia merge contra-curentului dat fiind că, de regulă, străinii cumpără afaceri româneşti şi nu invers.

    Pe piaţa de comerţ alimentar din România sunt active zece reţele străine mari care domină piaţa. Numărul comercianţilor români e tot mai mic şi asta din două motive. Pe de-o parte, unele magazine româneşti sunt preluate de străinii care prind astfel poziţii bune şi bază stabilă de clienţi. Pe de alta, sunt şi unităţi care închid din cauza concurenţei acerbe. Există şi excepţii precum Annabella.