Pentru sectorul de petrol si gaze, anul trecut a adus o singura o surpriza in topul primelor 100 de mari companii – ascensiunea LukOil. Compania ruseasca a reusit, in primul an integral de functionare in Romania, incasari pe ansamblu de 1,68 miliarde de euro, pe seama relansarii activitatii la rafinaria Petrotel Ploiesti (923 de milioane de euro cifra de afaceri), care are asigurata desfacerea unei treimi din productie pe pietele din regiune, precum si a dublarii vanzarilor prin cele 300 de benzinarii (peste 760 de milioane de euro cifra de afaceri).
Rafinaria Petrotel a trecut printr-un proces de modernizare in ultimii ani, nelucrand niciodata la capacitate maxima; in 2004, spre exemplu, a adus venituri de numai 9 milioane de euro, ceea ce explica de ce in topul primelor 100 de companii pentru acel an, LukOil figureaza doar cu reteaua de benzinarii, prin LukOil Romania. Compania de distributie a urcat anul acesta pe locul 9 in top, de la locul 16 cu un an in urma, in timp ce Petrotel a intrat direct pe locul al saselea. Cu un astfel de bilant, compania ruseasca ocupa acum a treia pozitie pe piata petroliera romaneasca, dupa Petrom si Rompetrol, considerate prin rezultatele combinate ale tuturor companiilor lor, avand sanse sa ameninte pozitia acestuia din urma la anuntarea rezultatelor pe 2006.
La randul sau, Rompetrol spera ca planurile de a actiona ca prima multinationala romaneasca, asa cum spunea anul trecut actionarul sau majoritar, Dinu Patriciu, sa continue, in conditiile in care problemele in justitie legate de numele sau vor impieta mai putin asupra activitatii companiei. Acum urmeaza consolidarea achizitiei facute anul trecut in Franta, unde romanii au cumparat distribuitorul Dyneff, ceea ce ar trebui sa asigure pentru Rompetrol o cota de 5% din piata franceza. Pe piata interna, ar urma ca pana la sfarsitul anului in curs, numarul benzinariilor sa se dubleze, la 500. Probleme pentru Rompetrol a ridicat pana acum doar rafinaria Petromidia, careia faptul ca prelucreaza exclusiv titei din import i-a afectat evident rentabilitatea. In 2005, al doilea an de cand nu mai face pierderi, Petromidia a reusit un profit net de aproape 64 de milioane de euro, insa pentru acest an si-a bugetat un profit de doar 11 milioane.
In ceea ce priveste liderul autoritar al pietei, Petrom, acesta a ocupat primul loc in TOP 100 nu numai gratie veniturilor de aproape 3 miliarde de euro, ci si profitului record, de 391 de milioane de euro, cu atat mai remarcabil cu cat in 2004, anul cand austriecii de la OMV au preluat Petrom, compania a avut o pierdere de peste 260 de milioane de euro. Faptul ca, la vremea comunicarii acestor rezultate, piata le-a primit cu oarecare dezamagire se explica prin limitarile tehnice care au impiedicat Petrom sa aiba o performanta inca mai buna – revizia rafinariei Petrobrazi si constituirea de provizioane necesare pentru procesul de restructurare inceput de OMV. Pentru anul acesta insa, bugetul Petrom prevede o tinta de profit net de 552 de milioane de euro, la venituri de peste 3 miliarde de euro.
2. mittal steel
UN AN MODEST: Veniturile companiei au crescut cu doar 3,6% in 2005, combinatul reducandu-si cu 16% productia din cauza scaderii cererii de otel pe piata internationala
44 mil. euro: Pierderea inregistrata in 2005 de Mittal Steel, fata de profitul de 345 de mil. euro din 2004
METALURGIE
Legea capriciilor pietei
Cu un an in urma, in topul companiilor private pe 2004, combinatul Mittal Steel Galati – fostul Sidex – se distingea printr-o cifra impresionanta a profitului, de peste 345 de milioane de euro, la mare distanta de orice alta companie de pe piata romaneasca. Acum, in topul pe 2005, chiar daca Mittal Steel Galati si-a pastrat locul al doilea in top, gratie cifrei de afaceri de 1,75 miliarde de euro, situatia s-a schimbat drastic: compania a incheiat anul cu o pierdere de peste 44 de milioane de euro, iar veniturile au crescut extrem de putin, cu doar 3,6% fata de anul anterior. O asemenea evolutie reflecta dependenta producatorilor de materii prime de conjunctura de pe piata: scaderea cererii de otel pe plan mondial a silit combinatul din Galati la o reducere a productiei cu 16%. La aceasta s-a adaugat si faptul ca aplicarea unui program de investitii tehnologice mult peste estimari, de 85 de milioane de euro, sa se suprapuna in mod nefericit cu rambursarea unor ajutoare de stat acordate in anii trecuti peste plafonul prevazut de lege. Pentru 2006 se anunta deja alt gen de probleme, avand in vedere ca, desi elanul achizitiv pe piata romaneasca al grupului indian continua (de curand, Mittal Steel si-a aratat interesul sa cumpere si Electrocentrale Galati), Consiliul Concurentei analizeaza concentrarea creata pe piata produselor de otel prin faptul ca indienii detin aici si societatile Petrotub Roman, Siderurgica Hunedoara, Romportmet Galati si Tepro Iasi, ceea ce inseamna 80% din piata. Din punctul de vedere al rentabilitatii, dupa prima jumatate a acestui an, indienii au reusit insa sa aduca pe profit firmele din Hunedoara si Roman si sa reduca pierderile la Iasi.
Aceeasi conjunctura a pietei care a afectat negativ afacerile Mittal Steel le favorizeaza in acest an pe cele ale producatorului de aluminiu Alro Slatina, prin cresterea cererii mondiale de aluminiu si a cotatiei acestui metal la burse. Alro a urcat usor in TOP 100, de pe locul 18 in 2004 pe locul 17 in 2005, iar variatia pozitiva a profitului a fost de la un an la altul aproape insesizabila. In primul semestru din 2006 insa, Alro a facut un profit de 3,5 ori mai mare decat cel din aceeasi perioada a lui 2005, iar cifra de afaceri a crescut cu 16%, ceea ce indreptateste estimarile dupa care compania ar putea sa intre in acest an in clubul celor cu venituri anuale de peste un miliard de euro.
4. metro cash & carry
INCA O TREAPTA: Si Metro, cel mai mare retailer din Romania, a urcat un loc in clasament in 2005, avand o crestere de venituri de 30%
437%: Cresterea estimata a segmentului de discount pana in 2010, fata de numai 84% in cazul hipermarketurilor si al supermarketurilor
RETAIL
Acelasi vad bun
Foarte bine reprezentate in topul primelor 100 de companii romanesti pe 2005 sunt marile lanturi comerciale – hipermarketuri, supermarketuri, cash & carry – a caror evolutie ilustreaza, impreuna cu cea a companiilor de distributie si a producatorilor de bunuri de consum, starea unei economii impinse inainte in mare masura de consum. Figureaza deci in top Metro Cash & Carry, care fata de 2004 a avansat de pe locul 5 pana pe 4, Selgros (care a urcat de pe locul 26 pe locul 16), Hiproma – Carrefour (care a urcat de pe 27 pe 22), Billa Romania (locul 33), Romania Hypermarche – Cora (locul 45) si nou-intratul lant Rewe. Pentru al doilea an consecutiv intre primele zece companii din clasament, Metro Cash & Carry, cea mai veche si mai mare retea de comert de pe piata, cu 23 de magazine, a avut in 2005 o crestere de venituri de aproape 30% si un avans al profitului net de peste 100%. In plus, lantul german face parte din clubul restrans al companiilor private din Romania cu venituri anuale de peste un miliard de euro.
Metro si-a extins in ultimii ani prezenta si prin intermediul diviziei de magazine de bricolaj Praktiker, iar de anul acesta prin divizia de hipermarketuri Real. Pentru anul acesta, Metro pare sa se fi oprit deocamdata din extindere, anuntand ca se va concentra pe dezvoltarea serviciilor si pe modernizarea magazinelor deja deschise. Fara nici un fel de efort insa, Metro isi va pastra si la anul pozitia fruntasa in clasament, avand in vedere si distanta care il desparte de urmatorul clasat din acest sector – Selgros, celalalt mare grup de cash & carry de pe piata, cu o retea de 13 magazine.
La conducerea Metro a venit, incepand de anul acesta, fostul manager al operatiunilor Carrefour din Romania, Francois Oliver. Sub conducerea lui Oliver, Hiproma – Carrefour a avut la randul sau rezultate remarcabile anul trecut, respectiv vanzari de peste aproape 400 de milioane de euro, fata de 243 de milioane cu un an in urma. Interesant este ca dupa doi ani pe minus la rentabilitate, din cauza politicii de extindere rapida in teritoriu cu investitii mari, nici Carrefour, nici concurentul sau Cora nu dau semne ca e cazul sa se opreasca: acelasi Carrefour, care pentru anul 2006 are in plan deschiderea celui de-al saptelea hipermarket din Romania, are in plan minimum trei noi deschideri de magazine pe an in orasele mari, incepand cu 2007.
Potrivit tuturor analistilor pietei, cea mai mare crestere va veni insa in urmatorii ani de la magazinele cu discount. Rewe Romania, cea mai noua prezenta in top si operatorul retelelor Penny Market si XXL Mega Discount, intentioneaza sa deschida 20 de magazine noi, din care trei in Bucuresti. Estimarile vehiculate in prezent situeaza cresterea segmentului de discount la 437% pana in 2010, fata de numai 84% in cazul hipermarketurilor si al supermarketurilor.
5. AUTOMOBILE DACIA
PREMIERELE LUI 2005: Pentru compania de la Pitesti, 2005 e primul an cu venituri de peste 1 mld. euro si tot primul cu profit de la privatizare incoace
75%: Cresterea vanzarilor la automobilele din import inregistrata in 2005
AUTO
Lor le-a mers ca pe roate
Toti cei patru mari importatori auto din Romania figureaza in topul celor mai importante 100 de companii pe 2005. Porsche Romania a urcat de pe locul 20 pana pe 14, cu o crestere de peste 70% a cifrei de afaceri si de aproape 70% a profitului; Renault-Nissan a urcat de pe locul 34 pe 28, Trust Motors, importatorul marcii Peugeot, a patruns in prima jumatate a clasamentului, pe locul 50, iar Tiriac Leasing figureaza pe locul 92.
Aceasta evolutie reflecta in mod evident cresterea cererii de automobile de lux pe piata romaneasca, tendinta care s-a facut simtita cu putere indeosebi acest an. Daca programul bazat pe prima de casare ori contractele cu institutii publice sustin marcile auto din categorii inferioare de pret, progresul puterii de cumparare si afirmarea categoriei sociale cu venituri foarte mari sustin cererea pentru masinile de lux. A fost un eveniment al ultimelor luni faptul ca Porsche Romania, de pilda, cel mai mare importator de pe piata, a lansat la Bucuresti modelul Porsche 911 Turbo, cu un pret de pornire de 140.000 de euro, chiar inainte ca acesta sa fie prezentat in show-room-urile din Occident, si a si primit comenzi pentru el.
Iar pentru restul automobilelor de import, cu preturi mai accesibile, dezvoltarea retelei de dealeri din tara si expansiunea creditului au facut ca vanzarile de masini din import sa creasca mai repede decat piata auto in ansamblu: automobilele aduse din strainatate au reusit un plus la vanzari de 75% pe parcursul anului trecut, iar dupa primele sapte luni din 2006 au un plus de 30%, fata de o crestere generala a pietei de nici 10%. Este de asteptat, in consecinta, ca TOP 100 al anului 2006 sa ilustreze aceeasi ascensiune a importatorilor, completata foarte probabil cu intrarea in calcul a firmei General Motors Romania, judecand dupa evolutia sa din primul semestru al acestui an, cu o crestere a vanzarilor de 90%.
Pe partea de productie, pana la o noua privatizare a Daewoo Craiova, compania Automobile Dacia, detinuta de grupul Renault-Nissan, a constatat anul trecut primele rezultate ale programului de investitii pornit dupa privatizarea din 1999. Anul 2005 a fost primul incheiat cu profit de la venirea Renault ca actionar, marja profitului operational, de 4,7%, a fost chiar mai mare decat cea realizata de grupul Renault, iar veniturile de 1,2 miliarde de euro, datorate in principal modelului Logan, au situat compania in randul celor cinci de pe piata care au reusit anul trecut sa treaca pragul primului miliard de euro.
Anul trecut, Dacia a vandut pe piata interna in valoare de 850 de milioane de euro, iar la export de 348 de milioane de euro, planul pentru anii urmatori fiind ca exporturile (automobile si colectii integrale de piese pentru asamblare, in sistem CKD – completely knocked down) sa depaseasca vanzarile in Romania. Daca din 1999 pana la sfarsitul anului trecut, investitiile Renault la Dacia au ajuns la 650 de milioane de euro, pana la sfarsitul anului viitor urmeaza investitii de inca 180 de milioane, destinate sa extinda capacitatea uzinei de la Pitesti.
7. orange
IN URCARE: Orange Romania si-a pastrat si in 2005 avansul in fata principalului competitor, Mobifon, consolidat anul acesta ca Vodafone Romania
20-25%: Cresterea inregistrata de piata de comunicatii mobile in 2005, potrivit ANRC
TELECOM
Dialog de la distanta
Telemobil (Zapp) e pe locul 91, Cosmote nu e deloc: lipsa competitorilor din topul principalelor companii romanesti face ca lupta pe aceasta piata sa se poarte, in continuare, intre Orange si Mobifon, aceasta din urma preluata anul trecut de grupul Vodafone. Fata de 2004, Orange si-a pastrat locul 8 in clasament, la fel si Mobifon, care si-a pastrat locul al zecelea.
Lupta ramane destul de stransa, comparand rezultatele lor in euro, chiar daca distanta intre cele doua companii n-a cunoscut mari variatii pe parcursul anilor 2004 si 2005: Orange, care si-a pastrat avansul, a plecat de la venituri de 607 milioane de euro si un profit net de 183 de milioane in 2004 si a ajuns la venituri de 860 de milioane si un profit de 276 de milioane, in timp ce Mobifon a plecat de la venituri de 408 milioane de euro si un profit net de 150 de milioane in 2004 si a ajuns la venituri de 739 milioane si un profit de 206 de milioane. Si la numarul de clienti, Orange continua sa devanseze Mobifon (Vodafone Romania), ajungand la sfarsitul lui martie curent la 7,1 milioane, fata de 6,8 milioane ai operatorului rival. Prin urmare, orice noua miscare pe piata ori decizie privind costurile conteaza pentru evolutia concurentei intre cei doi. Pe partea de profit, un teren unde francezii de la Orange si-au pastrat in 2005 avansul, noua conducere a Vodafone Romania, instalata in functie in toamna anului trecut, estimeaza deja rezultate imbunatatite. Pana acum, potrivit unei declaratii pentru BUSINESS Magazin, noul CEO prevede o crestere cu un punct procentual in plus a profitului operational (EBITDA) pentru actualul exercitiu financiar, care se va incheia anul viitor, in martie.
Cat priveste numarul de clienti, Orange a anuntat ca ritmul de crestere a bazei de abonati se va incetini, urmand sa se concentreze mai mult pe segmentul de business, in timp ce majorarea numarului de clienti ramane un obiectiv clar pentru Vodafone. In perioada aprilie-iunie a acestui an, de pilda, Vodafone a atras 350.000 de clienti noi, in timp ce Orange doar 100.000. Vodafone isi datoreaza o parte din avansul la acest capitol serviciilor de telefonie 3G, lansate in primavara lui 2005 si care acum sunt disponibile in 22 de orase, cu un numar de 135.000 de utilizatori. Orange si-a lansat propria oferta de servicii 3G in iunie 2006, oferta sa ramanand insa limitata la zonele Bucuresti si Timisoara.
11. distrigaz sud
IN STATIONARE: Compania preluata de Gaz de France si-a pastrat locul in clasament in 2005
65 mil. euro: Planul de investitii al Enel pentru distributiile de electricitate Banat si Dobrogea in 2006
UTILITATI
Post-privatizare: pasi pe loc
Compania de distributie a gazelor Distrigaz Sud, intrata in portofoliul Gaz de France, n-a intrat in top 10, situandu-se pe pozitia imediat urmatoare, a unsprezecea. Fosta Distrigaz Nord, actualmente E.ON Gaz Romania, a urcat pe locul 13 de pe locul 15. Dintre distribuitorii de electricitate, in top figureaza Electrica Muntenia Sud, proaspat privatizata cu ENEL – Italia, Electrica Oltenia, preluata de CEZ – Cehia, precum si Electrica Banat si Dobrogea, controlate de ENEL. Singura distributie de electricitate privatizata care nu apare in top este E.ON Moldova, cu o cifra de afaceri totusi apropiata de ultima clasata, respectiv 302 milioane de euro.
Aceste evolutii confirma doar unul din efectele privatizarii companiilor de utilitati, ca intr-o economie in crestere, cererea sporita de energie si gaze intretine in orice conditii un progres al veniturilor. La aceasta s-au adaugat insa si cresterile de tarife, de pe urma carora noii actionari straini au sperat si spera in continuare sa poata obtine resurse financiare suficiente pentru procesele de restructurare, in unele cazuri radicale, impuse companiilor preluate. La Distrigaz Sud Gaz de France a separat activitatile de distributie a gazelor de cele adiacente furnizarii, fiecare pe cate cinci sucursale regionale, cu management si personal propriu; E.ON Moldova, pregatindu-se de liberalizarea pietei de energie, a inlocuit sucursalele de distributie pe judete cu departamente pe categorii de activitati.
Totusi, in special pe partea de distributie a gazelor, amanarile din calendarul scumpirilor, din ratiuni de protectie sociala, au lasat companiile descoperite intr-un an cu cresteri sensibile ale pretului de achizitie a gazelor. Conducerile Distrigazurilor privatizate au admis ca aceasta a fost cauza principala pentru care ambele au incheiat anul trecut cu pierderi, dupa un an 2004 cu un profit modest. Va fi foarte interesant de vazut cum vor arata rezultatele pe 2006, avand in vedere ca, in ciuda presiunilor, Guvernul s-a straduit pe cat posibil si pe parcursul acestui an sa amane sau sa limiteze in continuare majorarile de tarife la gaze. Pe primul semestru din 2006, Distrigaz Sud, compania de utilitati cel mai bine situata in TOP 100, a anuntat un profit net de aproape 36 de milioane de euro.