Radu Gratian Ghetea a fost invitatul celui de-al cincilea
eveniment din seria MEET THE CEO, organizat lunar de BUSINESS
Magazin. La precedentele editii au participat Mariana Gheorghe
(Petrom) si Liliana Solomon (Vodafone), Misu Negritoiu (ING Bank
Romania), Saduokhas Meraliyev (Rompetrol) si Yorgos Ioannidis
(Romtelecom). Pentru a afla invitatii editiilor viitoare si pentru
detalii despre proiectul MEET THE CEO, accesati sectiunea Evenimente sau apelati numarul de telefon
0318.256.293.
Cauza pentru scaderea salariului “statistic” este taierea cu 25%
a lefurilor bugetarilor incepand cu 1 iulie.
De departe, metalurgia conduce topul cresterilor salariale din
iulie, cu un plus de 11,4% fata de luna precedenta. Vasile Parpala,
directorul executiv al Federatiei Patronale Metalurgia, membru al
Confederatiei Patronale din Industrie, Agricultura, Constructii si
Servicii din Romania, spune ca salariile mai mari ale angajatilor
sunt consecinta unei productii industriale mai mari. In iunie,
datele statistice arata ca intreaga industrie a mers mai bine.
Cititi mai multe pe www.gandul.info
De cand a venit criza, pe piata de media buying mizele cele mai
mari s-au jucat in tabara televiziunilor, care au continuat sa
primeasca cea mai mare parte din bugetele de media ale clientilor.
65% din aceste bugete sunt directionate catre televiziuni, 12,4%
catre promovarea outdoor, aproape 11% catre publicatiile din presa
scrisa si restul de aproape 12% merg la radiouri si pentru
campaniile derulate pe internet si in cinematografe.
Concret, anul trecut s-au cheltuit 222 de milioane de euro
pentru publicitatea de la televizor, dintr-o piata totala de 339 de
milioane de euro, iar pentru acest an estimarile se cifreaza la 209
milioane de euro, dintr-o piata a publicitatii care, cel mai
probabil, va scadea pana la 308 milioane de euro.
La inceputul anului, atunci cand Initiative Media a lansat Media
Fact Book, unul dintre cele mai importante barometre anuale ale
pietei de publicitate din Romania si care contabilizeaza cifrele
mentionate mai sus, vocile din industrie emiteau previziuni
optimiste. Dupa un an secetos in campanii noi si ample, era vremea
reluarii comunicarii si multi clienti pareau ca au inteles ca fara
comunicare e destul de greu sa fii competitiv.
“Daca iarna si primavara au fost bune, toamna lui 2010 ar trebui
sa fie si mai si” – cam asa suna mesajul pe care il transmiteau in
primavara publicitarii. Tot atunci se vorbea despre revenirea mult
ravnitelor sold-out-uri (achizitia integrala a spatiului de
publicitate de care dispune o televiziune), fapt care reprezinta,
de obicei, premisa perfecta pentru furnizorii de media de a creste
preturile.
In doar cateva luni, lucrurile s-au schimbat suficient de mult
incat sa dea peste cap planurile publicitarilor, ale clientilor lor
si sa puna la indoiala si calculele directorilor de vanzari din
media. Supraimpozitarea pe toate fronturile, scaderea salariilor
unei bune parti din populatia activa si, in general, starea de
incertitudine creata de prelungirea crizei nu reprezinta nici pe
departe un impuls pentru investitii, nici macar pentru cele de
promovare.
Tocmai de aceea, spre deosebire de alti ani, felul cum va arata
aceasta toamna din punctul de vedere al celor ce vor sa cumpere si
sa vanda publicitate ramane sub un mare semn al intrebarii. Nimeni
nu se grabeste sa se declare o victima clara, dar nici strigate de
bucurie nu se aud.
Nici macar oamenii care lucreaza in domeniu nu si-au format o
parere unitara despre ce urmeaza sa se intample din toamna. Steve
Dallas, managing director la Initiative, spune ca in momentul de
fata statiile TV par sa-si fi vandut tot spatiul disponibil pentru
toamna, ceea ce inseamna ca preturile ar trebui sa ramana la
acelasi nivel sau chiar sa creasca putin, ceea ce, mai ales in
conditiile actuale, ar fi o veste extraordinara pentru toata lumea.
Isi mentine insa si o rezerva: “Desigur, aceasta situatie se poate
schimba pe parcursul verii daca advertiserii vor incepe sa taie din
bugete. Astfel de masuri s-ar reflecta instant si asupra
preturilor”.
Totusi, tonul optimist care domina discursul lui Dallas are in
spate mai mult decat simple estimari. Astfel, numarul clientilor
care investesc in TV a crescut cu circa 10% fata de 2009. “Daca ne
raportam la numarul de spoturi vandute, cresterea este mai
semnificativa, vorbind de o marja de 33% si o crestere similara a
numarului de GRP (gross rating point) vandute.
Aceasta situatie este, desigur, o reflexie a micsorarii
preturilor practicate, comparativ cu prima jumatate a lui 2009″,
mai spune managing directorul de la Initiative. La acest capitol,
vorbim de reduceri semnificative, care, in multe cazuri au depasit
50% din valoarea preturilor de acum doi ani. De altfel, deja
furnizorii de media au devenit mai maleabili decat oricand si au
reusit sa gaseasca solutii adaptate acestui context, fie ca a fost
vorba de reduceri, de pachete promotionale sau diferite oferte
pentru clientii mai vechi.
“Daca am ajuns sa anulam anumite destinatii, inseamna ca piata
merge rau.” Explicatia sefului Blue Air, Sherif Ussama, vine sa
ilustreze faptul ca recesiunea a ajuns si la companiile low-cost.
Asta in contextul in care anul trecut, pentru prima oara in
istorie, liderul dintotdeauna TAROM a fost detronat de Blue Air din
fruntea topului companiilor aeriene dupa numarul de pasageri
transportati. Totul se explica atunci prin faptul ca, in plina
criza economica, pasagerii prefera zborurile mai ieftine. Dupa
euforia de anul trecut, urmata si la inceputul acestui an de
deschiderea bazei de la Larnaca (prima baza a unei companii
romanesti in afara tarii), sfarsitul verii a adus vesti proaste si
primele declaratii de prudenta ale oficialilor companiei.
“Situatia pe piata este dificila, iar la fiecare trei luni se
schimba previziunile despre profit si pierderi”, justifica Ussama
motivul restructurarilor. Mai exact, Blue Air a renuntat la patru
avioane, urmand sa ramana cu sase aparate, plus alte doua care vor
fi livrate de Boeing pana la finele anului. Fireste, reducerea cu
un sfert a flotei se traduce prin anulari de zboruri si reduceri de
personal. Compania va renunta la bazele operationale de la Larnaca
(Cipru) si Sibiu, deci aeronavele vor tranzita cele doua
aeroporturi fara sa mai poata initia si zboruri de acolo catre alte
destinatii.
“Ciprul a fost o destinatie cu potential in perioada verii, deci
asteptarile noastre au fost indeplinite in perioada iunie-august”,
observa Ussama. In plus, compania va urmari mentinerea celor mai
profitabile zboruri si inchiderea celor care au randament scazut.
Cat despre angajati, cei mai expusi sunt membrii echipajelor de
bord, piloti si stewardese, cateva zeci fiind nevoiti sa-si faca
bagajele pana la finele anului.
“De dragul imaginii, nu pot lua decizii care sa afecteze
activitatea companiei. Ne asteptam ca strategia de restructurare sa
duca la o crestere a profitului.” “Profit”, un cuvant repetat
obsesiv de seful Blue Air, care asteapta sa vada semnul plus cand
va trage linie la finele anului. Bilantul la sase luni se lasa insa
asteptat. Singurele date remise BUSINESS Magazin se refera la
cresterea de 41% a numarului de pasageri transportati si avansul de
10% al veniturilor. Sau, cu alte cuvinte, mai multe bilete vandute,
dar la un pret mult mai mic. Cresteri similare au raportat si
principalii concurenti ai Blue Air pentru semestrul intai, Wizz Air
si TAROM anuntand cresterea numarului de pasageri si salturi usoare
ale veniturilor. Pe de alta parte insa, cele doua companii nu
vorbesc de restructurare, ba chiar anunta zboruri noi, iar Wizz Air
va lansa in aceasta saptamana si un card de credit cobranded, cu
BCR, ca urmare a unui parteneriat prin care s-a lansat un astfel de
card deja in Ungaria.
“Folosirea unui geam de tip tripan in locul unuia similar de tip
termopan poate conduce la o scadere de 10-15% a valorii facturii
aferente incalzirii unei locuinte. In plus, protectia fonica este
cu pana la 50% superioara unui termopan clasic”, a declarat pentru
Gandul Marin Crutescu, membru al Consiliului Director al
Patronatului Producatorilor de Tamplarie Termoizolanta(PPTT).
Cititi mai multe pe www.gandul.info
De la chelner cu 1 milion de lei pe saptamana la patron peste o
afacere de 2 milioane de euro pe an: “Fabrica de idei
Gandul” continua cu povestea lui Alexandru Pintilie, un tanar de 25
de ani care are o afacere prospera din vanzarea pe internet de
polite RCA, fara credite de la banci. Cum sa economisiti bani luand
exemplu de la miliardarii stransi la punga: Carlos Slim, mogulul
mexican al comunicatiilor si cel mai bogat om din lume.
Peste 300 de clienti nemultumiti ai BCR au trimis o scrisoare deschisa presedintelui Traian
Basescu, prin care ii solicita sa ceara ANPC sa aplice legea fara
discriminare si ca presedintele sa respinga orice act normativ care
ar diminua drepturile clientilor in raport cu bancile, anunta
Evenimentul Zilei. “Impinge tava”, deviza turistului de pe
litoral: ca sa economiseasca bani, oamenii au stat la hotel in
sejururi scurte si au preferat sa manance la terase ieftine si de
la supermarket.
Actionarii vor primi dividende consistente, iar noii
supraveghetori vor lua salarii grase, afirma Adevarul;
“Haideti sa luam desertul!” a fost expresia cu care Ionut Popescu, presedintele
Fondului Proprietatea, i-a invitat pe actionari, in sedinta de
ieri, sa-si imparta profitul. “Eu exclud un acord cu FMI care sa
presupuna un nou imprumut, ca cel de acum. Guvernul nu cred ca va
mai lua bani de la FMI, ci de pe pietele internationale”, declara
Mihai Tanasescu, reprezentantul Romaniei la Fond.
Suntem pe cale sa revenim, dupa patru ani, in postura de
creditori neti ai sistemului bancar,
consemneaza Romania Libera, intrucat depozitele populatiei
au egalat creditele, recuperand intr-un an si jumatate un decalaj
de aproape 3 miliarde de euro fata de credite. Cum arata Europa de
Est dupa 20 de ani de investitii straine: in 20 de ani, zona a
atras investitii straine directe nete in valoare totala de 700 de
miliarde de dolari.
Dupa ce Fondul Proprietatea a trecut oficial din administrarea
locala pe mainile Franklin Templeton, obiectivul numarul unu este ca pe parcursul
lunii octombrie sa inceapa distributia dividendelor in valoare de
1,1 mld. lei ramase restante, pe locul secund fiind listarea la
Bursa de Valori Bucuresti, informeaza Ziarul Financiar.
Numarul apartamentelor goale in ansamblurile rezidentiale a crescut
cu 50% dupa primul trimestru, conform estimarilor Coldwell Banker.
Chestiunea dobanzii la titlurile de stat a devenit in ultima
luna o preocupare tot mai intensa pentru bancile participante la
licitatii, ai caror analisti motiveaza, in declaratiile date pentru
agentiile straine de presa, ca Finantele ar trebui sa ofere dobanzi
peste plafonul autoimpus de 7%, atat din cauza asteptarilor mai
mari privind inflatia si a pesimismului in crestere privind
perspectiva economiei, cat si, mai nou, din cauza incertitudinilor
legate de remaniere si de viitorul politic al programului de
reforme negociat cu FMI.
“E interesant de vazut ca ei (statul, n.red.) au esuat in a
vinde tocmai titlurile care de obicei atrag cel mai mare interes
din partea cumparatorilor, gratie scadentei lor scurte”, a comentat
pentru Reuters
Vlad Muscalu, economist in cadrul ING Bank Romania. “Pare ca
remanierea si alti factori au crescut presiunea pe dobanzi, asa
incat ne asteptam ca previziunile noastre privind o renuntare la
plafonul de 7% sa se indeplineasca mai curand decat ne
asteptam”.
“Guvernul se tine inca de limita de 7%, dar presiunea pietei se
intensifica inclusiv pentru titlurile cu scadente mici. Recenta
agitatie de pe scena politica n-a fost deloc de ajutor. Acum, cel
mai important lucru e ca programul cu FMI sa fie mentinut in
grafic”, a declarat agentiei
Bloomberg Gyula Toth, strateg pentru pietele emergente la
UniCredit din Viena.
Alti participanti la piata sustin insa ca e doar o problema de
cine rezista mai mult si ca rezultatul de luni e doar un caz
izolat, din cauza excesului de lichiditate din piata. “Daca
Ministerul Finantelor se tine de acest plafon de 7% si daca banca
centrala nu inunda piata cu lichiditate, atunci bancile vor accepta
pana la urma dobanda pentru titlurile la sase luni”, declara un
trader, citat de Reuters.
De la inceputul anului, statul a vandut titluri in valoare de
circa 28 de miliarde de lei, fata de un obiectiv de 34,25 miliarde.
Luni, investitorii au prezentat oferte in valoare de 1,47 miliarde
de lei, dar tot ce a depasit randamentul de 7% a fost respins.
Recent, Consiliul Fiscal a recomandat Guvernului sa ia masuri
pentru un management mai bun al datoriei publice, in sensul
cresterii scadentelor la care sunt oferite spre vanzare titluri de
stat. Ponderea datoriei pe termen scurt a statului a crescut din
2008 pana in 2009, de la 2,5% la 5,4%; ponderea in PIB a datoriei
scadente peste numai un an a crescut de trei ori, in timp ce aceea
cu scadente intre 1 si 5 ani aproape s-a dublat.
In principal din cauza majorarii TVA, BNR a modificat prognoza
de inflatie pentru 2011, de la 2,8% la 3,1%, dupa ce estimarea
privind rata inflatiei a fost majorata de la 3,7% la 7,8% pentru
anul in curs.; aceasta schimbare a fost invocata de banci in toate
comentariile din ultima vreme despre necesitatea ca statul sa vina
cu randamente mai bune pentru certificatele de trezorerie sau
obligatiunile pe care le ofera. Tinta de inflatie pentru acest an
este de 3,5% plus/minus 1%, iar pentru 2011 este de 3%.
“Trebuie sa vedem cat de mult vom continua sa cheltuim pentru
costuri sociale. Avem un deficit de aproape 3 miliarde euro, ceea
ce este dramatic. Trebuie sa reducem toate bugetele”, a afirmat
Traian Basescu, potrivit unei inregistrari difuzate de Realitatea
Tv.
Presedintele Traian Basescu a declarat, luni, la Cotroceni, la
intalnirea cu seful Misiunii Fondului Monetar International in
Romania, Jeffrey Franks, ca in luna octombrie va trebui analizata
posibilitatea discutarii unui nou acord cu FMI.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Prin intermediul celor 10 divizii si companii, Grupul Agricover
asigura toata gama produselor si serviciilor pentru agricultura –
de la distributia de seminte, ingrasaminte si produse
fito-sanitare, la finantarea exploatatiilor agricole, servicii de
transport si depozitare, valorificarea recoltelor, consultanta
tehnica si de business etc.
“Printr-o alta companie din grup, Agricover Credit IFN putem
asigura finantarea necesarului de combustibil, iar fermierii, pot
plati motorina respectiva (pot <<stinge creditele>>)
atat in bani, cat si in produse, dupa recoltare”, declara Arsene.
El adaguga ca dintr-un totalul clientilor Agricover – cca 3.000
exploatatii agricole, compania isi propunem sa lucreze cu cel putin
60% dintre acestia prin noua divizie de distributie de
motorina.
