BusinessMagazin

Blog

  • ZONE FARA OMG

    In Europa, zeci de autoritati locale si regionale vor sa excluda cultivarea OMG in zona subordonata lor. 

     AUSTRIA: Opt din noua regiuni austriece s-au declarat non-OMG. Peste 100 de municipalitati au semnat o rezolutie prin care declarau ca nu cultiva OMG.

    BELGIA: peste 100 de comunitati s-au declarat „zone fara OMG“.

    FRANTA: Peste 1.250 de primari au emis declaratii prin care anuntau statutul de „fara OMG“ al localitatilor lor. 

    GERMANIA: Peste 50 de zone libere de OMG au fost „infiintate“ de o asociatie formata din peste 11.600 de fermieri adepti ai agriculturii conventionale sau organice.

    GRECIA: Toate cele 54 de prefecturi grecesti au votat sa isi declare zonele „fara OMG“, facand din Grecia prima tara in intregime acoperita de zone fara OMG.

    ITALIA: Peste 1.800 de municipalitati italiene s-au declarat pana acum „fara OMG“. Suprafetele controlate de aceste municipalitati acopera aproape 80% din Italia.

    SLOVENIA: Face parte dintr-o bioregiune mai mare „fara OMG“: Alpe Adria.

    RUSIA: Rusia nu cultiva OMG, dar de ani de zile face experimente de modificare genetica a plantelor sau a animalelor.

    SERBIA: Potrivit autoritatilor, cultivarea de OMG nu este o solutie, pentru ca tara nu ar putea concura cu marii producatori de OMG ai lumii. 

  • OFENSIVA

    Linux incepe sa castige tot mai mult din piata de servere. Se pregatesc PC-urile. 

     

    server

    trim. I 2005        /

    trim. I 2004

    UNIX

    unitati

    +5%

     

    valoare

    +2,8%

    Windows

    unitati

    +10,7%

     

    valoare

    +12,3%

    Linux

    unitati

    +31,1%

     

    valoare

    +35,2%

     

  • Fonduri pentru mediu

    Majoritatea fondurilor pentru mediu vor „pleca“ inspre cel mai costisitor domeniu: managementul apei (ape potabile si ape uzate). Totusi, aceste fonduri vor putea fi accesate si pentru managementul deseurilor, biodiversitate, reconstructie ecologica, retehnologizare, prevenirea poluarii aerului.

    • PHARE Sunt folosite in special pentru intarirea capacitatii administratiilor din domeniul protectiei mediului. In perioada 2000 – 2006, sumele alocate prin PHARE se ridica la aproximativ 250 de milioane de euro, Romania fiind cel de-al doilea mare beneficiar dupa Polonia. Granturile PHARE si ISPA in domeniul mediului totalizeaza 9,9 miliarde de euro.
    • ISPA Se ocupa numai de sectoarele mediu si transport si se deruleaza pe o perioada de 7 ani (2000-2006). Pana acum, din fondurile ISPA-mediu s-au facut investitii in domeniul apei si al deseurilor. Sprijinul comunitar prin ISPA poate lua forma unor asistente tehnice si imprumuturi nerambursabile. Beneficiarii preferati de ISPA sunt unitatile din sectorul public, comunitatile locale si serviciile municipale. Bucuresti are in derulare un proiect ISPA de 200 de milioane de euro pentru construirea statiei de epurare la Glina.
    • FONDURILE DE COEZIUNE Accesibile dupa 2007, fondurile de coeziune vor fi mult mai mari: 350-450 de milioane de euro in primul an, pentru 20-30 de proiecte anual. In anii urmatori primului an, fondurile se situeaza la nivelul de 400-500 mil. euro anual. Ele vor fi axate la inceput tot pe managementul deseurilor si managementul apelor.
    • FONDURILE STRUCTURALE Sunt granturi mai mici, de cateva zeci pana la cateva sute de mii de euro, destinate atat sferei publice cat si celei private si ONG-urilor. Romania nu are inca experienta acestor fonduri. Momentan, prin scheme de granturi mici PHARE, se fac exercitii pentru punerea in functiune a sistemului de management pentru acest tip de fonduri.

  • Diplomatie cu ochi oblici

    Nimeni nu se gandea ca discutiile dintre comisarul european pentru comert, Peter Mandelson, si omologul sau chinez, Bo Xilai, cu privire la exportul de textile al Chinei, se vor finaliza cu un consens, scrie revista L’Express.

    Cu toate acestea, cand a vizitat Franta in mai, Bo Xilai a declarat ca problema textilelor „trebuie rezolvata intr-un mod convenabil“. Ceea ce s-a si intamplat. Dupa mai bine de zece ore de negocieri, Beijing-ul s-a angajat ca va limita exporturile de tricouri si pantaloni. O victorie importanta pentu Bo Xilai, care a dovedit, dupa numai un an si jumatate de la investirea in functie, ca este un diplomat excelent, comenteaza revista. „Sarmant“, „cu o exprimare fara cusur“ si „foarte direct“ – asa il caracterizeaza ministrul francez François Loos pe Bo Xilai, fiul unui veteran al Partidului Comunist, apropiat al lui Mao.

    Ministrul are o cariera fara cusur, care il plaseaza inaintea oricarui concurent la succesiunea, oricum indepartata, a actualului presedinte Hu Jintao, scrie francezul Jacques de Goldfiem in cartea „Cine conduce China astazi?“. Cariera lui a intrat pe un fagas ascendent la inceputul anilor ‘90, cand a devenit primarul orasului Dalian din nord-estul Chinei.

    In aceasta perioada a  modernizat localitatea, a cerut sprijinul investitorilor straini in vederea consolidarii echipei locale de fotbal si a organizat unele dintre cele mai mari defilari de moda din lume.
    In 2002 a fost inclus in comitetul central al Partidului Comunist, devenind, in scurt timp, membru al guvernului chinez.

    Daca pentru moment a facut pace cu europenii, urmatoarea mare provocare pentru Bo Xilai sunt americanii. Acestia sunt tot mai iritati de piata uriasa a produselor contrafacute, de deficitul comercial imens sau de yuanul subevaluat.

  • Femeile preiau conducerea

    Cel putin cand vine vorba de tranzactionarea actiunilor, femeile sunt sexul tare, atesta rezultatele unui nou studiu intreprins de DigitalLook.com.

    Cercetarea, bazata pe adunarea a 100.000 de portofolii, a demonstrat ca in ultimul an femeile au facut investitii mai profitabile decat colegii lor barbati. Portofoliile detinute de femei au crescut, in medie, cu 17% la sfarsitul anului (27 mai 2005), in timp ce afaceristii de sex masculin nu au obtinut decat o crestere de 11%. Potrivit raportului, femeile obisnuiesc sa isi construiasca un portofoliu echilibrat, detinand actiuni in companii din sectorul alimentar si al bauturilor, al divertismentului sau al timpului liber.

    Pe de alta parte, barbatii inclina sa cumpere actiuni in domeniul exploatarilor miniere, petrolului si gazelor, sectoare care aduc profituri insemnate, dar care sunt predispuse spre volatilitate si a caror valoare poate scadea brusc.

  • PENALITATI

    Intr-adevar, controversate! Penalitatile neconformarii cu prevederile UE in domeniul mediului se acorda in functie de gravitatea, durata, domeniul si importanta politica si economica a „greselii“. Pentru fiecare dintre acesti coeficienti, intre tarile pasibile si UE se nasc dispute. Din informatiile Ministerului Mediului, BUSINESS Magazin a putut culege trei experiente.

     

    DESEURI In 1997, Comisia Europeana a amendat Grecia cu 20.000 de euro pe zi din cauza neconformitatii unui depozit de deseuri.

    SPANIA Spaniei i-a fost propusa o amenda de 11.400 de euro pe zi din acelasi motiv.

    APA DE IMBAIERE O penalitate de 34.200 de euro pe zi a afectat bugetul unui stat UE din cauza unor ape de imbaiere neconforme.

  • Costuri la start

    Afacerile in domeniul mediului costa mult si se amortizeaza incet. Dar materia prima e sigura si volumul ei in crestere, ceea ce garanteaza profitabilitatea lor pe termen lung.

     

    SISTEM INTEGRAT Un sistem integrat de management al deseurilor pentru 350.000 de locuitori (un judet) costa intre 30-35 de milioane de euro. In Romania exista cateva proiecte-pilot la nivel de orase.

     

    DEPOZIT ECOLOGIC 12-40 de mii de euro, in functie de marimea depozitului. Nu va exista un depozit in fiecare oras sau comuna, dar fiecare comuna va avea un sistem de colectare. Depozitele vor avea in jur, ca sateliti, 3-6 statii de transfer (in functie de marimea judetului). Aceste statii de transfer vor avea rolul de tampon intre depozitul mare si colectarea de la sursa. Ele vor fi amplasate astfel incat distanta dus-intors de la statia de transfer la depozitul zonal sa fie intre 50-60 de km, pentru a nu incarca costul salubritatii cu costul transferului. Daca nu se realizeaza colectarea selectiva de la sursa, pe statia de transfer se vor putea instala statii de sortare, iar in jurul lor vor putea fi construite instalatii de reciclare.

     

    FIRMA DE SALUBRITATE 1-3 milioane de euro. Avizarea unui sistem (depozit, colectare, tratare-compostare) dureaza cel putin un an. In Romania exista circa 450 de astfel de firme, dintre care peste 70% sunt private, conform datelor Asociatiei Romane de Salubritate. Asociatia estimeaza insa ca numarul acestora va scadea in viitor, datorita tendintei de regionalizare a serviciilor si a aparitiei unor firme „mari, cu putere financiara si experienta in domeniu“.

     

    5-10% Profitul in afacerile de management al deseurilor, care variaza in functie de volumul activitatilor, potrivit directorului ARS, Viorel Marcu

     

    UNITATE DE RECICLARE PLASTIC Investitia este apreciata la 160-240 de euro pe tona. O capacitate standard este in jur de 7.000 de tone.

     

    RECICLAREA HARTIEI Pentru o fabrica de hartie cu o capacitate mai mica de 150 de kilotone, investitia este apreciata la o valoare cuprinsa intre 450 si 550 de euro pe tona de capacitate.

  • DUPA FAPTA, SI RASPLATA

    Timp de cinci ani, Ungaria va primi 27 de milioane de euro anual din doua fonduri create de trei state din zona economica europeana, dupa cum urmeaza: 12 milioane vor veni de la Mecanismul Financiar Multilateral al EFTA si 15 milioane de la Mecanismul Financiar Bilateral din Norvegia, anunta Budapest Business Journal.

    Potrivit unui studiu realizat de Banca Mondiala, Ungaria dispune de legi simple, care vin in intampinarea potentialilor investitori, insa procesul inceperii unei noi afaceri este costisitor si extenuant. Ungaria protejeaza interesele investitorilor si este foarte clara cu privire la obligatiile acestora, se mai arata in raport. Cu toate acestea, indicele care masoara increderea in afaceri a scazut din nou in mai, la fel si increderea consumatorului, potrivit datelor oferite de GKI-Wallis.

    Cel mai mult au scazut afacerile din domeniul retail-ului, care au raportat rezultate slabe si comenzi viitoare minime. Indicele de pret a crescut cu 3,6% fata de anul trecut, in mare parte datorita cresterii cu 2,1% a pretului la alimente, a anuntat Oficiul Central pentru Statistici. Salariul brut a crescut si el cu 11,9%, in perioada ianuarie-aprilie, iar cel net cu 12,3%.

  • Sfera economica pentru tarile din est

    Sud-estul Europei ar trebui sa-si construiasca o imagine de regiune integrata, iar statele individuale trebuie sa sustina mai mult investitorii, a spus Fabrizio Saccomanni, responsabil cu managementul de risc in cadrul Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare, la Conferinta Ministeriala a Europei de Sud-Est pe probleme de investitii si comert.

    Intrebat care sunt principalele obstacole intampinate de cei care doresc sa investeasca in zona,Saccomanni a raspuns ca exista o problema legata de felul in care percep strainii aceasta regiune. Desi are un potential insemnat, cu o populatie de 55 de milioane de persoane si o pozitie geografica strategica ce face legatura intre est si vest, strainii vad in Europa de Sud-Est o zona inca fragmentata, a declarat Saccomanni.

    In plus, observatorul de rand o percepe ca pe o regiune care n-a facut tot posibilul pentru a inlatura barierele comerciale interne. Saccomanni crede ca cea mai buna solutie ar fi crearea unei „sfere economice comune“ in regiune, dar propunerea sa se loveste de opozitia celor care considera ca o astfel de initiativa ar putea reinvia vechile structuri politice de tip centralist. Scopul crearii unei astfel de sfere economice este acela de a-i atrage pe investitori prin posibilitatea de a avea acces usor si pe pietele tarilor vecine. Saccomanni a adaugat ca investitiile straine in zona au inceput sa creasca, dar tendinta lor e de a se concentra in anumite tari si mai mult in sfera privatizarilor decat in cea a afacerilor noi.

  • AFACERI VERZI

    Hartie. Sticle goale. Baterii descarcate. Doze de aluminiu. Pentru asa-numitul „management al deseurilor“, Ministerul Mediului se asteapta la investitii de 8 miliarde de euro inainte si dupa integrarea in UE. Urmeaza, deci, cateva povesti de succes.

     

    In Romania, afacerile din domeniul mediu-lui se rezuma la cateva povesti de pionierat si la mii de oportunitati. De cand cu aderarea, protectia mediului a devenit – din preocupare de lux – unul dintre cele mai prolifice domenii pentru viitoare afaceri. Cu toate acestea, investitiile in domeniu se misca greoi. Cu putin timp in urma, Romania a fost atentionata de Comisia Europeana ca mediul este unul dintre cele sapte pietroaie care atarna de gatul tarii in directia opusa aderarii la UE.

     

    La aceasta situatie s-a ajuns tocmai din lipsa investitorilor. Pentru ca lipsa investitiilor inseamna lipsa infrastructurii, care inseamna imposibilitatea aplicarii legilor. Fie ele cu luciu european.Insa oportunitatile rasar una cate una, iar managementul deseurilor pare cel mai profitabil, depasindu-l pe cel al apelor, aerului sau solului.Din acest motiv, investitiile in acest segment sunt asteptate aproape exclusiv din sectorul privat, spune Attila Korodi, secretar de stat in Ministerul Mediului.

     

    Korodi estima la jumatatea lunii mai ca aceste investitii vor insuma cam opt miliarde de euro. O luna mai devreme, suma fusese evaluata de ministerul pe care secretarul de stat il reprezinta la cinci miliarde, iar in 2004, cand elabora „Strategia Nationala de Gestionare a Deseurilor“, la nici patru miliarde. Nu e de mirare ca ministerul se fastaceste cand e vorba de estimari, spune Dragos Dima, un antreprenor care va investi pana la toamna peste 500.000 de euro intr-o afacere proprie de management al deseurilor. Lipsa infrastructurii in domeniu nu a permis crearea unui sistem coerent al informatiilor, facand ca evaluarile sa fie pure intuitii.

     

    „Ministerul Mediului nu stie exact cata hartie s-a reciclat si sub ce tipuri“, explica Dima. „Inexistenta infrastructurii creeaza rupturi in fluxul informational. Spui tu ca ai reciclat atata, dar ne intoarcem la Moromete: «Pe ce te bazezi»?“Nu pe intuitia lui sau pe a ministerului s-a bazat Dima cand s-a hotarat sa investeasca in managementul deseurilor. Daca ii ceri sa-si descrie afacerea, va folosi patru cuvinte: „o foarte buna oportunitate“. Apoi iti va explica logic cum va scoate bani din deseuri. Va colecta, sorta si valorifica toate tipurile de ambalaje, baterii, cartuse si tonere de imprimanta. Va gestiona, cu alte cuvinte, un „sistem integrat de management al deseurilor“. Principalii lui clienti vor fi retailerii, de la care va prelua ambalajele pentru a le vinde procesatorilor fie in tara, fie in strainatate. O alegere mai buna nici ca se putea, avand in vedere ca numarul retelelor de magazine va creste considerabil in urmatorii doi ani cand vor intra pe piata Kaufland, Tengelmann, Real (divizia de hipermarket a grupului Metro) si Baumax (o retea austriaca de bricolaj).

     

    Cu cei prezenti, Dima a vorbit deja. „Unii sunt interesati, altii urmeaza sa se intereseze, iar altii au spus ca, daca nu-i obliga legea, nu fac nimic“, povesteste antreprenorul. El stie insa ca afacerea lui va functiona din toamna. Un singur model de astfel de afacere exista in prezent in Romania (Eco Rom Ambalaje SA). Producatorul alimentar Scandia Romana, membru al societatii din aceasta primavara, plateste o taxa prin care i se garanteaza ca ambalajele pe care le produce – odata devenite deseuri – sunt colectate si reciclate de agenti autorizati. Conform legislatiei romanesti in vigoare, companiile producatoare au obligatia de a recicla 20% si de a valorifica 30% din cantitatea de ambalaje rezultate in urma activitatii lor (de exemplu, tabla de la conserve, eticheta ambalajului, folia de ambalare a baxurilor). In cazul in care nu recicleaza aceste cantitati – care vor creste la un total de 66% in acest an pentru a se conforma prevederilor UE – companiile trebuie sa achite o suma compensatoare catre stat de 5.000 de lei pe kilogram.

     

    „Asta nu inseamna insa ca deseurile vor fi colectate si reciclate“, atentioneaza Sorin Bozdog, directorul comercial al Scandia. Sisteme integrate de mana-gement al deseurilor nu exista in Romania decat in cateva orase, prin proiecte-pilot. In Piatra-Neamt, de exemplu, pana in luna ianuarie a anului viitor, vechiul sistem de colectare si depozitare a deseurilor solide va fi inlocuit cu unul modern, ecologic. Reciclarea va deveni una dintre principalele destinatii ale deseurilor in acest oras, anuland suprematia gropii de gunoi. Sortarea va fi facuta atat la domiciliu, de catre fiecare locuitor al orasului, cat si prin statii de sortare. Pretul proiectului: 16 milioane de euro, platiti de guvernul danez, guvernul roman si primarie.

     

    Pentru acoperirea unui intreg judet, un astfel de proiect ar avea nevoie de 30 – 35 de milioane de euro, estimeaza Viorel Marcu, directorul Asociatiei Romane de Salubritate (ARS). Nu e de mirare ca lucrurile avanseaza greu. Dar timpul alocat de UE Romaniei nu mai permite intarzieri. Pana in 2007, toate cele 249 de gropi de gunoi neconforme trebuie inchise, in locul lor urmand sa ne descurcam cu 50 de depozite ecologice mari si 15 mai mici pentru zonele izolate, pe care trebuie sa le construim intre timp (momentan exista 16 depozite conforme). Diferenta e mare. Si va trebui amortizata cumva.

     

    Cum? „Va trebui sa intervenim cu reciclarea, recuperarea si revalorificarea, altfel presiunea asupra acestor depozite va fi foarte mare“, spune Dragos Dima, antreprenorul care din toamna vrea sa scoata bani din deseuri. In urma acestor procese, doar 20% din deseuri vor mai lua drumul depozitelor. Ceea ce nu se recicleaza poate fi folosit pe post de combustibil pentru fabricile de ciment si, pe viitor, chiar pentru termocentrale. Chiar daca duce lipsa de statii de reciclare, Romania si-a facut calculele si stie cat costa. „O unitate de regenerare a plasticului cu o capacitate de 7 kilotone va costa intre 1,12 – 1,68 milioane de euro“, spune Elena Dumitru, director al Directiei de Management al Deseurilor si Substantelor Chimice Periculoase din cadrul Ministerulului Mediului si Gospodaririi Apelor (MMGA).

     

    Daca ne referim strict la reciclarea PET-urilor, in Romania nu exista un reciclator care sa obtina PET alimentar din deseuri de PET. Ca atare, Romania importa an de an PET alimentar in valoare de 80-100 de milioane de euro (PET-ul, fiind un produs vandut la bursa, are un pret volatil). In Romania, acest produs este doar colectat, compactat sau facut fulgi si trimis la export in special in tari din Asia de Sud-Est (China este un mare consumator de deseuri de PET).

     

    Reciclatorii nu s-au incumetat inca sa investeasca in Romania pentru ca PET-ul ar trebui colectat selectiv in functie de culoare, iar infrastructura pentru colectarea selectiva lipseste. La fel de neselectiv e colectata si hartia. Din acest motiv, duzina de categorii de hartie reciclate in Germania se reduc in Romania la o singura categorie, spune Dragos Dima. „Se amesteca cartonul cu hartia grafica si cu hartia de ziar“, explica antreprenorul. „Din ce se recicleaza, se mai pot face hartie igienica, servetele si hartie de ziar. Nu hartie grafica“.

     

    Totusi, Romania a facut un pas inainte anul trecut in ce priveste reciclarea hartiei, spune Elena Dumitru de la MMGA: daca pana acum doi ani toate cele 220 de mii de tone de hartie reciclata erau importate, la sfarsitul anului trecut fabricile au colectat jumatate din aceasta cantitate din tara, platind un pret dublu fata de cel platit pentru importuri. Dumitru explica fenomenul: „Au inteles necesitatea eliminarii deseurilor din Romania“. Adevarul e la mijloc: legislatia pentru importul de deseuri s-a modificat intre timp, facand mai avantajoasa gestionarea deseurilor din tara.

     

    Alte oportunitati: in Romania nu exista facilitati nici pentru reciclarea materialelor compozite (vezi Tetra Pack-urile, compuse din hartie, plastic si aluminiu), fapt pentru care aceste deseuri sunt exportate. Pentru reciclarea cutiilor de aluminiu de la bere si racoritoare si-au anuntat interesul cateva companii din Austria si Australia, spune Dumitru de la MMGA, dar, inainte de a investi, companiile asteapta dezvoltarea sistemelor de colectare selectiva care le pot asigura materia prima. Cat despre ambalajele de sticla, statisticile Ministerului Economiei si Comertului pe 2004 aratau ca numai 16% din totalul de 300.000 de tone au fost recuperate.

     

    Daca vrei sa afli rentabilitatea unei afaceri in domeniul gestionarii deseurilor, expertii iti vor spune ca e o afacere „profitabila, dar in timp, ca orice investitie in mediu“. Profitul variaza in functie de volumul activitatilor si poate fi intre 5-10%, spune Viorel Marcu, directorul ARS.Mai mult, toate afacerile din domeniul mediului se inlantuie si o veriga lipsa face ca intreg sistemul sa fie nerentabil. „Nu e un one-man show“, spune Dima. Totul depinde de „colectarea selectiva la sursa“ – adica de vointa fiecarui cetatean de a-si separa „gunoiul menajer“ in „sticlele la sticle, plasticul la plastic, hartia la hartie“ si asa mai departe, toate aruncate in containere separate.

     

    In Slovenia, o tara de zece ori mai mica decat Romania – si ca numar de locuitori si ca suprafata – managementul deseurilor este inca o mare problema. Pana in 2007, noul membru UE ar trebui sa aiba 12 centre regionale de management al deseurilor. Dar nu le va avea, din lipsa de fonduri, spune Sasa Petejan, ziarista la principalul cotidian sloven. Va primi penalitati? „Nu cred, intotdeauna poti prelungi deadline-ul“, spune ziarista. Managementul deseurilor e in proprietatea statului si nu constituie un sistem uniform pentru intregul stat. Colectarea selectiva se face doar in anumite zone. Iar unde se face, este o chestie de optiune pentru cetatean. Langa cele trei-patru containere specializate, este prezent intotdeauna un altul pentru „diverse“, unde arunca cei care nu vor sa ajute la sortarea deseurilor. Cei care vor sa ajute isi asuma si ocupatia zilnica de a spala sticlele sau PET-urile. Ce nu e spalat nu se refoloseste, spune Petejan.

     

    O alta problema a Sloveniei este ca nu are inca o strategie in domeniu. Deseurile sunt mereu prea multe pentru depozitele existente. „Am acceptat niste tinte inainte sa stim ce avem“, spune Petejan. O solutie ar fi reducerea ambalajelor produse, iar unii dintre producatorii de pasta de dinti din Slovenia au venit in intampinarea acestei idei renuntand la ambalajul de carton pentru pasta. Reducand cantitatea de ambalaje, isi reduc si costurile de gestionare ulterioara a deseurilor de ambalaje, de care sunt responsabili.

    Aceasta solutie ar putea contracara teoria conform careia, pe masura ce nivelul de trai intr-o tara creste, creste si cantitatea de deseuri dintre granitele ei.

     

    In Romania, producatorii n-au ajuns inca la asemenea cutezatoare ganduri, dar nevoia de a economisi ii va aduce tot aici. Si bine ar fi, pentru ca deseurile menajere in Romania nu vor fi incinerate, doar depozitate, ceea ce va duce, mai devreme sau mai tarziu, la suprasolicitarea depozitelor. Argumentul pentru lipsa incineratoarelor pentru deseuri municipale este pur financiar, explica Elena Dumitru de la MMGA.

     

    „Din experienta statelor membre s-a observat ca investitiile sunt foarte costisitoare pentru un incinerator pentru deseuri municipale care sa recupereze energia si sa se alinieze conditiilor de emisii impuse de UE“, spune Dumitriu. „Costul de constructie a unui incinerator poate ajunge la zeci de milioane de euro si se va repercuta in buzunarul cetateanului“. In UE, eliminarea prin incinerare ajunge la un cost de circa 240-250 de euro pe tona, pret pe care intr-adevar il suporta cetateanul. Incineratoarele lor sunt cu recuperare de energie, cu care se poate asigura apa calda sau incalzirea, dar „din punct de vedere al suportabilitatii costurilor s-a ales ca alternativa pentru Romania depozitarea in conditii ecologice si cu minimizare de cantitate de deseuri“, explica Dumitru.

     

    Incineratoarele neconforme existente in Romania vor fi inchise. In 2004 au fost inchise 56, in acest an vor mai disparea 54, si in 2006, inca 100. Doar deseurile periculoase vor fi incinerate in Romania. Atat cele industriale cat si cele medicale. In prima categorie se inghesuie deja antreprenorii, desi, pana de curand, mai-nimeni nu si-a manifestat interesul.

     

    Conform unor date furnizate de Ministerul Mediului, antreprenorii vor sa construiasca foarte multe incineratoare de capacitati mici care, insumate, ar depasi potentialul de 60.000 de tone de deseuri periculoase industriale generate in Romania. Acest lucru nu va fi posibil, deoarece capacitatea minima a unui incinerator va trebui sa fie de 10.000 de tone pe an. In Bucuresti, un astfel de incinerator apartinand companiei Iridex e in faza finala de eliberare a autorizatiei de mediu. Capacitatea actuala a incineratorului este de 6.500 de tone, dar compania isi va dubla capacitatea pana la inceputul anului 2008, spune Elena Dumitru. Pentru incineratoare pot fi accesate fonduri europene, spune Attila Korodi de la Ministerul Mediului.

     

    Pentru cele circa 35.000 de tone anuale de deseuri medicale periculoase, care trebuie gestionate separat, exista momentan patru incineratoare conforme, cele neconforme (crematoriile) urmand a fi inchise. Cel mai recent inaugurat incinerator, singurul care nu foloseste arderea, ci sterilizarea uscata la o temperatura de 150 de grade Celsius, este Stericare (parte componenta a Stericare Olanda). Povestea incineratorului e cosmopolita: un patent britanic adus in Romania printr-un proiect romanesc pe bani irlandezi.

     

    Incineratorul reprezinta o investitie de aproape 4 milioane de euro si are cea mai mare capacitate de procesare din tara: doua tone pe ora (16-17 mii de tone pe an, cu marja de revizie). Cat platesc spitalele? Un euro pe kilogram pentru pachetul intreg de servicii. Cele trei spitale care au incheiat contracte cu Stericare dau de lucru companiei doar o jumatate de ora pe saptamana. Dar compania e increzatoare in cresterea afacerii. Pana la sfarsitul lui 2006, Stericare Romania intentioneaza sa mai deschida trei centre de procesare: in Moldova, in Transilvania si in Banat. Pare mult pentru un potential redus de deseuri medicale periculoase, dar Liviu Balulescu, directorul de vanzari al Stericare Romania, spune ca volumul acestora va creste o data cu nivelul de trai.

     

    De exemplu, in tari precum Anglia, Irlanda si Olanda, se genereaza 5-6 kilograme de deseuri medicale pe cap de locuitor, pe cand cifrele Institutului de Sanatate Publica indica deocamdata un volum de 1,5 kilograme pe cap de roman.

     

    In acest moment, obiectivele Romaniei in ce priveste managementul deseurilor sunt acelea de indeplinire a procentelor de valorificare si recuperare promise Uniunii Europene. In cazul neindeplinirii lor, fondurile europene alocate scad si cresc penalitatile pentru neindeplinirea obiectivelor. Mai mult, „daca nu reuseste sa adune proiectele, Romania, prin cotizatia pe care o plateste la Bruxelles, va plati proiectele care se deruleaza in alte tari“, atentioneaza secretarul de stat in MMGA, Attila Korodi. Si n-am facut nimic.