Secretarul Camerei a spus că grupul parlamentar al PSD l-a propus pe Radu Stroe în comisia de comisia de control al SRI, având în vedere că Grindeanu nu putea să fie şi ministru, şi membru în această comisie.
“Este o schimbare la comisia SRI, unde vine în locul Grindeanu, Radu Stroe, propus din partea PSD”, a afirmat Mircovici.
Această propunere urmează să fie votată în plenul Parlamentului.
În funcţie de suma totală depozitată de clienţi în conturile HSBC din Elveţia în perioada 2006-2007, România ocupă locul 39, din 203 ţări, valoarea conturilor românilor pe care instituţia bancară le-ar fi ţinut secrete fiind de circa 1,3 miliarde de dolari, conform raportului publicat de International Consortium of Investigative Journalist (ICIJ).
Suma maximă dintr-un cont al unui client cu legături în România a fost, în perioada analizată, de 829,1 milioane de dolari, se arată în raport.
Potrivit documentului, HSBC Private Bank, filiala elveţiană a băncii britanice HSBC, a ajutat peste 100.000 de persoane şi companii din 203 de ţări să eludeze fiscul, ascunzând identitatea deponenţilor.
Raportul ICIJ are la bază o listă de clienţi ai HSBC furnizată de un fost angajat al băncii, Herve Falciani, care a părăsit instituţia în 2008.
Clienţii elveţieni au depozitat cele mai mari sume în conturile HSBC în 2006-2007, valoarea totală a depozitelor însumând 31,2 miliarde de dolari, urmaţi de clienţi cu legături în Marea Britanie (21,7 miliarde de dolari), Venezuela (14,8 miliarde de dolari), SUA (13,4 miliarde de dolari), Franţa (12,5 miliarde de dolari) şi Israel (10 miliarde de dolari).
În funcţie de numărul deponenţilor, România se află pe locul 62 în clasamentul ICIJ, cu 219 clienţi, încadrată de Luxemburg (222 clienţi) şi Insulele Cayman (212 clienţi). Topul este condus de Elveţia, cu 11.235 de clienţi cu legături în această ţară, Franţa (9.187 clienţi), Marea Britanie (8.844 clienţi) şi Brazilia (8.667 clienţi).
Majoritatea datelor privind numărul de deponenţi se referă la perioada 1988-2007.
Lista deponenţilor care aveau conturi deschise la HSBC la finele anului 2007 include nume ale unor traficanţi de diamante aflaţi în urmărire internaţională, precum Mozes Victor Konig sau Kenneth Lee Akselrod, oligarhul rus Gennadi Timchenko, care are legături strânse cu preşedintele Vladimir Putin şi care a intrat în vizorul autorităţilor din SUA după ce Rusia a anexat Crimeea, dar şi traficanţi de droguri, ambasadori şi politicieni sau persoane suspectate de terrorism, potrivit Bloomberg.
Printre clienţii menţionaţi în raport se numără şi Regele Mohammed VI al Marocului, mai mulţi membri ai familiei regale din Arabia Saudită, Prinţul Salman bin Hamad Al Khalifa din Bahrain, precum şi cunoscuţi artişti şi sportivi.
Justiţia din mai multe state, între care Argentina, Belgia, Franţa şi Grecia, investighează de mai mulţi ani HSBC pentru implicare în evaziune fiscală şi spălare de bani.
În 2012, HSBC a acceptat să plătească autorităţilor din Statele Unite o amendă record de 1,92 miliarde de dolari pentru încheierea amiabilă a unei investigaţii privind deficienţe în mecanismele pentru combaterea spălării de bani.
“Cererea procurorului general pentru începerea urmăririi penale a lui Laszlo Borbely s-a trimis la Comisia juridică. Aici nu există un termen în regulament pentru începerea urmăririi penale, doar în cazul reţinerii şi arestării există un termen de trei zile şi, respectiv, cinci zile. S-a cerut comisiei juridice să rezolve problema cu celeritate”, a precizat Mircovici.
Direcţia Naţională Anticorupţie a cerut, săptămâna trecut, aviz de la Camera Deputaţilor pentru urmărirea penală a deputatului UDMR Laszlo Borbely, fost ministru al Mediului, în dosarul în care este acuzat că ar fi luat mită pentru intervenţii în vederea atribuirii unor contracte, cauză redeschisă recent de DNA Oradea.
Totuşi, comparativ cu alte ţări europene, numărul proprietarilor de animale de companie care cumpără mâncare specializată este încă mic. Numai în Cehia, 8 din 10 deţinători de animale de companie cumpără mâncare specializată.
Iubitorii de pisici plătesc un preţ mediu de trei ori mai mare comparativ cu iubitorii de câini, unde acest preţ se situează la 4,8 lei pe kilogram. Astfel, deşi numărul familiilor cu pisici este semnificativ mai mic, valoarea categoriei se împarte în 57% mâncare pentru căţei şi 43% mâncare pentru micile feline.
Fiind o categorie totuşi sensibilă în ceea ce priveşte preţul, mărcile private au reuşit să aibă creşteri constante şi să acopere o mare parte din categorie. În acelaşi timp, comerţul modern reprezintă aproximativ 60% din valoarea totală a categoriei.
Începând cu anul 2013, studiul GfK România care monitorizează consumul casnic real de produse de FMCG în toată ţara a extins numărul categoriilor monitorizate, în prezent acoperind întreaga piaţă de bunuri de larg consum.
Dintre categoriile noi monitorizate, mâncarea pentru animalele de companie se distinge printr-o creştere semnificativă, de două cifre (peste 10%), reuşind să atragă mai mulţi cumpărători, dar şi crescând consumul celor deja existenţi.
Studiul are la bază panelul de consumatori GfK România, fiind analizate 3,000 gospodării, reprezentative la nivel naţional. Prezentă pe piaţa locală din 1992, GfK România a realizaz în 2013 o cifră de afaceri de 19,2 milioane euro.
Cu siguranţă mulţi dintre noi au avut experienţa unei vacanţe într-un loc din care şi-au dorit să nu mai plece niciodată. Dacă pentru noi pare imposibil să ne împachetăm viaţa cu totul şi să ne mutăm într-o destinaţie de vis, pentru un tânăr american în vârstă de 26 de ani, acesta este un vis devenit realitate.
Până în urmă cu doi ani, Jonathann Keim lucra în Santa Barbara, California, în cadrul unei şcoli online de life coaching. A realizat însă că îşi petrecea majoritatea timpului încurajându-i pe alţii să-şi urmeze visul şi şi-a dat demisia, potrivit BBC. După ce a renunţat la jobul său, a zburat în Asia pentru a-şi extinde orizonturile. A fost atât de încântat de ce a găsit în insula indoneziană Bali, încât nu s-a mai întors acasă.
“Familia mi-a recomandat să vizitez oraşul indonezian Ubud pentru că în cadrul acestuia exista o comunitate recunoscută de artişti.(…) Când am ajuns acolo, ceva magic s-a întâmplat. Nu am mai întâlnit niciodată un grup de oameni ca cei care trăiesc acolo şi am ştiu din prima clipă că vreau să rămân”, spunea Keim într-un interviu acordat BBC.
Un argument în plus pentru a rămâne a fost că a găsit în scurt timp şi o idee de afacere. Reţeta sa de îngheţată cu aromă de nucă de cocos i-a impresionat pe cei care trăiau în comunitatea locală de expaţi atât de mult încât mulţi au investit în produs imediat, determinându-l pe Keim să obţină o viză de business şi să înceapă compania producătoare de îngheţată Kokolato, care vinde în prezent 20 de sortimente de îngheţată pe întreaga insulă.
În topul vânzărilor rămâne ţigla metalică cu o pondere de 54% din totalul vânzărilor. Aceasta este urmată de accesorii, tablă cutată şi panouri termoizolante care reprezintă aproximativ 31% iar sistemul pluvial (jgheaburi şi burlane) reprezintă 15%. În materie de culoare, anul trecut, compania a înregistrat o creştere pentru nuanţele închise, maro, ciocolatiu sau negru care au reprezentat aproximativ 50% din volumul vânzărilor, 2 milioane mp.
”Considerăm 2014 ca fiind cel mai bun an din istoria Bilka. Vorbim de un an la sfârşitul căruia am tras linie şi avem: performanţe financiare mult peste media jucătorilor din această piaţă şi în conformitate cu obiectivele stabilite la început de an, investiţii de 3 milioane euro, hale noi care se întind pe 27.000 mp, două noi linii de producţie şi aproximativ 26.000 de case acoperite” declară Horaţiu Ţepeş, proprietar Bilka.
Conform estimărilor interne, în 2014 compania a înregistrat o creştere şi pentru cota din piaţa de ţiglă metalică. Dacă în 2013 deţinea 21% din piaţa autohtonă de ţiglă metalică, în 2014 a ajuns la 24%.
”2014 a fost un an dificil pentru mediul de business, lipsit de predictibilitate şi marcat de insolveţe. Am ştiut încă din primul an de activitate că evoluţia companiei trebuie să fie influenţată în cea mai mare măsură de strategia internă de business. Astfel timp de 8 ani am investit peste 9 milioane de euro şi obiectivul principal a fost acela de a ajunge la o capacitate de producţie optimă, un sistem logistic performant, o gamă largă de produse şi o distribuţie la nivelul întregii ţări”, precizează Horaţiu Ţepeş.
În 2015 o direcţie importană în strategia de business a companiei este continuarea planului investiţional demarat anul trecut care se ridică la 5 milioane de euro. Acesta vizează în primul rând creşterea şi diversificarea producţiei.
”Pentru 2015 continuăm planurile de dezvoltare. Avem de acoperit cu utilaje de producţie halele achiziţionate anul trecut şi investiţii bugetate pentru opt noi linii de producţie pentru ţiglă metalică, elementele sistemului pluvial şi accesorii pentru acoperiş. Odată instalate aceste utilaje, vom lansa şi noi produse. Strategia noastră de business este o premisă care ne permite să considerăm că în 2015 vom rămâne numărul 1 în piaţă şi vom continua povestea de succes, a celor 7 ani de creştere consecutivă”, precizează Horaţiu Ţepeş.
Creşterea suprafeţei de producţie continuă să facă parte din strategia de dezvoltare a companiei pentru următorii ani. Pentru a ajunge la suprafaţa optimă şi necesară investiţiilor bugetate pentru următorii ani, Bilka are în vedere achiziţionarea unei noi suprafeţe de 15.000 mp de teren aflată în apropierea fabricii din Braşov. Achiziţionarea unui competitor local continuă să fie unul din obiectivele Bilka pe termen mediu.
Bilka a înregistrat în 2014 afaceri de 134 milioane de lei. Fabrica companiei se întinde în prezent pe o suprafaţă de 45.000 mp cu destinaţie hale de producţie, depozitare şi birouri. Pe poarta fabricii au ieşit doar anul trecut peste 4 milioane mp de ţiglă metalică. Liniile de producţie sunt complet automatizate, bazându-se pe cele mai noi tehnologii existente la nivel mondial.
“Ministerul Fondurilor Europene a colaborat şi va colabora cu toate autorităţile abilitate în vederea constatării, combaterii şi sancţionării infracţiunilor sau oricăror fapte de corupţie. Din prima zi a mandatului mi-am asumat toleranţă zero faţă de orice acţiune care contravine legii. Toţi cei care au încălcat legea trebuie să plătească”, a declarat, luni, ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, citat într-un comunicat, urmare a cercetărilor DNA asupra unor posibile infracţiuni cu fonduri UE comise în perioada 2007-2013.
Ministrul susţine că România a câştigat încrederea Comisiei pentru că au fost luat “măsuri de înlăturare a breşelor din sistem şi de creştere a gradului de transparenţă instituţională”, motiv pentru care “speculaţiile pe marginea unei anchete în derulare pot face mai mult rău decât bine”.
“Fondurile europene sunt o chestiune de interes naţional, iar Ministerul Fondurilor Europene funcţionează în virtutea interesului naţional. Ce putem face este să lucrăm împreună – reprezentanţi ai instituţiilor statului, societate civilă şi reprezentanţi ai mass media – pentru ca România să aibă un viitor mai bun şi o imagine corectă în faţa partenerilor externi”, a mai spus ministrul Fondurilor Europene.
Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) arată, într-un comunicat de presă, că se fac cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârşirea unor infracţiuni împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene şi a unor infracţiuni de fals, comise în perioada 2007 – 2013.
În acest dosar, procurorii fac 23 de percheziţii în municipiul Bucureşti şi în judeţele Ilfov,Timiş, Caraş-Severin şi Teleorman, din care patru la sediile unor instituţii publice, iar restul la sediile unor societăţi comerciale şi la domiciliile unor persoane, a precizat DNA.
Surse judiciare au declarat, pentru MEDIAFAX, că cele patru instituţii unde au loc percheziţi sunt Ministerul Fondurilor Europene, Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (AM-POSDRU), Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice (AM-POSCCE) şi Agenţia pentru Dezvoltare Regională (ADR) Vest din Timişoara.
Procurorii sunt spijiniţi în această cauză de Serviciul Român de Informaţii şi Brigada Specială de Intervenţie a Jandarmeriei.
Ministrul Eugen Teodorovici a precizat, în cursul dimineţii de luni, că echipe de anchetatori se află la sediul Ministerului Fondurilor Europene, iar deocamdată nu se ştie ce proiecte sunt vizate de anchetatori şi aşteaptă să i se comunice care sunt acestea.
“La ultima verificare a DNA pe astfel de proiecte a fost vorba de documente aduse în fals de către cei care încercau să primească fonduri europene, în special legate de partea de calitate, documente false cu care ei se prezentau la structurile care gestionau fondurile europene pentru a obţine proiecte cu finanţare europeană. Într-un final s-a dovedit că ei nu puteau să obţină, s-au respins acele solicitări, dar au folosit documentele false atunci când au dorit să obţină fonduri europene. Atunci a fost acea speţă. În legătură cu ce se întâmplă astăzi nu pot să vă spun pentru că încă nu ştiu exact proiectele verificate şi speţele respective. Vin cu documente false, ştiind că nu poţi să ai datorii la stat atunci când aplici pentru fonduri europene şi probabil că asta este o încercare de a înşela structurile europene şi a obţine fonduri europene”, a afirmat Eugen Teodorovici.
Ministrul a precizat că deocamdată nu are informaţii că ar fi vizaţi angajaţi din minister, dar în cazul în care va exista această situaţie, de a fi puşi sub acuzare angajaţi, aceştia vor fi suspendaţi din funcţii, conform procedurilor.
Referinţa euro s-a situat vineri la 4,4143 lei, iar cea pentru francul elveţian la 4,1808 lei.
Aproape de ora 13:00, când BNR anunţă cursul de referinţă, francul era cotat pe pieţele externe în scădere cu 0,2% faţă de ultima tranzacţie de vineri, la 0,9519 euro. Vineri, aproape de ora 13:00, moneda elveţiană se tranzacţiona la 0,9472 euro.
Francul elveţian a atins pe 23 ianuarie un maxim istoric, de 4,5817 lei, după mai multe şedinţe în care a doborât record după record, ca urmare a eliminării plafonului minim de 1,2 franci/euro impus de Banca Elveţiei.
La maximul de 4,5817 lei, francul era în urcare cu 22,5% faţă de cursul de 3,7415 lei înregistrat miercuri, 14 ianuarie, înainte de decizia Băncii Elveţiei de a renunţa la plafon.
În prezent, francul se plasează cu 8% sub recordul din 23 ianuarie, dar se află cu 12,6% peste referinţa BNR din 14 ianuarie, ultima înainte de anunţul Băncii Elveţiei.
Pentru dolar, banca centrală a anunţat o referinţă în urcare cu 1,3%, de la 3,8583 lei la 3,9089 lei.
Cursurile de schimb leu/dolar şi leu/franc elveţian sunt calculate de BNR în funcţie de paritatea leu/euro şi cotaţiile de schimb euro/dolar şi euro/franc elveţian.
Aproape de ora 13:00, euro era cotat în piaţa interbancară la 4,4265 – 4,4285 lei, faţă de 4,4165 lei în tranzacţiile efectuate pe finalul şedinţei de vineri a pieţei locale.
Piaţa s-a animat comparativ cu evoluţia din deschidere, iar volumele se aflau la mijlocul zilei cu un sfert peste media pentru acest interval al zilei.
Tranzacţiile dintre băncile comerciale au avut loc într-un interval de aproximativ 1 ban, minimul fiind înregistrat dimineaţă la 4,4170 lei/euro, iar maximul aproape de mijlocul şedinţei la 4,4280 lei/euro.
În regiune, forintul şi zlotul au avut o evoluţie similară cu cea a leului, consemnând deprecieri în raport cu euro de câte 0,5%.
În sistemul bancar, surplusul de lichiditate a urcat în luna ianuarie la cel mai ridicat nivel de la începutul lui 2007, potrivit unei note către investitori şi analişti a ING Bank România.
“Conform aşteptărilor noastre, surplusul de lichiditate a crescut puternic şi a atins 13,3 miliarde de lei în ianuarie, după ce în decembrie băncile au plasat la BNR, în medie, 6,9 miliarde de lei în fiecare zi. Este cea mai ridicată valoare din februarie 2007 şi cu mult peste media de 2,3 miliarde de lei din 2014. Acest rezultat sprijină aşteptările noastre pentru scăderea randamentelor pe termen
scurt în perioada următoare. Lichiditatea ar trebui să rămână abundentă în februarie, în pofida valorii uriaşe a emisiunilor nete de titluri de stat, şi ar urmă să îşi revină în lunile următoare”, afirmă economistul şef al ING Bank România, Vlad Muscalu.
Ratele medii ale dobânzilor practicate de băncile comerciale pentru depozitele atrase (ROBID) şi plasate (ROBOR) în lei pe termen de o zi se situează la 0,15% – 0,52% pe an, faţă de 0,14% – 0,54% pe an vineri.
Ratele medii ale dobânzilor pentru plasamentele pe termen de o săptămână se află la 0,18% – 0,65% pe an, comparativ cu 0,18% – 0,66% pe an în şedinţa anterioară.
Dobânda ROBOR pentru plasamente cu scadenţă la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile pentru cele mai multe credite în lei acordate de bănci pe termen scurt şi mediu, a coborât la 1,4% pe an, de la 1,41% pe an vineri.
Acţiunile Piraeus Bank sunt în scădere cu 15,3%, ale Eurobank cu 11,8%, ale National Bank of Greece cu 9,9%, iar cele ale Alpha Bank cu 10%.
“Acest guvern nu are de ce să mai caute o extindere (a programului de sprijin fianciar). Programul de bailout a eşuat”, a declarat Tsipras duminică, adăugând totodată că guvernul de la Atena este dispus să poarte negocieri “oneste” cu partenerii internaţionali, care să nu condamne economia şi populaţia din Grecia la o recesiune “fără sfârşit”.
În acest sens, Tsipras a afirmat că guvernul său va lua măsuri precum creşterea salariului minim şi oprirea privatizărilor, care încalcă însă termenii programului de finanţare în valoare de 240 miliarde de euro semnat cu Uniunea Europeană, Banca Centrală Europeană şi Fondul Monetar Internaţional în 2010.
Pieţele europene au reacţionat la comentariile premierului grec şi au deschis tranzacţiile de luni în coborâre cu 0,7%, după ce săptămâna trecută au avansat cu 1,7%.
Ulterior, indicele Stoxx Europe 600 a scăzut cu până la 1,2% pe parcursul şedinţei de tranzacţionare, în timp ce indicii naţionali DAX 30 (Frankfurt), CAC 40 (Paris) şi FTSE (Londra) au coborât cu până la 1,7%, 1,3% şi, respectiv, 0,9%.
În urma discursului lui Tsipras, randamentele obligaţiunilor pe trei ani ale Greciei au crescut cu 2,43 de puncte procentuale, la 20,43%, marcând cel mai ridicat nivel din 2012 până în prezent. De asemenea, randamentele obligaţiunilor pe 10 ani au urcat cu 0,68 puncte, la 10,79%.
Săptămâna trecută, agenţia de evaluare financiară Standard&Poor’s a scăzut cu o treaptă ratingul Greciei, aflat deja în categoria nerecomandată pentru investiţii, de la B la B-, cu perspectivă negativă, din cauza problemelor de lichiditate cu care se confruntă sectorul bancar şi a lipsei unui acord între guvernul elen şi creditorii săi.
De asemenea, Moody’s a pus sub supraveghere negativă datoria Greciei, în vederea unei retrogradări, pe fondul incertitudinii legate de rezultatul negocierilor dintre Grecia şi partenerii săi internaţionali în privinţa porgramului de sprijin financiar.
Miniştrii de finanţe ai ţărilor din zona euro se întrunesc miercuri într-o şedinţă extraordinară la Bruxelles, pentru a discuta situaţia Greciei. În prezent, datoria publică a Greciei se ridică la aproximativ 315 miliarde de euro.
El a precizat că, în aceste condiţii, nu va fi semnată o scrisoare de intenţie şi că discuţiile pe aceste două puncte de divergenţă, anunţate anterior de MEDIAFAX, vor continua în aprilie, acordul rămânând însă în vigoare.
Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi Comisia Europeană (CE) au cerut ca liberalizarea preţului la gaze să fie aplicată din luna aprilie pentru populaţie şi centrale de energie termică (CET-uri), cu o creştere a preţului la gaze catalogată drept “abruptă” de către şeful Guvernului, de la 53,5 lei MWh la 62 lei MWh.
Executivul a respins această solicitare, considerând-o nesustenabilă, cu argumentul că populaţia şi CET-urile nu pot suporta o astfel de creştere din aprilie.
În privinţa companiilor energetice Hunedoara şi Oltenia, FMI şi CE au cerut restructurarea “masivă şi radicală” a acestora, Guvernul fiind însă de părere că o astfel de restructurare nu ar salva industria de profil, ci, dimpotrivă, ar diminua semnificativ importanţa acestui sector.