BusinessMagazin

Blog

  • Arhitect şef: Investiţii de 40 milioane euro în 40 de proiecte de apartamente în Sectorul 3 din Capitală

    “A crescut mult numărul cererilor de autorizare depuse de către societăţi de construcţii sau developeri români, dar şi câţiva străini, pentru construcţii care să se situeze undeva la regimul de înălţime 4-6 etaje, cu apartamente şi spaţii comerciale la parter. Investiţii care se situează, ca valoare, între 0,7 şi 1,5 milioane de euro pe bucată. Sunt foarte multe terenuri care în ultimii şapte ani nu au fost vândute, ori din cauza unui preţ prohibitiv, ori pentru că din calculele economice, investiţiile care s-ar fi realizat n-ar fi adus profitul scontat, dar care acum s-au vândut”, a spus Dumitraşcu.

    El a afirmat că peste 40 astfel de terenuri au fost vândute în ultima jumătate de an, pentru ele fiind solicitate deja certificate de urbanism. Majoritatea acestora presupun construcţia de blocuri de apartamente.

    În ultimii 7 ani, spune arhitectul, nu s-au vândut aproape deloc astfel de terenuri în Sectorul 3 al Capitalei.

    “S-au vândut maxim câteva pe an, le numărai pe degete. Chiar în condiţiile mult mai restrictive în ceea ce priveşte autorizarea, când nu se mai pot obţine atăţia metri pătraţi construiţi pe suprafaţa de teren, aceste terenuri care nu au fost vândute din 2007-2008, acum s-au vândut cu nişte preţuri rezonabile (350-500 euro metrul pătrat), iar dezvoltatorii şi-au făcut business planurile şi proiectele astfel încât să aibă un profit rezonabil, nu de 300% cum erau obişnuiţi”, a mai spus el.

    Potrivit arhitectului, valoarea însumată a proiectelor va depăşi 40 de milioane de euro.

    Vor fi construite, astfel, în jur de 1.500 – 2.000 de apartamente, în condiţiile în care în fiecare dintre anii de după 2008 se construiau în Sectorul 3 cel mult câteva sute de apartamente.

     

  • Vosganian şi Sârbu au avut un schimb de replici în Senat pe marginea dosarului DIICOT “gaze ieftine”

    Cei doi foşti miniştri s-au contrazis pe subiectul avizării şi susţinerii ordonanţei de urgenţă în urma căreia Interagro a beneficiat de gaze ieftine de la Romgaz, pentru producţia de îngrăşăminte chimice.

    Senatorii au dezbătut miercuri în plen solicitarea DIICOT de începere a urmăririi penale împotriva lui Vosganian, fost ministru al Economiei, care a iniţiat actul normativ.

    Vosganian i-a transmis lui Ilie Sârbu, fost ministru al Agriculturii în 2009, că aceasta ar fi comunicat printr-o scrisoare adresată Ministerului Economiei că susţine reducerea preţului la gaze pentru producătorii de îngrăşăminte.

    ”La Ministerul Economiei există o scrisoare de a dumneavoastră în care se solicită susţinerea pentru producţia de îngrăşăminte chimice. Dacă doriţi eu v-o pun la dispoziţie ca să vedeţi şi dumneavoastră că într-un fel sau altul aţi fost şi dumneavoastră parte a acestei uriaşe conspiraţii de a susţine 9000 de oameni în zone monoindustriale. Aveţi timp până mâine să vă mai gândiţi o dată şi vă rog eu, eliberaţi-vă de teamă. Oameni ca noi care au albit în politică trebuie să dăm exemplu că suntem oameni curajoşi”, i-a transmis Vosganian lui Sârbu.

    Fostul ministru a cerut senatorilor să confrunte cele două referate ale DIICOT, cel din 2013 şi cel din prezent, pentru a vedea faptul că nu sunt elemente noi care să-l incrimineze.

    ”Sunt singurul român care a fost propus la Premiul Nobel de mai multe asociaţii din străinătate. Eu nu am o biografie care e doar a mea, într-un anumit sens sunt util acestei ţări şi altfel decât lustruind clanţele Parchetului. Dacă sunt nevinovat să fiu lăsat în pace, dacă este legal ca o hotărâre a Senatului să fie definitivă (cea de respingere a începerii urmăririi penale din 2013, n.r.) şi să se respecte votul acestor oameni trebuie să fim lăsaţi în pace. Nu suntem un pluton de recruţi care să facem stânga împrejur la ordin. Dacă erau indicii noi apăreau până acum, au trecut 7 ani. De ce ne batem joc?”, a susţinut Vosganian.

    În replică, liderul senatorilor PSD Ilie Sârbu a susţinut că nu a transmis nicio scrisoare la Ministerul Economiei, solicitând ca Vosganian să o facă public documentul.

    ”Nu există nicio scrisoare, alt ministru a adresat-o, nu-i pronunţ numele că nu e cazul. Sunt stenogramele pe care le-aţi văzut şi dumneavoastră în presă, când eram acuzat de unii dintre colegii noştri că nu vreau să semnez Ordonanţa, pe care nu am semnat-o. Pentru un motiv simplu, nu că nu aş fi vrut să încurajez producţia de îngrăşăminte chimice românească, nu că nu aş fi vrut să ajut, ştiu bine ce situaţie era atunci cu grevele, cu 6000 de oameni, cu câţi oameni rămâneau în stradă, nu, ci fiindcă am fost la Bruxelles şi mi-a spus că e ajutor de stat, şi că în niciun caz să nu fac acest gest, să semnez ordonanţa (…) Nu am făcut parte la lucrul ăsta, când eu am ajuns la minister lucrurile erau mai întârziate”, a afirmat Sârbu.

    Senatorul PSD a mai declarat că până la urmă Senatul nu decide vinovăţia cuiva, ci se face o ”încuviinţare”.

    ”În rest, instanţa e cea care decide. Nu noi, până la urmă, nu noi am tot clamat statul de drept, justiţia şi celelalte. Acuma, sigur că dacă unii sau alţii ajungem să ne lovim şi de duritatea măsurilor pe care le are justiţia, justiţia nu-i mai bună, şi vedem cazul de ieri, de alaltăieri. Vă cer, tot în aceeaşi idee să aduceţi această scrisoare, dacă există, mâine, ca să nu rămână colegii cu ideea că am ceva de ascuns. E semnată de celălalt ministru, eu am venit după (…) Eu nici nu m-am mai referit acum la faptul că îngrăşimintele respective au fost exportate şi că nu au beneficiat, de fapt, agricultorii din România”, a mai afirmat Sârbu.

    El a menţionat că Tăriceanu i-a spus lui Vosganian în şedinţa de Guvern de la vremea respectivă: ”lasă vrăjeala că nu încurajezi tu exportul”.

    Preşedintele Comisiei juridice, Cătălin Boboc, a afirmat că raportul asupra dosarului lui Vosganian a fost votat de majoritatea membrilor acestui for şi nu a fost o opinie unanimă.

    Referitor la solicitările unor senatori de a consulta dosarele transmise de DIICOT şi referatul procurorilor, Boboc a arătat disponibilitatea de oferi posibilitatea studierii acestora.

    ”Până la mâine la vot ( votul din plenul Senatului asupra solicitării DIICOT, n.r.) la Comisia juridică toţi cei care pot să verifice, să se uite, să-şi facă o ideea în dosare, sunt invitaţi. Mâine vă promit că informez câţi colegi au venit, colegi care astăzi fac teoria chibritului. Dar vă spun sincer că mâine am să vă informez şi am să consemnez ca număr doar câţi colegi au avut curiozitatea să vadă cu adevărat acele dosare”, a afirmat preşedintele Comisiei juridice.

    El a menţionat că nici Comisia juridică şi nici plenul Senatului ”nu dă verdicte, nu dă descărcări de vinovăţie sau de nevinovăţie”.

    ”Teoria că printr-un vot în Senat, cu avizul sau fără a Comisiei juridice, ar închide acest subiect, e o teorie greşită. Faza în care se află astăzi acest dosar este o fază care nu se încheie, adică dacă urmărirea penală nu a început, ea nici nu încetează, decât după ce începe. Se află azi într-o altă stare”, a mai afirmat Boboc.

  • Candidaţii care dezvăluie la interviul de angajare salariul de la jobul anterior au şanse minime de creştere

    Liz Ryan, CEO şi fondator al companiei Human Workplace, povesteşte într-o postare pe blogul personal experienţele pe care candidaţii le trăiesc la interviurile de angajare, ca urmare a întrebărilor nepotrivite adresate de către personalul din departamentele de resurse umane. 

    “La un moment dat, pe durata interviului de angajare, vei fi întrebat despre salariul de la locul de muncă anterior. Dacă nu eşti pregătit, cel mai probabil o să răspunzi Câştigam X. Este însă cea mai mare greşeală pe care o poţi face”, spune Ryan.

    Potrivit managerului, informaţiile legate de salariu sunt confidenţiale şi nu poate exista niciodată vreun motiv temeinic pentru ca acestea să fie divulgate. Personalul care recrutează adresează întrebarea referitoare la salariile din trecut din următoarele două motive: 1) Dacă venitul candidatului era mai mare la jobul anterior decât ar fi dispus să dea viitorul angajator, cel mai probabil acesta se va gândi că angajatul este costisitor. Acesta nu este neapărat un lucru rău. Angajaţii care caută noi slujbe nu îşi doresc salarii mai mici, iar angajatorii nu au de ce să cunoască salariile cuiva, ci doar aşteptările salariale ale celor care caută un job. 2) Dacă salariul candidatului era similar celui pe care sunt dispuşi să-l ofere noii angajatori, atunci aceştia vor stabili noul salariu la acelaşi nivel. La un salariu lunar de 4.000 de lei, cel mai probabil vor oferi 4.100.

    “Nu există niciun motiv pentru care cineva are dreptul să te întrebe despre salariul tău din trecut, însă foarte mulţi candidaţi cred că persoana care face recrutarea are tot dreptul să afle astfel de informaţii”, spune fondatorul Human Workplace.

    “Să mă întrebi cât câştigam este ca şi cum m-ai întreba care sunt cele mai mari slăbiciuni ale mele. Ce eşti tu? Terapeutul meu? Părintele meu spiritual? Ce naiba se întâmplă aici? Ăsta e un interviu de angajare sau o şedintă consiliere? Am fost spălaţi pe creier până acum să credem că angajatorii sunt nişte mici dumnezei, iar noi suntem un nimic. Foarte mulţi dintre cei care te vor recruta îţi vor spune că este esenţial să ştie cât câştigai. Sfatul meu este să îi laşi în ceaţă şi să găseşti unii care au şi interesul tău în minte şi nu se gândesc doar la ei”, mai spune Liz Ryan.

    Iată cum ar trebui să decurgă dialogul cu angajatorul, atunci când se aduce în discuţie aspectul salarial:

    Intervievator: Şi ce salariu aţi avut la locul de muncă de dinainte?

    Candidat: Perfect, haideţi să vorbim de salarii. Mă interesează joburile din această industrie unde salariile pornesc de la 3.000 de lei.

    Intervievator: Dar care a fost venitul dvs. la jobul anterior?

    Candidat: Ştiţi, dacă cei 3.000 de lei se află în plaja salarială pentru o poziţie în acest departament, atunci are sens pentru mine să continuăm. Dacă nu, poate că nu mă potrivesc. Nu aş vrea nicidecum să vă consum inutil timpul. 

    “În situaţia în care îţi vor comunica faptul că e bine că le-ai spus că te interesează o anumită plajă de venituri şi nu insistă să îţi afle salariul, iar discuţia continuă apoi în mod firesc, atunci vei înţelege că ai de-a face cu oameni, nu cu nişte fantome. E important să simţi că în locul în care te vei angaja lucrează cu adevărat oameni”, mai spune Liz Ryan, CEO şi fondator al companiei Human Workplace.

  • Vladimir Putin va participa la negocierile de la Minsk pe tema conflictului din Ucraina

    “Preşedintele pleacă astăzi (miercuri) către Minsk, unde va participa la discuţiile în format Normandia”, anunţă Kremlinul pe site-ul său de Internet.

    Liderii Rusiei, Ucrainei, Germanei şi Franţei – formatul Normandia – urmează să se întâlnească miercuri în capitala belarusă pentru a negocia un acord de pace.

    Anunţul a fost făcut după ce cancelarul german Angela Merkel, preşedintele francez Francois Hollande, şeful statului ucrainean Petro Poroşenko şi liderul rus Vladimir Putin au discutat duminică la telefon despre planul de pace.

    Merkel, Hollande, Poroşenko şi Putin au avut o conferinţă telefonică “extinsă” duminică, a precizat purtătorul de cuvânt al Guvernului german, Steffen Seibert, într-un comunicat.

    Cei patru lideri au discutat “un pachet de măsuri” pentru a încerca să ajungă la “un acord cuprinzător privind soluţionarea conflictului din estul Ucrainei”, a declarat Seibert, adăugând că oficialii intenţionează să se întâlnească miercuri.Preşedintele francez, Francois Hollande, şi cancelarul german, Angela Merkel, au lansat o iniţiativă de pace în speranţa soluţionării crizei ucrainene. Hollande şi Merkel au fost joi şi vineri în Ucraina şi în Rusia pentru discuţii cu preşedintele ucrainean, Petro Poroşenko, şi cel rus, Vladimir Putin.

    Negociatorii vor să întocmească un document pentru implementarea acordului de pace încheiat în septembrie la Minsk, care este încălcat în mod regulat. Potrivit lui Hollande, planul negociat în prezent prevede o zonă demilitarizată de 50-70 de kilometri şi o autonomie extinsă în regiuni din estul Ucrainei.

    Liderii occidentali şi Kievul acuză Rusia că alimentează conflictul furnizându-le arme şi antrenându-i pe separatiştii proruşi care luptă împotriva forţelor ucrainene în estul Ucrainei, dar şi că trimite trupe peste graniţă pentru a participa la lupte. Moscova neagă acuzaţiile care i se aduc.

     

  • Suprafaţa mall-ului Promenada va fi extinsă cu 60%

    “Pentru a lărgi vadul comercial al centrului (Promenada, n.r.), grupul intenţionează să îl extindă cu aproximativ 25.000 metri pătraţi închiriabili de spaţii comerciale de modă şi zone de entertainment, scop pentru care a achiziţionat 1,2 hectare de teren, având în prezent autorizaţie pentru dezvoltarea a 50.000 metri pătraţi de birouri. Grupul intenţionează să solicite aprobarea de re-zonare a terenului achiziţionat, pentru a dezvolta o extensie cu întrebuinţare mixtă, în care să fie integrate birouri de clasa A”, se arată în raportul financiar al fondului remis Bursei de Valori Bucureşti.

    NEPI a achiziţionat Promenada Mall, cu 40.300 metri pătraţi suprafaţă închiriabilă, în zona Floreasca-Barbu Văcărescu din Bucureşti, unde deţine şi două clădiri de birouri. Centrul a fost deschis în 2013 şi este amplasat într-o zonă care s-a dezvoltat considerabil în ultimii ani, inclusiv birouri de clasa A şi infrastructură.

    “Un număr de 385.000 de persoane locuiesc la 15 minute distanţă de mers cu maşina şi se estimează că 24.000 de angajaţi lucrează în birourile din apropiere, la zece minute de mers pe jos, iar alţi 135.000 rezidenţi locuiesc la 20 de minute de mers”, se menţionează în raport.

    În ultimii ani NEPI şi-a crescut constant investiţiile în dezvoltări în România, fiind cel mai activ investitor pe piaţa imobiliară locală.

    “Dezvoltările şi reconfigurările realizate în ultimii patru ani au contribuit substanţial la profitul distribuibil periodic pe acţiune. Dezvoltările NEPI aflate în curs, inclusiv reconfigurări şi extensii ale achiziţiilor efectuate, au crescut la 547 milioane euro (estimat la costuri), din care 176 milioane euro s-au cheltuit până în decembrie 2014. Aceasta reprezintă o creştere de 161 milioane euro în comparaţie cu anul anterior”, se afirmă în raport.

    NEPI are în dezvoltare centrul comercial Mega Mall de lângă Arena Naţională din Bucureşti, cu o suprafaţă de 72.100 de metri pătraţi şi care urmează să fie deschis în al doilea trimestru al anului 2015. Investiţia este estimată la 165 de milioane de euro.

    O altă investiţie importantă este extensia centrului comercual City Park din Constanţa, achiziţionat în luna ianuarie a anului trecut. Grupul a înregistrat progrese cu privire la extensia de 20.200 metri pătraţi suprafaţă închiriabilă, pe lângă cei 29.284 metri pătraţi deja existenţi. Fondul a obţinut autorizaţia de construcţie pentru un cinematograf de zece ecrane Cinema City, care va deţine cea de-a doua sală 4DX din ţară (prima va fi în Mega Mall).

    Procesele de autorizări şi închirieri pentru cei 19.000 metri pătraţi pentru faza a doua a extensiei sunt în curs, faza I fiind începută deja, cu deschiderea programată până în iunie 2015.

    În funcţie de autorizări, restul extensiei trebuie să se deschidă în noiembrie 2015.

    NEPI a obţinut de asemnea, autorizaţiile necesare pentru extinderea şi reconfigurarea cu 10.600 metri pătraţi a Deva Shopping Centre, în urma căreia vor fi construite zone comerciale de modă şi de entertainment, inclusiv un cinematograf cu şase ecrane. Deschiderea este preconizată pentru septembrie 2015.

    Lucrări similare sunt prevăzute şi pentru Severin Shopping Center din Drobeta-Turnu Severin, proiectul de extindere în primă fază prevăzând 9.700 metri pătraţi, inclusiv un cinematograf cu şase ecrane. Şi acest proiect va fi finalizat în septembrie 2015.

    Pe de altă parte, rămâne încertă data de deschidere a centrului comercial pe care NEPI vrea să-l dezvolte în Timişoara pe un teren de 18 de hectare cumpărat în 2013. Intenţia investitorului este să dezvolte pe faze un mall regional cu 80.000 metri pătraţi închiriabili, din care pentru prima fază de 55.700 de metri pătraţi, inclusiv un hipermarket Carrefour a fost începută construcţia în decembrie 2014.

    “Data deschiderii nu a fost încă decisă”, se arată în raport.

    NEPI este în curs de obţinere a autorizaţiilor de construcţie şi pentru un centrul comercial la Piatra Neamţ de 29.300 de metri pătraţi pe un teren de 7,4, preconizată că va fi deschis pe parcursul anului 2016.

    Pe segmentul de birouri, compania dezvoltă la Cluj-Napoca, a doua fază a a complexului The Office, de 19.400 metri pătraţi şi se estimează că amenajările chiriaşilor vor putea începe din noiembrie 2015. De asemenea, NEPI a obţinut autorizaţie de construcţie pentru vila Oromolu din zona istorică Piaţa Victoriei din Bucureşti. Lucrările la dezvoltarea clădirii de birouri, cu 8.400 metri pătraţi, inclusiv renovarea vilei, au început, iar birourile vor fi disponibile pentru amenajările chiriaşilor până în decembrie 2015.

    NEPI a achiziţionat şi dezvoltat şapte centre comerciale pe parcursul exerciţiului financiar, astfel, grupul deţine 18 centre comerciale în România.

    În aceste condiţii NEPI a raportat pentru anul trecut un profit atribuibil acţionarilor de 99,2 milioane de euro, cu 72,8% mai mare faţă de câştigul din anul precedent, de 57,4 milioane euro.

    Încasările din chirii şi alte venituri din exploatare au crescut cu 57,2%, la 87 milioane de euro de la 55,32 milioane euro în 2013.

    La finele lunii decembrie, NEPI avea datorii de 302 milioane de euro faţă de 328,97 milioane euro în 2013.

    Activele fondului erau estimate la sfârşitul lunii decembrie la 1,54 miliarde euro, în urcare cu peste 500 milioane de euro faţă de finalul anului 2013.

    În prezent, NEPI gestionează, printre altele în România, Promenada Mall Brăila, Ploieşti Shopping City, Retail Park Auchan Piteşti, Deva Shopping Centre, Severin Shopping Center, dar şi clădirile de birouri Floreasca Business Park, The Lakeview în Bucureşti şi City Business Centre Timişoara.

    NEPI este primul fond de investiţii imobiliare listat la Bursa de Valori Bucureşti, pe segmentul de piaţă creat pentru Real Estate Investment Trusts (REITs). Fondul mai este listat la bursele de valori de la Johannesburg (Africa de Sud) şi de la Londra, pe segmentul AIM.

  • Traian Băsescu: Cred în Elena Udrea indiferent cât de supăraţi sunt toţi pe mine că n-o abandonez

    “Cu siguranţă atunci când procesul se va derula va fi capabilă să îşi dovedească nevinovăţia. Cred în omul ăsta indiferent cât de supăraţi sunt toţi pe mine că încă n-o abandonez. Nu pot să abandonez ideea că un om care mi-a fost atât de loial peste noapte devine un om indezirabil. A fost partenerul meu politic, singurul care a mai rămas sau printre foarte puţinii care au mai rămas din foştii lideri ai PDLşi aşa cum eu o ştiu se va bate să-şi dovedească nevinovăţia”, a declarat, miercuri, fostul preşedinte Traian Băsescu, la sediul PMP, după ce şi-a luat în primire biroul.

    Băsescu a mai precizat că “singurul moment” în care ar putea să-şi schimbe poziţia ar fi “dacă judecătorii, când se va termina procesul, vor spune altfel”.

    Întrebat dacă a înţeles semnul făcut de Elena Udrea luni în Parlament, pe care unii l-au caracterizat drept “mafiot”, Băsescu a spus că nu ştie şi că n-a văzut dezbaterile din Parlament.

    Fostul preşedinte Traian Băsescu s-a dus, miercuri, la sediul PMP, pentru a-şi lua în primire biroul care i-a fost amenajat încă din luna decembrie a anului trecut.

  • Biletele pentru Festivalul Internaţional “George Enescu” 2015 vor fi puse în vânzare pe 16 februarie

    În premieră pentru Festivalul Enescu, Eventim introduce un nou sistem de printare a biletelor – print@home – care permite cumpărătorilor printarea biletelor acasă. Astfel, livrarea biletelor se face electronic, în format pdf, informează un comunicat remis MEDIAFAX.

    Opţiunea print@home va fi disponibilă pentru selectare pe site-ul Eventim în câmpul “Metode de livrare”, iar plata se face prin card. În afară de print@home, vor fi disponibile şi metodele de livrare deja cunoscute, prin curier şi prin ridicare de la sediile Eventim, iar ca metode de plată: plata prin card, transfer bancar şi plata prin numerar la sediile Eventim.

    O altă noutate realizată de Eventim este crearea unei camere de aşteptare virtuală. Astfel, în cazul în care, datorită cererii foarte mari de bilete, se ating anumite limite de trafic pe site-ul www.eventim.ro, această cameră virtuală va intra în funcţiune şi utilizatorii vor fi rugaţi să aştepte până când vor putea accesa paginile de cumparare a biletor. Camera de aşteptare virtuală funcţionează ca o coadă virtuală, utilizatorii putând intra pe site în ordinea în care l-au accesat.

    Pentru a crea cât mai multe şanse de cumpărare în mod echilibrat pentru toţi cei interesaţi, se va permite achiziţionarea a maximum opt bilete la acelaşi concert/ per persoană. Comanda totală nu este limitată, doar numărul de bilete pe concert, per cumpărător.

    Vor fi puse în vânzare aproximativ 350 bilete per concert pentru reprezentaţiile de la Ateneul Român, din seriile “Camerale” şi “By Midnight”, şi 1.600 bilete per concert pentru cele din seria “Mari Orchestre” de la Sala Palatului.

    Preţurile biletelor variază de la 40 de lei la 160 de lei, astfel: seria “Mari Orchestre (Sala Palatului) – categoria I – 160 de lei, categoria a II-a – 130 de lei, categoria a III-a – 100 de lei, categoria a IV-a – 70 de lei; seria “Recitaluri şi concerte Camerale (Ateneul Român) – categoria I – 160 de lei, categoria a II-a -130 de lei; seria “By Midnight” (Ateneul Român) – categoria I – 160 de lei, categoria a II-a – 130 de lei; seria “Concertele de dimineaţă” (Ateneul Român, Sala Mică a Palatului) – categoria I – 50 de lei, categoria a II-a – 40 de lei.

    Pe site-ul Festivalului, publicul va avea la dispoziţie şi un ghid al utilizatorului cu recomandări – “10 paşi ca să îţi cumperi bilete la Festivalul Enescu”.

    Aşa cum s-a întâmplat şi în 2013 şi în ianuarie 2015, când au fost puse în vânzare abonamentele, organizatorii estimează că biletele pentru majoritatea concertelor de la Ateneu, precum şi pentru mai multe spectacole de la Sala Palatului se vor epuiza în timp record. Eventim recomandă cumpărătorilor să aleagă varianta achiziţionării online pentru bilete, prin site-ul www.eventim.ro, aceasta fiind metoda cea mai rapidă şi flexibilă de achiziţionare. În condiţii atât de ridicate de trafic, procesul de achiziţionare înseamnă fracţiuni de secunde. Astfel, pentru doritorii de bilete care vor să le achiziţioneze de la sediul Eventim şansele de reuşită se reduc în raport cu utilizatorii care optează pentru varianta achiziţionării online.

    Aproximativ 2.500 de artişti străini şi 500 de artişti români vor participa la ediţia din 2015 a Festivalului “George Enescu”, cel mai mare eveniment cultural internaţional organizat de România şi cel mai puternic promotor al creaţiei şi valorilor singurului compozitor român intrat în patrimoniul mondial George Enescu.

    Ediţia din 2015 va avea loc între 30 august şi 20 septembrie, la Sala Palatului şi Ateneul Român din Bucureşti, şi va găzdui, timp de 22 de zile, 58 de concerte în săli, precum şi multe alte evenimente în aer liber, în “Piaţa Festivalului”, care se va desfăşura între 3 şi 20 septembrie, şi în cadrul “Bucureştiului Creativ”.

    Cea de-a XXII-a ediţie a festivalului aduce în premieră la Bucureşti, după 15 ani de discuţii, Orchestra Filarmonicii din Berlin, care va urca pe scena Sălii Palatului pe 3 septembrie, sub bagheta lui Sir Simon Rattle. Orchestra Filarmonicii din Berlin a fost inclusă de revista britanică Gramophone în topul 10 al celor mai bune ansambluri de profil din Europa (2006) şi votată a doua cea mai bună orchestră din lume (2008), după Royal Concertgebouw Orchestra Amsterdam – care, de asemenea, va concerta la Festivalul Enescu 2015, pe 19 şi pe 20 septembrie. O orchestră americană de prestigiu vine şi ea în premieră în Festival – San Francisco Symphony – şi va interpreta şi o lucrare de George Enescu.

    Celebrii violonişti Anne Sophie Mutter, Janine Jansen şi David Garrett, dirijorul israelian Zubin Mehta, precum şi dirijorul de origine română Ion Marin şi pianista Maria João Pires se numără, de asemenea, printre invitaţii acestei ediţii. Vor fi, de asemenea, prezenţi în festival câştigători ai concursului “George Enescu”: Alexandru Tomescu, Valery Sokolov, Ştefan Tarara, Vlad Stănculeasa alături de Agnes Baltsa şi pianista Elisabeta Leonskaja.

    Publicul va putea asculta 20 de lucrări de George Enescu în interpretările moderne ale unora dintre cele mai importante orchestre din lume. În acest fel, festivalul continuă linia de a face cunoscut repertoriul enescian pe plan internaţional.

  • Cele mai puternice 5 campionate au transferat 452 de jucători în valoare de 466 de milioane de USD

    Suma de 466 de milioane de dolari este cu 36 la sută mai mare decât aceeaşi perioadă a anului trecut.

    Echipele din Premier League au perfectat transferuri internaţionale în valoare de 173 de milioane de dolari, în timp ce în Bundesliga s-au cheltuit 116 milioane de dolari.

    Cluburile franceze au cheltuit cu 50 la sută mai puţini bani faţă de anul trecut, însă FIFA nu a precizat suma.

    Aproximativ 80 la sută dintre transferurile realizate în cele cinci campionate analizate au fost perfectate din alte ligi.

    Vârsta medie a jucătorilor transferaţi este de 23 de ani şi şapte luni, cu trei luni mai mult decât anul trecut.

    Cei mai mulţi jucători legitimaţi au fost britanici (54), spanioli (44) şi francezi (36).

  • Serghei Lavrov insistă asupra unui dialog direct între Kiev şi rebelii proruşi

    “Situaţia în Ucraina nu poate fi rezolvată prin intermediul armelor, calea păcii trece printr-un dialog direct între autorităţile de la Kiev şi cele care vor să îşi apere teritoriul în sud-estul (ţării), iar noi trebuie să le garantăm drepturile, drepturile tuturor celor care trăiesc în Ucraina”, a declarat ministrul în cadrul unei conferinţe de presă la încheierea negocierilor cu omologul său grec, Nikos Kotzias, aflat în vizită la Moscova.

    El a adăugat că Nikos Kotzias a menţionat minoritatea greacă din regiunea Mariupol.

    “Există în Ucraina şi alte minorităţi – ungară, română, bulgară. Noi considerăm că toate aceste minorităţi trebuie să fie sigure că procesele care au loc în ţară vor conduce la o rezolvare politică ce ţine cont şi de interesele lor”, a subliniat Lavrov.

    Liderii ţărilor care fac parte din formatul Normandia (Rusia, Ucraina, Franţa şi Germania) se reunesc miercuri la Minsk pentru a discuta despre un acord de rezolvare a conflictului din estul Ucrainei.

     

  • IICCMER cere urmărirea penală a torţionarilor Refic Fizula, Neculai Tilici şi Teodor Sârbu

    Reprezentanţii IICCMER au anunţat, miercuri, că au solicitat procurorilor bucureşteni începerea urmăririi penale în cazul lui Refic Fizula, fost ofiţer politic al unui penitenciar din Făgăraş, care ar fi responsabil de aplicarea unui regim de detenţie ce a dus la decesul a cel puţin 22 de deţinuţi politici, precum şi al lui Neculai Tilici, fost comandant de penitenciar, pe care îl acuză de aplicarea unui regim de detenţie care a dus la decesul a cel puţin nouă deţinuţi politici.

    De asemenea, IICCMER a solicitat Parchetului Militar Cluj începerea urmăririi penale pentru Teodor Sârbu, fost subofiţer de Securitate, pe care îl acuză că a participat la mai multe arestări de persoane, fiind implicat şi în anumite misiuni care au dus la executarea prin împuşcare a unor arestaţi.

    Preşedintele executiv al Institutului de Investigarea a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, Radu Preda, a declarat că este prima dată când instituţia pe care o conduce prezintă un pachet de trei nume, însă doar doi dintre cei trei torţionari se regăsesc în lista iniţială de 35 de persoane, prezentată de IICCMER.