BusinessMagazin

Blog

  • Este oficial: TVA creşte la 21%. Pensiile mai mari de 3.000 de lei vor avea CASS 10%. Impozitul pe dividende creşte de la 10% la 16%. Se introduce taxa suplimentară pe profiturile băncilor. Se vor suprataxa veniturile din jocurile de noroc. Premierul Ilie Bolojan, conferinţă de urgenţă, anunţă noile taxe şi impozite. VIDEO

    Mixul de reduceri de cheltuieli administrative şi creşteri de taxe începe cu creşterea de taxe: De la 1 august, TVA standard creşte de la 19% la 21%, TVA la alimente de la 9% la 11% şi pentru energie de la 5% la 11%. Noutatea este că HoReCa scapă de dublarea TVA. 

    Printre măsurile anunţate se numără şi introducerea CASS pe pensiile de peste 3.000 de lei, suprataxarea veniturilor din jocurile de noroc şi taxarea suplimentară a băncilor. 

    Vedeţi mai jos ce a declarat premierul Ilie Bolojan: 

    ► Neluând măsuri în 2010, guvernul a fost nevoit să crească TVA de la 19% la 24%, generând o tăiere a salariilor de 25%. Suntem într-o situaţie nu foarte diferită. Nu trebuie să aşteptăm până suntem complet cu spatele la zid. Trebuie să le explicăm oamenilor cât de gravă este situaţia.

    ► Din 100 de lei încasaţi, România a cheltuit 132 de lei – bani împrumutaţi.

    ► Dacă nu am face nimic, am intra în incapacitate de plată. Creditorii noştri, care ne împrumută în prezent, nu ne-ar mai împrumuta şi nu am mai putea acoperi cheltuielile statului, inclusiv salariile şi pensiile.

    ► Nu am mai putea continua investiţiile. Am intra în aşa-zisa categorie de „junk”. Foarte puţine investiţii ar mai veni într-o astfel de ţară.

    ► Am intra, deci, într-o recesiune brutală, cu pierderi masive de locuri de muncă, şomaj mare, deprecierea cursului.

    ► Gândiţi-vă la experienţa Greciei, care nu a reuşit nici astăzi să-şi revină în totalitate. Nu trebuie să repetăm greşelile pe care le-au făcut alte ţări.

    ► Propunem un pachet fiscal care să reducă acest deficit.

    ► De ce nu putem să facem această corecţie doar pe cheltuieli? Acest lucru este practic imposibil, deoarece nu se poate face de pe o zi pe alta.

    ► Avem venituri fiscale printre cele mai mici ca pondere în PIB din UE. La toate taxele suntem în jumătatea de jos a clasamentului.

    ► Avem o evaziune fiscală importantă şi o fraudare a fondurilor publice.

    ► Trebuie să combatem frauda fondurilor publice, deoarece cetăţenii, atunci când văd că banii nu sunt cheltuiţi eficient, nu plătesc – pentru că înţeleg că banii lor nu sunt folosiţi în mod responsabil.

    ► Cheltuielile cu salariile în sectorul public sunt mai mari decât ceea ce ne putem permite astăzi.

    ► Numărul de angajaţi la stat este prea mare faţă de câţi oameni lucrează în sectorul privat.

    ► Cota de TVA este a treia cea mai mică din Europa, la fel şi cota de impozitare a dividendelor.

    ► În această vară vom veni cu trei pachete care, până la sfârşitul verii, să completeze aceste măsuri, pentru a răspunde unei urgenţe: recâştigarea încrederii cetăţenilor şi a pieţelor.

    ► Aceste măsuri ţin în principal de măsuri structurale – venituri şi cheltuieli structurale.

    ► Cel de-al doilea pachet, care va fi adoptat la finalul lunii iulie, este un pachet care va completa aceste prime măsuri, dar se va concentra pe corectarea inechităţilor şi pe corectarea măsurilor pentru a putea accesa fondurile europene.

    ► Ne propunem ca, până la finalul acestei săptămâni, să facem consultările publice de rigoare, iar cel mai târziu marţi să avem acest pachet adoptat. Ne propunem să-l punem în practică prin asumarea răspunderii guvernului până la sfârşitul săptămânii viitoare.

    ► Taxa pe valoare adăugată va fi reaşezată la 11% şi 21%.

    ► Medicamentele, alimentele, serviciile publice de apă şi canalizare, lemnele de foc, irigaţiile, energia termică, cărţile şi industria HoReCa vor rămâne la acest nivel.

    ► În luna octombrie se va face o analiză din care va rezulta dacă ne-au crescut veniturile în această zonă.

    ► Dacă ele nu vor creşte, această industrie are şanse să intre pe cota ridicată.

    ► Toate celelalte componente vor fi la cota ridicată.

    ► Creşterea accizelor cu 10% – la băuturi alcoolice, transport, ţigări.

    ► Creşterea numărului de contributori la Casa de Sănătate.

    ► Avem puţin peste 6 milioane de contribuitori şi peste 16 milioane de beneficiari.

    ► Nu putem asigura servicii de calitate şi plăti salarii bune în aceste condiţii.

    ► Aplicarea cotei de asigurări de sănătate la pensiile mari, de peste 3.000 de lei, şi eliminarea excepţiilor, astfel încât să putem creşte numărul de contribuabili de la 6 milioane la 8 milioane.

    ► La o pensie de 4.000 de lei se va plăti contribuţia la asigurările de sănătate (CAS) pentru diferenţa dintre 4.000 şi 3.000 de lei, adică 10% din 1.000 de lei, respectiv 100 de lei.

    ► Taxarea suplimentară a capitalului: majorarea impozitului pe dividende de la 10% la 16%, începând cu 1 ianuarie.

    ► Toate celelalte măsuri ar urma să intre în vigoare de la 1 august.

    ► Vom taxa suplimentar profiturile băncilor. Băncile din România au unele dintre cele mai bune randamente ale capitalurilor din această parte a Europei.

    ► Suprataxăm veniturile din jocurile de noroc, pentru a aduce cu cel puţin 30% mai mult din această categorie de venituri.

    ► Măsură temporară: pensiile şi salariile din sectorul public vor rămâne plafonate şi anul viitor.

    ► Am avut o majorare foarte mare în cazul salariilor – de peste 20% – şi de peste 30% în cazul pensiilor.

    ► Propunem creşterea normei didactice cu 2 ore faţă de cât avem astăzi. Salariile nu vor fi afectate.

    ► Creştere care nu poate fi suportată a burselor pentru elevi: Acum trei ani aveam o sumă totală 188 mil de lei pentru burse şi anul trecut, respectiv acesta am ajuns la 4,7 de mld. de lei. O creştere de zeci de ori. Este o sumă pe care nu ne-o putem permite.
     
    ► Totodată, printr-o aplicare necomformă am ajuns să avem clase întregi care au burse de merit, dar care nu iau bacalaureatul. Bursele de merit vor rămâne de merit dar vor fi acordate în mod limitat, cum erau premiile pe care le luam cei care am prins alte vremuri, iar cele sociale vor fi alocate pe criterii care ţin de sprijinirea cazurilor sociale.
     
    ► Până la sfârşitul lunii iulie: Pensiile speciale, jalon din PNRR, reforma instituţiilor autofinanţate prin reducerea cheltuielilor, ASF, ANRE, ANCOM.
    Reforma companiilor de stat, în sensul de cheltuieli mai eficiente, reducerea subvenţiilor şi mai multa transparenţa.
     

  • George Simion reacţionează la trimiterea în judecată a lui Călin Georgescu: Jos Dictatura

    Despre trimiterea în judecată a fostului candidat la alegerile prezidenţiale anulate în decembrie 2024, liderul formaţiunii AUR a afirmat că acest demers „arată CLAR faţa dictatorială a acestui regim”.

    Acesta a mai acuzat autorităţile de acţiuni antidemocratice „Românii îi urăsc sincer iar răspunsul lor e anularea şi fraudarea alegerilor şi arestarea “capilor””, adăugând „JOS DICTATURA” în încheierea mesajului.

    Călin Georgescu a fost trimis în judecată mierucri sub aspectul săvârşirii infracţiunii de promovarea, în public, a cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid, contra umanităţii şi de crime de război, precum şi fapta de a promova, în public, idei, concepţii sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, în formă continuată. Aceste fapte sunt prevăzute de art. 5 din O.U.G. 31/2002, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal.

  • ANAF a colectat în primul semestru al anului 2025 venituri bugetare nete de 245 miliarde lei, în creştere cu 12,2% faţă de perioada similară din 2024

    Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a colectat în primul semestru al anului 2025 venituri bugetare nete de 245 miliarde lei, în creştere cu 12,2% faţă de perioada similară din anul trecut.

    La nivel brut, încasările au fost de 266 miliarde lei, ceea ce reprezintă o creştere de 12,8%, respectiv mai mult cu 30 miliarde lei decât în perioada similară din anul 2024.

    Programul de încasări venituri bugetare alocat Agenţiei a fost de 249 miliarde lei.

    În ultimii 2 ani, ANAF a implementat o serie de soluţii digitale, inclusiv SAF-T (fişierul standard de control fiscal), sistemul naţional de facturare electronică (RO e-Factura) şi RO e-TVA, interconectarea aparatelor de marcat electronice fiscale (caselor de marcat) la sistemul informatic al MF- ANAF, sistemul de monitorizare a transporturilor rutiere de bunuri cu risc fiscal ridicat RO-e Transport.

    Împreună cu Autoritatea Vamală Română, ANAF a dezvoltat programul e-Sigiliu, ca parte integrantă din RO e-Transport, care permite monitorizarea în timp real a mijloacelor de transport marfă suspecte a fi implicate în mecanisme complexe de evaziune fiscală.

    În 2024, ANAF a colectat venituri bugetare nete de 460 miliarde lei, o creştere de 18,9% faţă de 2023, respectiv 73 miliarde lei în sume absolute.

    Comparativ cu programul din legile bugetare iniţiale exclusiv veniturile din digitalizare (450,8 mld.lei), încasările din 2024 au avut un grad de realizare de 102%, respectiv un plus de 9,1 miliarde lei, în condiţiile rambursării de TVA în sumă de 30,19 miliarde lei, se arată într-un comunicat al instituţiei.

    Lista de soluţii implementate de ANAF în 2023-2025:

    implementarea sistemului SAF-T (fişierul standard de control fiscal);

    · generalizarea sistemul naţional de facturare electronică (RO e-Factura);

    · implementarea sistemului RO e-TVA; · interconectarea aparatelor de marcat electronice fiscale (caselor de marcat) la sistemul informatic al MF- ANAF;

    · dezvoltarea sistemului de monitorizare a transporturilor rutiere de bunuri cu risc fiscal ridicat RO-e Transport;

    · împreună cu Autoritatea Vamală Română, ANAF a dezvoltat programul e-Sigiliu, ca parte integrantă din RO e-Transport. Sistemul permite monitorizarea în timp real a mijloacelor de transport marfă suspecte a fi implicate în mecanisme complexe de evaziune fiscală;

    · extinderea sistemului informatic AEOI_RO ( Automatic Exchange of Information) cu funcţionalităţi specifice DAC 7, aprobate la nivel comunitar, asigurându-se schimbul automat de informaţii între administraţiile fiscale ale statelor membre; · reproiectarea şi optimizarea sistemului informatic VIES_RO (Value Added Tax Information Exchange Sistem).Principalul obiectiv al acestui sistem informatic îl constituie crearea unui mecanism eficient de creştere a încasărilor prin combaterea evaziunii fiscale generate de societăţile comerciale înregistrate în scop de TVA (având în vedere faptul că, din punct de vedere funcţional, sistemul asigură realizarea schimbului de informaţii privind livrările intracomunitare);

    · implementarea Sistemului CESOP – colectează informaţii despre plăţile efectuate prin intermediul furnizorilor de servicii de plată pentru tranzacţii transfrontaliere;

    ·extinderea sistemului de verificare documentară de la distanţă “desk-audit”; · interoperabilitatea cu alte instituţii ale statului.

     

  • Călin Georgescu, trimis în judecată

    Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) a transmis instanţei de judecată rechizitoriul prin care Călin Georgescu este inculpat.

    Este vorba despre dosarul în care Călin Georgescu este acuzat de propagandă legionară.

  • Miracol chinezesc: Cum a ajuns o companie pharma obscură să fie în centrul unui raliu spectaculos pe burse după ce acţiunile au crescut cu 82.000%. Explozia preţurilor l-a propulsat pe CEO în top 100 cei mai bogaţi oameni din lume, dar doar pe hârtie pentru că businessul are probleme financiare serioase şi nu poate plăti salariul

    Regencell Bioscience Holdings Ltd., o companie obscură de medicină tradiţională chineză, listată la bursa din New York, a devenit subiectul uneia dintre cele mai spectaculoase şi controversate raliuri bursiere din acest an, după ce acţiunile sale au crescut cu peste 82.000% de la minimele atinse în februarie, scrie Bloomberg.

    Valoarea acţiunilor a atins un vârf ameţitor la începutul lunii iunie, propulsându-l pe CEO-ul Yat-Gai Au, care deţine aproape întreaga companie, într-un clasament select: pentru scurt timp, el a ajuns să se numere printre cele mai bogate 100 de persoane din lume — cel puţin pe hârtie.

    În vârful raliului, atins pe 17 iunie, participaţia de 86% deţinută de Yat-Gai Au valora nu mai puţin de 33,3 miliarde de dolari, potrivit Bloomberg Billionaires Index — mai mult decât averile fondatorului Nike, Phil Knight, sau ale magnatului tech Masayoshi Son. În prezent, averea sa estimată a scăzut la 6,8 miliarde.

    Compania spune că nimic nu s-a schimbat în modelul de business sau în performanţele financiare. Într-o raportare intermediară transmisă luni, Regencell a dat vina pe „short sellerii” pentru volatilitatea fără precedent.

    Realitatea financiară a companiei contrastează puternic cu euforia de pe bursă. Regencell are venituri modeste şi pierderi recurente, dezvoltând tratamente alternative pe bază de plante pentru ADHD şi autism, afecţiuni pentru care medicina tradiţională chineză nu are, în mod general acceptat, soluţii demonstrate ştiinţific.

    După vârful atins, acţiunile companiei s-au prăbuşit cu peste 80%, într-un declin care a stârnit semne de întrebare în rândul analiştilor şi al autorităţilor de reglementare.

    Securities and Exchange Commission (SEC), instituţia americană care reglementează pieţele financiare, a refuzat să comenteze situaţia, iar Regencell nu a răspuns la solicitările presei.

    Între timp, piaţa rămâne derutată: o companie necunoscută, cu pierderi continue şi venituri minime, ajunge pentru scurt timp la o capitalizare comparabilă cu cea a unor giganţi din S&P 500 — un episod care ridică semne de întrebare serioase despre eficienţa şi transparenţa bursei americane.

  • Care este întrebarea pe care şi-o pun tot mai des mulţi tineri angajaţi, în fiecare zi, când ajung la serviciu?

    Pentru mulţi, dimineaţa la birou începe, tot mai des, cu o întrebare tăcută: „Ce postez azi despre job?”. Într-o lume în care LinkedIn e noul Instagram, iar Slack uneori pare o scenă mai degrabă decât un instrument de colaborare, nu mai muncim doar ca să livrăm rezultate – muncim şi pentru a performa vizual munca. Trăim într-o eră în care ceea ce facem nu mai e complet fără dovada social (de pe ecranele altora) că o facem. Jobul devine conţinut. Şi conţinutul devine job. Cam aşa au luat naştere şi influencerii.

    Am început să observ fenomenul în pandemie, când „work from home” a coincis cu explozia poveştilor despre carieră în social media. Cu birouri improvizate transformate în background pentru videouri motivaţionale, cu postări despre cum „am învăţat leadershipul în trei paşi grei, dar valoroşi” sau „cum am crescut 10x în 6 luni”. Întâi a fost interesant. Apoi a devenit obositor. Acum e problematic.

    Munca, aşa cum o vedem noi în online, a ajuns să fie de fapt o „romantizare” a muncii. Problema nu este că oamenii vor să împărtăşească din experienţele lor — transparenţa poate fi un motor al progresului. Problema apare când ajungem să confundăm realitatea muncii cu estetica muncii. Când ajungem să ne evaluăm propria valoare profesională în funcţie de reacţiile unui algoritm sau de cât de multe persoane s-au conectat cu noi pe LinkedIn şi nu de feedbackul colegilor, al clienţilor sau al echipei.

    În prezent, e mai uşor ca niciodată să creezi un brand personal profesional – un profil de LinkedIn bine construit, o rutină săptămânală de postări despre „lecţii de leadership”, poate chiar şi un podcast. Însă în timp ce ne construim brandul profesional în online, există riscul să ne îndepărtăm de ceea ce înseamnă, de fapt, să muncim: gândire profundă, colaborare, asumare, consistenţă. Lucruri greu de comprimat în 300 de caractere şi trei emoji-uri.

    Această cultură a „postării” are şi un efect colateral mai puţin discutat: performativitatea. Fiecare întâlnire, fiecare prezentare, fiecare rezultat devine o posibilă poveste pentru reţelele sociale. Şi atunci, fără să vrem, începem să muncim cu gândul la cum va arăta asta în online, nu la valoarea reală a activităţii.

    Se creează astfel o presiune subtilă, dar constantă, de a fi vizibil (de a posta ceva, orice). Dacă nu ai postat despre proiectul X, chiar ai contribuit la el? Dacă nu ţi-ai fotografiat panoul de brainstorming, ai fost acolo? Dacă nu ai avut o părere publică despre tendinţele din industrie, mai eşti un „profesionist relevant”? Dacă nu ai postat o poză de la conferinţa Y, chiar ai fost acolo?

    Această presiune ajunge să aibă efecte şi asupra sănătăţii organizaţionale. Creează inegalităţi – cei mai vocali sunt percepuţi ca fiind mai implicaţi, mai valoroşi, chiar dacă realitatea din spatele cortinei spune altceva. Şi creează frustrare – pentru că nu toţi angajaţii se simt confortabil să îşi expună gândurile sau succesele în public.

    Cu siguranţă, nu spun că trebuie să ne retragem din spaţiul digital. Ar fi nerealist – şi poate chiar regresiv. Însă trebuie să recunoaştem că trăim
    într-un moment de inflaţie a conţinutului profesional şi că această inflaţie vine cu costuri. Printre ele: autenticitatea, concentrarea, echilibrul. Poate că soluţia nu e să postăm mai puţin, ci să postăm mai conştient. Să ne întrebăm: ce valoare aduce asta, în afară de validare? Oferă ceva util sau doar întreţine o imagine? Şi, poate cel mai important, ce nu postez, dar contează cu adevărat?    

    Oana Ioniţă este Social Media Manager, BUSINESS Magazin, Ziarul Financiar, După Afaceri Premium

     

  • Alexandre Bompard, şeful grupului Carrefour ridiculizează planul UE de a introduce o taxă de 2 euro pentru coletele cu valoare redusă: „Este o glumă. Avem nevoie de taxe de 100% în stilul Trump”

    Propunerea Uniunii Europene de a percepe o taxă de procesare de 2 euro (2,36 dolari) pentru coletele de comerţ electronic cu valoare redusă (sub 150 de euro) care intră în blocul comunitar este „o glumă”, a declarat miercuri Alexandre Bompard, şeful Carrefour, cel mai mare retailer alimentar din Europa, citat de Reuters.

    În luna mai, UE a prezentat planuri de a elimina scutirea de taxe vamale pentru transporturile cu o valoare de cel mult 150 de euro şi de a impune o taxă de 2 euro începând cu 2028.
    Măsura vine în contextul în care blocul comunitar se confruntă cu o creştere exponenţială a importurilor de miliarde de produse vândute de platforme online precum Shein şi Temu.

    „Este o glumă (…) Trebuie să aplicăm o taxă à la Trump, de 100% din valoarea pachetelor. Există o limită la preţurile mici cu orice cost”, a declarat pentru postul de radio RTL Alexandre Bompard, care este şi preşedintele Federaţiei Franceze a Retailerilor (FCD).

    De asemenea, el a cerut Uniunii Europene să accelereze implementarea taxelor propuse.

    „Dacă acest preţ înseamnă dispariţia producătorilor de jucării, a producătorilor de textile, a micilor retaileri, a retailerilor specializaţi şi o factură ecologică exorbitantă, nu putem plăti acest preţ, este prea mare. Şi nu în 2027, ci de mâine”, a adăugat el.

    Şi retailerii din Grecia au cerut Bruxelles-ului să devanseze aplicarea acestor taxe.

    În România, Guvernul Bolojan a sugerat prin programul de guvernare că ar putea aborda problema inundaţiei de colete din China – menţionând ideea de a introduce obligativitatea companiilor de a deţine un sediu fiscal în România – care ar deschide calea pentru taxarea coletelor şi aplicarea normelor de protecţie a consumatorilor la fel ca în cazul magazinelor locale, dar deocamdată nu a făcut niciun pas concret în această direcţie.

  • Bucureştiul va avea macazuri automate pe liniile de tramvai din zone cu trafic intens

    Transportul public din Bucureşti va beneficia de modernizări importante, după ce primarul interimar, Stelian Bujduveanu, a anunţat miercuri pe Facebook lansarea unei proceduri de achiziţie pentru 6 sisteme automate de acţionare a macazurilor.

    Termenul limită pentru depunerea ofertelor este 4 august 2025.

    „Transportul public are nevoie de soluţii clare, rapide şi sigure. Azi, multe macazuri sunt acţionate manual”, a explicat Bujduveanu.

    Noile echipamente vor fi instalate în zone cu trafic intens precum Piaţa Presei, Calea 13 Septembrie, Şoseaua Progresului, Calea Rahovei, Şoseaua Progresului şi Piaţa Eroii Revoluţiei.

    Investiţia va contribui la reducerea timpilor de aşteptare pentru tramvaie, va creşte siguranţa circulaţiei şi va asigura un trafic mai fluent şi previzibil.

  • Nicuşor Dan, după moartea lui Mihai Leu: A inspirat prin curaj, pasiune şi bun-simţ

    „Am aflat cu profundă tristeţe vestea dispariţiei lui Mihai Leu. România pierde nu doar un campion excepţional, cu un palmares impresionant în sport, ci şi un om integru, care a inspirat prin curaj, pasiune şi bun-simţ. Prezenţa lui publică a fost mereu sinonimă cu verticalitatea şi respectul faţă de valori autentice. Va rămâne în memoria noastră ca o adevărată legendă şi un reper pentru ce înseamnă demnitatea în sport şi în viaţă. Transmit sincere condoleanţe familiei şi tuturor celor apropiaţi”, scrie pe platforma X Nicuşor Dan.

    Primul campion mondial al României în boxul profesionist, Mihai Leu, a murit marţi noaptea. Marele campion era în stare gravă, intubat, la Spitalul Clinic Fundeni.

    „Cu profundă durere, anunţăm trecerea în nefiinţă a lui Mihai, în această seară. Un adevărat campion, atât în ringul de box, cât şi pe circuitele de motorsport, Mihai a fost mult mai mult decât un sportiv excepţional, a fost un simbol de voinţă, curaj şi pasiune”, scrie pe pagina de Facebook a lui Mihai Leu.

    Mihai Leu, campion mondial la box şi campion naţional de automobilism, a fost internat mai multe zile, în stare gravă, la secţia de terapie intensivă a Spitalului Fundeni, unde era intubat şi sedat.

    Sportivul, în vârstă de 56 de ani, a luptat timp de aproape un deceniu cu cancerul de colon. A fost internat la Fundeni în perioada 28 aprilie – 15 mai, iar anterior a mai fost spitalizat de urgenţă în mai şi decembrie 2024 din cauza complicaţiilor.

    În 2014, Mihai Leu a fost diagnosticat cu cancer la colon şi a fost supus la două operaţii.

  • Năsui: Majorările de taxe nu vor rezolva mare lucru. Tăierile nu trebuie făcute otova

    Pachetul de măsuri fiscale ar urma să fie prezentat în aceste zile de premierul Ilie Bolojan. Între altele, vor exista doar două cote de TVA, în loc de trei, câte sunt acum, impozitul pe dividende va creşte la 16% şi ar urma să fie introdusă plata CASS pentru pensiile peste 4.000 de lei.

    Deputatul USR Claudiu Năsui e sceptic.

    „Din păcate, nu o să rezolve mare lucru, în sensul că în principiu, economia României nu era una care suferea de impozite prea mici, ba dimpotrivă, aveam impozite destul de mari, mai ales pe munca slab plătită”, spune el.

    În opinia deputatului USR, „dacă Guvernul Bolojan merge pe direcţia aceasta a creşterii din nou a taxelor (…), ratăm un nou moment de reformă a statului, în care chiar am putea tăia cheltuielile. Creşterea aceasta a taxelor nu o să fie decât o gură de oxigen pentru un sistem bugetofag, care a tot crescut cheltuielile şi care de fiecare dată când ajunge cuţitul la os, când deficitul este mare şi când am putea să rezolvăm problema care ne-a adus acolo, creşte din nou taxele”.

    Claudiu Năsui spune despre protestele sociale că „depinde şi cum faci aceste reforme. Dacă începi mereu reformele cu cei mici, cumva, mesajul este unul că reforma e pretabilă la protest. Când încerci să tai aşa, otova, agregat, cum au făcut Băsescu-Boc, care au tăiat toate salariile cu 25%, atunci automat, naşti genul acesta de contrareacţii şi iarăşi ratezi un moment de reformă”.

    Fostul ministru al Economiei atrage atenţia că „aceste reduceri de sporuri sunt temporare, sunt doar un an şi jumătate, sunt puse cu o clauză de expirare. Adică în loc să reorganizăm instituţiile, să faci o scădere a cheltuielilor de personal în general, că până la urmă alea te interesează ca buget, să scadă acelea şi atunci să nu scazi la toată lumea, că există în toate instituţiile un 20%-30% din oameni care chiar muncesc şi chiar ţin acele instituţii în picioare, dacă tai la toată lumea, nu faci decât să-i nemulţumeşti pe toţi şi să te pretezi la acest gen de proteste şi să te expui la acest gen de critici, că de fapt, nu faci reformă, nu faci decât o tăiere contabilă”.