Blog

  • Fifor: România intră în „Zodia Bolojan” – o etapă fiscală nedreaptă, suportată de românii corecţi

    „De astăzi, România intră oficial în <Zodia Bolojan> – o etapă fiscală dură şi nedreaptă, în care nota de plată este pusă deocamdată doar pe umerii celor care muncesc corect şi cinstit în această ţară, plătesc taxe şi speră la o viaţă mai bună.
    În numele cruciadei pentru reducerea deficitului bugetar, Guvernul a ales calea cea mai uşoară şi totodată cea mai nedreaptă: TVA mai mare, scăderea veniturilor, putere de cumpărare prăbuşită, presiune uriaşă pe clasa de mijloc şi pe românii vulnerabili. Nimic încă despre tăierea sinecurilor, eliminarea privilegiilor sau combaterea evaziunii fiscale. Nimic încă despre stimularea economiei sau sprijinirea firmelor româneşti. Azi este doar despre a scoate şi mai mult de la cei care deja plătesc”, scrie pe Facebook Mihai Fifor.

    El afirmă că „românii corecţi achită, de azi, preţul pentru lipsa curajului de a se lua măsurile care trebuiau luate de la început şi pentru care PSD a luptat de la început”

    „PSD nu girează aceste nedreptăţi. Suntem la guvernare pentru a face diferenţa, nu pentru a asista pasiv. Pentru a corecta dezechilibrele, pentru a scurta această perioadă grea, pentru a impune măsuri de echitate fiscală reale. (…) A fost alegerea premierului să promoveze o variantă dură, care afectează în mod disproporţionat populaţia cu venituri mici şi medii. PSD a precizat clar că nu susţine toate măsurile din pachetul fiscal, dar nici nu putea bloca un plan impus sub presiunea menţinerii ratingului de ţară şi a stabilităţii macroeconomice. România are nevoie de reformă. Dar nu una oarbă şi nedreaptă. Nu una care striveşte tocmai ce mai funcţionează corect în această ţară. PSD este şi va rămâne vocea echilibrului, a raţiunii şi a responsabilităţii. Suntem în guvernare pentru că doar aşa putem lupta pentru corectitudine, pentru protejarea românilor cinstiţi şi pentru reconstrucţia unei economii echitabile, solide şi durabile”, încheie Fifor.

    Legea austerităţii a intrat în vigoare vineri. TVA-ul general a crescut la 21%, iar cel redus la 11%, aplicabil pentru alimente, medicamente şi animale domestice. Au fost introduse noi reguli pentru locuinţele cu TVA 9%, CASS pentru pensii peste 3.000 lei şi a crescut impozitul pe dividende la 16% din 2026.

  • Şeful PSD Buzău confirmă că Marcel Ciolacu ar putea candida la şefia CJ Buzău

    Marcel Ciolacu ar putea candida pe locul rămas liber la şefia CJ Buzău, după demisia lui Lucian Romaşcanu, numit în membru la Curtea Europeană de Conturi.

    Romeo Lungu, preşedinte PSD Buzău, a spus, la Antena 3 CNN, că sunt discuţii privind candidatura fostului lider PSD, Marcel Ciolacu.

    „Într-adevăr, sunt discuţii în interiorul PSD despre o candidatură la Consiliul Judeţean atât a lui Marcel Ciolacu, cât şi a altui candidat, pentru că e normal să avem aceste discuţii, ţinând cont că se vorbeşte foarte mult de organizarea alegerilor undeva în toamna aceasta. Nu ştim încă, nu s-a stabilit dacă vor fi alegeri. Părerea mea e că nu trebuie sau nu trebuie să aibă loc alegeri aşa de repede, pentru că avem preşedinte interimar la CJ Buzău, cât şi la Primăria Capitalei. Dar dacă se stabileşte şi se decide de către guvern să fie făcute alegeri, noi suntem pregătiţi şi, într-adevăr, au existat aceste discuţii cu domnul preşedinte Ciolacu de a candida sau de a nu candida. Pentru că, cum a spus şi el, e posibil, nu exclude, dar nu e decis încă nimic”, a spus Romeo Lungu.

    Lungu a mai spus că pot fi mai mulţi candidaţi la şefia CJ Buzău.

    „Pot fi mai mulţi candidaţi, poate candida şi actualul preşedinte interimar al CJ Buzău, pot fi şi eu, poate fi şi Marcel Ciolacu. Avem discuţii între noi tot timpul şi o să ne hotărăm. Cred că săptămâna viitoare o să avem întâlnire la Buzău şi, în funcţie de cum sunt stablite alegerile, vom decide cine e candidatul”, a precizat Lungu.

    Acesta a afirmat că pentru PSD Buzău „ar fi o decizie foarte bună ca Marcel Ciolacu să candideze la Consiliul Judeţean Buzău”, după ce a discutat cu „foarte mulţi primarii”.

    Întrebat dacă a vorbit şi cu primarul Buzăului, Constantin Toma, un critic al fostei conduceri a PSD, Romeo Lungu a spus că nu a vorbit cu acesta.

    Întrebat, în continuare, dacă s-a făcut vreun sondaj pentru a vedea ce şanse au Romeo Lungu sau Marcel Ciolacu să devină preşedintele Consiliului Judeţean Buzău, Romeo Lungu a spus că nu s-a făcut sondaj, dar organizaţia partidului se gândeşte să facă acest lucru „undeva în septembrie”.

    În prezent, preşedinte interimar al CJ Buzău este Adrian Petre (PSD), care era vicepreşedinte CJ Buzău.

    Marcel Ciolacu a candidat la alegerile parlamentare pe listele PSD Buzău.

  • O nouă lună, noi tarife: Bursa americană deschide pe roşu în august după ce Trump a anunţat creşterea tarifelor pentru cei mai importanţi parteneri comerciali ai SUA. Indicele S&P 500 scade cu 1,3%, Dow Jones Industrial Average pierde 1,1%, iar Nasdaq aproape 1,7%. Amazon a scăzut cu peste 7%

    Bursa americană este sub presiune vineri, odată cu debutul tranzacţionării din august, notează CNBC.

    Indicele Dow Jones Industrial Average a scăzut cu 490 de puncte, adică 1,1%. S&P 500 a pierdut 1,3%, iar Nasdaq Composite a scăzut cu 1,65%.

    Raportul privind locurile de muncă pentru luna iulie a arătat că numărul de angajări în afara sectorului agricol a crescut cu doar 73.000, mult sub estimarea consensului economiştilor intervievaţi de Dow Jones, care anticipau un plus de 100.000 de locuri.

    Sentimentul pieţei a fost afectat şi de tarifele lui Trump, aplicate de la termenul limită din 1 august, care variază între 10% şi 41%. Mărfurile reexportate pentru a evita tarifele vor fi taxate suplimentar cu încă 40%, potrivit Casei Albe.

    Probabil cel mai şocant pentru pieţe a fost faptul că, în cazul Canadei, unul dintre cei mai importanţi parteneri comerciali ai SUA, bunurile importate vor avea acum o taxă vamală de 35%, în creştere de la cuantumul 25%, anunţat anterior.

    Acţiunile Amazon au scăzut cu peste 7%, după ce gigantul din e-commerce a emis o prognoză slabă privind venitul operaţional pentru trimestrul curent. Nu toate veştile din sectorul tech au fost negative: acţiunile Apple au urcat cu 2% în urma unui raport financiar peste aşteptări privind profitul şi veniturile.

    Totuşi, luna iulie a fost una decentă pentru acţiuni: S&P 500 a încheiat luna cu un avans de 2,2%, în timp ce Nasdaq a crescut cu 3,7%. Dow Jones a înregistrat un câştig marginal, sub 0,1%.

  • Ciocolata, ceasurile şi medicamentele elveţiene, în bătaia puştii lui Trump: Elveţia este şocată după ce a fost targetată cu un tarif de 39% care loveşte exporturile şi pune la încercare relaţiile cu SUA

    Într-o mişcare neaşteptată şi agresivă, Donald Trump a anunţat joi, printr-un ordin executiv, impunerea unui tarif de 39% pe importurile din Elveţia – unul dintre cele mai ridicate la nivel global. Decizia aruncă în aer negocierile în curs şi riscă să afecteze grav pilonii economiei elveţiene, de la ciocolată şi ceasuri, până la medicamente, scrie Bloomberg.

    Tariful este semnificativ mai mare decât cel de 31% ameninţat iniţial în aprilie şi a venit ca un şoc pentru guvernul de la Berna, care spera la o înţelegere mai favorabilă. Potrivit unor surse apropiate discuţiilor, negociatorii elveţieni au fost luaţi prin surprindere, mai ales că primiseră semnale pozitive din partea unor oficiali americani de rang înalt.

    Guvernul elveţian şi-a exprimat „profunda dezamăgire”, subliniind că tariful impus „se îndepărtează considerabil” de cadrul preliminar discutat anterior. Totuşi, autorităţile de la Berna nu renunţă şi vor continua negocierile, în speranţa reducerii taxelor.

    Preşedinta şi ministra de finanţe Karin Keller-Sutter a declarat într-o postare pe platforma X că a avut o ultimă convorbire cu Trump înainte de termenul-limită, iar „deficitul comercial rămâne principala îngrijorare a SUA.” În pofida divergenţelor, Elveţia „continuă să caute o soluţie negociată,” potrivit unui comunicat oficial.

    Pe pieţele valutare, francul elveţian a înregistrat vineri una dintre cele mai slabe performanţe în rândul monedelor majore, marcând un declin de 0,2% faţă de dolar. Cu toate acestea, moneda rămâne cu peste 8% mai puternică decât era la începutul lunii aprilie, când a fost anunţat pentru prima dată tariful propus.

    Impactul economic este semnificativ. Pentru branduri emblematice precum Lindt, Swatch Group sau Rolex, această majorare a taxelor pune în pericol vânzările pe piaţa americană – cea mai mare din lume. În 2024, aproape jumătate din exporturile elveţiene către SUA au fost reprezentate de produse farmaceutice, potrivit datelor Bloomberg Economics.

    Lovitura este cu atât mai dură cu cât marii giganţi din industrie, Novartis şi Roche, se confruntă simultan cu o altă ofensivă lansată de Trump: solicitarea de a reduce preţurile medicamentelor pentru americani. Administraţia sa a trimis scrisori către 17 dintre cele mai mari companii farmaceutice din lume, cerându-le să vândă în SUA la preţuri similare cu cele practicate în Europa şi alte regiuni.

    Decizia ar putea redefini relaţiile comerciale dintre cele două state şi pune presiune pe una dintre cele mai stabile economii ale Europei.

  • Drama din Broşteni: Oameni îngropaţi în noroaie şi disperare

    .Furia apelor a lăsat la Broşteni doar durere, lacrimi şi disperare. Oamenilor le-a rămas doar resemnarea în faţa imaginilor dramatice cu agoniseala de-o viaţă îngropată în noroaie şi pusă la pământ în doar câteva minute. Sau, mai rău, şocul de a-i vedea pe cei dragi luaţi de ape sau găsiţi morţi departe de case, acolo unde i-a dus puhoiul.

    În Broşteni, peisajul pare unul ca după război, iar dramele oamenilor sunt abia la început. Nu mai au case, nu mai au drumuri, fiind îngropaţi în noroaie. Maşinile sunt acoperite de moloz şi copaci, iar multe au fost înghiţite, la propriu, de apele neiertătoare.

    Imaginea cu pompierul pe al cărui chip se citeşte bucuria nemarginită, după ce a salvat o găină pe care o duce la adăpost, este emblematică pntru realitatea acestor oameni. A acestor zile, în care fiecare suflet salvat reprezintă o bucurie uriaşă. Fiecare victorie, oricât de mică, înseamnă un licăr de speranţă. Un vis salvat, dintr-o mare de ape, care au distrus totul în calea lor.

    Nea Ion, un localnic din Broşteni, le-a povestit reporterilor Gândul cum trăieşte şi cum face faţă aceste zile de coşmar. Cu liniştea omului care a văzut şi a trăit multe la viaţa lui, „tata Onu”, aşa cum îi spun apropiaţii, mărturiseşte că nepotul său a fost cel care l-a anunţat în momentul în care s-a dezlănţuit apocalipsa.

    Adormise puţin, însă s-a trezit repede într-o realitate cumplită. Arată cum maşinile au fost luate de ape, iar acum totul pare un loc în care nu a mai rămas nimic. Povesteşte că, în tot acest infern, a găsit puterea să aprindă câteva lumânări. Şi să scoată cei 120 de lei, ţinuţi într-o carte de rugăciuni.

    „Eu sunt credincios”, mărturiseşte nea Ion, omul a cărui credinţă pare să fi învins, cel puţin la nivel de emoţie şi de tărie sufletească, furia apelor.

    Furtunile puternice au făcut prăpăd în judeţele Suceava şi Neamţ, iar echipele de salvare intervin în continuare în zonele calamitate. Se estimează că peste 2.500 de persoane au fost afectate de inundaţii, valoarea pagubelor nefiind încă estimată.

    „Cu natura nu te pui”, spun cei care îşi trăiesc durerea, fără să mai aibă forţa de a se răzvrăti.

    Tot ce speră este ca vizitele în teritoriu ale mai multor politicieni să nu se încadraze în eternul tipar populist, aşa cum s-a întâmplat în multe situaţii limită pentru oameni. Îşi doresc un ajutor concret şi real de la cei care, în campaniile electorale, le-au promis o altă Românie.

  • Rezervele valutare la BNR continuă să crească: în iulie, rezervele valutare au fost de 63 mld. euro, cu aproape 5 mld. euro peste nivelul din iunie, după ce Finanţele au împrumutat 4,7 mld. euro de pe pieţele externe

    Rezervele valutare la BNR s-au situat la finalul lunii iulie la nivelul de 63,2 mld. euro, în creştere cu 4,94 mld. euro faţă de 58,2 mld. euro la 30 iunie 2025.

    În cursul lunii iulie, la BNR au intrat 6,73 mld. euro, reprezentând: modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit la BNR; alimentarea conturilor Ministerului Finanţelor, inclusiv sumele rezultate din emisiunile unor euroobligaţiuni ale Ministerului Finanţelor în valoare nominală de 1,5 mld. euro şi în dolari americani în valoare nominală de aproximativ 3,2 mld. euro, şi altele.

    În paralel, din rezervele valutare au ieşit 1,79 mld. euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit la BNR; plăţi de rate şi dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută, plăţi din contul Comisiei Europene şi altele.

    Nivelul rezervei de aur s-a menţinut la 103,6 tone. În condiţiile evoluţiilor preţurilor internaţionale, valoarea acesteia s-a situat la 9,63 mld. euro.

    Rezervele internaţionale ale României (valute plus aur) la 31 iulie 2025 au fost de 72,8 mld. euro, faţă de 67,6 mld. euro la 30 iunie 2025.

    Plăţile scadente în luna august 2025 în contul datoriei publice denominate în valută, directe sau garantate de Ministerul Finanţelor, însumează circa 611 milioane euro.

     

  • O nouă eră în politica mondială: Trump reaprinde războiul comercial după ce a impus o nouă serie de tarife pentru parteneri. Canada este lovită de tarife de 35%, India de 25% şi Elveţia de 39%. Bursele europene scad după anunţ

    Donald Trump a impus tarife vamale pentru zeci de parteneri comerciali ai SUA, în timp ce a formalizat acorduri recente cu alţii, inclusiv Regatul Unit şi Uniunea Europeană, marcând începutul unei noi ere de competiţie economică mercantilistă la nivel global.

    Exportatori-cheie către SUA, precum Taiwan — cel mai important exportator de semiconductori din lume — vor fi afectaţi de taxe vamale ridicate. Trump a majorat şi tarifele pentru Canada, un aliat şi partener comercial major, la 35%. India a fost vizată cu un tarif de 25%, iar Elveţia cu 39%.

    Ordinul executiv semnat joi de preşedinte a motivat măsurile prin necesitatea de a reduce deficitul comercial al Americii cu mai multe ţări, deficit considerat o „ameninţare neobişnuită şi extraordinară la adresa securităţii naţionale şi economiei SUA”.

    Documentul precizează şi că tarifele vor contribui la creşterea veniturilor SUA, reflectând planul lui Trump de a finanţa reduceri fiscale interne profunde prin taxarea importurilor.

    Noul regim tarifar marchează o atenuare faţă de taxele agresive anunţate de Trump pe 2 aprilie, de „ziua eliberării”, dar menţine rata efectivă a tarifelor la cel mai ridicat nivel din ultimele decenii — subliniind dorinţa preşedintelui de a rescrie ordinea economică globală.

    „Este un nou sistem de comerţ,” a declarat joi seară un oficial din administraţie. „Trecem de la un sistem în care principiul central era eficienţa cu orice preţ… la unul în care principiul central este comerţul echitabil şi echilibrat.”

    Piaţa globală a reacţionat negativ vineri, indicele Stoxx Europe 600 scăzând cu 0,8% în primele ore de tranzacţionare. Contractele futures pentru S&P 500 şi Nasdaq erau în scădere cu 0,4%, respectiv 0,5%. Obligaţiunile americane au rămas stabile.

    Trump stabilise data de 1 august ca termen-limită pentru ca zeci de ţări să ajungă la acorduri comerciale cu SUA, în caz contrar urmând să fie aplicate tarife mai mari — declanşând eforturi intense din partea partenerilor comerciali pentru a evita un război comercial de proporţii.

    Unii parteneri — inclusiv Regatul Unit, UE şi Japonia — au reuşit să încheie acorduri la timp, deşi în unele dintre aceste ţări au existat critici legate de conţinutul acestor înţelegeri. Ordinul emis joi a formalizat nivelurile tarifare aferente acestor acorduri.

    China — cel mai mare exportator din lume — nu a fost inclusă în ordin şi are un termen separat, 12 august, pentru a încheia un acord comercial cu Washingtonul.

    Tarifele pentru celelalte ţări vor intra în vigoare în şapte zile, pentru a oferi autorităţilor vamale din SUA timpul necesar implementării.

    Oficialul de la Casa Albă a remarcat că preşedintele a spus joi că va anunţa noi acorduri — comentarii care oferă speranţă unor ţări că vor putea scăpa rapid de tarifele impuse asupra exporturilor lor.

    Canada, al cărei prim-ministru Mark Carney a câştigat alegerile promiţând că va rezista „presiunii economice” exercitate de Trump, nu a reuşit să ajungă la un acord, în ciuda unui lobby de ultim moment la Washington.

    Carney a declarat că guvernul său este „dezamăgit” de tariful impus de SUA şi a recunoscut că anumite sectoare ale economiei vor fi „grav afectate”. El a precizat că negocierile comerciale cu SUA vor continua.

    Howard Lutnick, secretarul pentru comerţ al SUA şi o figură centrală în negocieri, a declarat pentru Fox News că Mark Carney a fost „surd la realitate” pentru că a anunţat în această săptămână că Canada va recunoaşte statul Palestina — o mişcare care l-a iritat pe Trump.

    Taxa de 35% pe bunurile canadiene, anunţată printr-un ordin separat, va intra în vigoare vineri. Bunurile care respectă prevederile acordului de liber schimb nord-american din 2020 vor fi în continuare scutite de aceste tarife.

    Preşedintele Taiwanului, Lai Ching-te, a numit vineri tariful de 20% impus de SUA „temporar” şi şi-a exprimat speranţa că acesta ar putea fi redus prin noi negocieri.

     

  • Yu, 12 ani, devine cea mai tânără medaliată din istoria Campionatelor Mondiale de Nataţie

    Tânăra în vârstă de 12 ani a înotat în preliminariile ştafetei feminine de 4×200 m liber la începutul acestei săptămâni şi s-a calificat astfel pentru o medalie. China a terminat pe locul al treilea în finala de la Singapore, în spatele Statelor Unite şi a câştigătoarei Australia.

    Yu este cea mai tânără medaliată la o competiţie internaţională majoră de când danezea Inge Sorensen a câştigat medalia de bronz la 200 m bras la Jocurile Olimpice din 1936, la mai puţin de o lună după ce a împlinit 12 ani.

    „Este o emoţie puternică, un sentiment plăcut”, a spus Yu.

    Eleva, care împlineşte 13 ani în octombrie, a fost aproape de a câştiga gloria individuală în finala feminină de 200 m fluture de joi, dar a ratat la mustaţă medalia, terminând pe locul patru. În finala de luni la proba de 200 m mixt individual, Yu a ratat medalia cu 0,06 secunde, terminând din nou pe locul patru.

    Participarea lui Yu la Campionatele Mondiale a divizat opiniile. Concurenţii trebuie să aibă cel puţin 14 ani, dar Yu a fost admisă deoarece timpii ei îndeplineau standardul „A” al competiţiei. Cu toate că abilităţile lui Yu nu sunt puse la îndoială, nu toată lumea este convinsă că ar trebui să i se permită să concureze încă pe scena mondială.

  • Tinerii nu înţeleg sistemele tradiţionale de pensii, dar văd atractive investiţiile în criptomonede

    Tinerii nu gândesc pe termen lung viitorul financiar şi nu înţeleg sistemele tradiţionale de pensii, în schimb văd investiţiile în active digitale, precum criptomonedele, mult mai atractive. Gracy Chen, CEO Bitget, a declarat, într-un interviu pentru MEDIAFAX, că „vinovată” e dorinţa lor de control.

    MEDIAFAX: Care sunt principalele bariere care îi ţin pe tineri departe de economisirea pe termen lung? În ce măsură lipsa de încredere în sistemele tradiţionale contribuie la acest blocaj?

    Gracy Chen: De departe, principala barieră care îi împiedică pe cei tineri să economisească şi să-şi gândească pe termen lung viitorul financiar este educaţia, iar aici mă refer inclusiv la partea practică. Şi nu este vina lor. Mulţi dintre ei nu au avut ocazia, încă din şcoală, să înveţe abilităţi esenţiale precum gestionarea banilor, principiile de bază ale investiţiilor sau subtilităţile planificării financiare pe termen lung.

    În plus, trebuie să recunoaştem, fie că ne place sau nu, că încrederea în sistemele financiare tradiţionale este tot mai fragilă, din varii motive. Putem menţiona aici inflaţia, instabilitatea economică, dar şi percepţia potrivit căreia aceste sisteme nu mai răspund nevoilor generaţiei digitale.

    Un studiu recent realizat de Bitget Research, axat pe sistemele de pensii, dar care oferă concluzii relevante şi pentru investiţiile pe termen lung, susţine ferm această idee. Conform cercetării, doar 14% dintre respondenţi erau familiarizaţi cu sistemele tradiţionale de pensii, iar un procent covârşitor de 72% au recunoscut că nu înţeleg cum funcţionează fondurile de pensii. Mai mult, 79% dintre tinerii participanţi la studiu au declarat că preferă forme alternative de investiţie pentru viitorul lor financiar. Aceste rezultate reflectă o îngrijorare clară a noii generaţii cu privire la eficienţa scăzută a instituţiilor financiare tradiţionale şi a sistemelor publice de pensii, invocând frecvent inflaţia şi incertitudinea economică drept factori majori care îi determină să se orienteze spre active digitale.

    Experienţa mi-a confirmat faptul că tinerii caută transparenţă, accesibilitate şi control asupra propriilor fonduri. Tocmai de aceea, alternative precum criptomonedele sau platformele de investiţii descentralizate sunt atractive generaţia mai tânără, oferind o posibilă soluţie pentru neajunsurile pe care le identifică în sistemele financiare convenţionale.

    MEDIAFAX: Ce anume face ca investiţiile în active digitale, precum criptomonedele, să fie atât de atractive pentru generaţiile tinere?

    Gracy Chen: Interesul generaţiilor tinere faţă de activele digitale şi întregul univers pe care acestea îl reprezintă nu este întâmplătoare, ci este rezultatul unei combinaţii de factori, după părerea mea. Pot menţiona aici mentalitate, tehnologie şi dorinţa de control.

    Este important să înţelegem că tinerii de azi au crescut într-o lume digitală, ei fiind obişnuiţi cu soluţii rapide, intuitive şi accesibile de oriunde. Ei bine, criptomonedele şi activele digitale le oferă exact asta, adică o alternativă la sistemele financiare tradiţionale, care li se par adesea rigide, lente şi greu de accesat.

    Totuşi, dincolo de tehnologia pe care tinerii o înţeleg, este vorba de şi despre o altă mentalitate. Ei vor să-şi gestioneze banii singuri, fără intermediari, să înţeleagă exact unde investesc şi să aibă acces permanent la propriul portofoliu.

    Mai mult, natura inovatoare şi ritmul accelerat de creştere al pieţei cripto oferă un potenţial semnificativ de randamente ridicate, comparativ cu pieţele tradiţionale. Atunci când active precum Bitcoin înregistrează o creştere de 80% într-un singur an, în contrast cu cele 18% ale indicelui S&P 500 în aceeaşi perioadă, atractivitatea este evidentă. Această atracţie este accentuată de condiţiile dificile actuale, precum inflaţia persistentă şi instabilitatea geopolitică, care fac ca perspectivele de creştere mai mari să fie şi mai căutate.

    MEDIAFAX: Cum aţi descrie nivelul actual de educaţie financiară în Europa Centrală şi de Est? Care sunt cele mai frecvente lacune sau greşeli care afectează deciziile tinerilor investitori?

    Gracy Chen: Nivelul educaţiei financiare în Europa, inclusiv Centrală şi de Est, este vizibil inegal, chiar dacă se observă semne clare de evoluţie. Un studiu recent Eurobarometru a arătat că doar 18% dintre cetăţenii UE au un nivel ridicat de educaţie financiară, iar 64% se situează la un nivel mediu, ceea ce indică în continuare un decalaj semnificativ în cunoştinţele financiare generale.

    În multe zone din Europa Centrală şi de Est, observăm o generaţie tânără tot mai interesată de gestionarea propriilor finanţe şi de explorarea oportunităţilor de investiţii. Totuşi, acest interes în creştere nu este susţinut de o bază educaţională formală, deoarece sistemele tradiţionale de învăţământ integrează educaţia financiară în programele şcolare fie superficial, fie deloc. Drept urmare, accesul tinerilor la informaţii corecte şi complete despre finanţe este limitat.

    Cele mai frecvente greşeli în rândul tinerilor investitori provin direct din lipsa unei baze solide de cunoştinţe, ceea ce duce la absenţa unei strategii clare, pe termen lung. Mulţi tineri, de exemplu, amână să investească, crezând în mod eronat că au suficient timp la dispoziţie, pentru ca mai târziu să devină interesaţi într-un moment mai puţin favorabil.

    Atunci când încep, totuşi, să investească, deciziile lor sunt adesea impulsive, puternic influenţate de trenduri virale şi promisiuni de câştiguri rapide, ceea ce duce la bine-cunoscutul fenomen „FOMO” (frica de a rata o oportunitate). Această capcană se traduce prin urmărirea sentimentului de piaţă şi a recomandărilor din social media, fără o cercetare riguroasă sau o evaluare critică a sustenabilităţii investiţiilor respective. Toate acestea subliniază nevoia urgentă de programe de educaţie financiară care să le ofere tinerilor instrumentele necesare pentru a lua decizii informate şi strategice.

    MEDIAFAX: Într-o regiune în care modelul tradiţional de pensie este încă dominant, cât de realistă vi se pare adoptarea unui concept precum pensia în criptomonede în Europa Centrală şi de Est? Ce ar putea convinge oamenii să aibă încredere într-o astfel de alternativă?

    Gracy Chen: Adoptarea unui concept precum pensia în criptomonede în Europa Centrală şi de Est poate părea, la prima vedere, o idee îndrăzneaţă, mai ales într-o regiune în care modelul tradiţional, prin sistemele publice sau fondurile de pensii private, este adânc înrădăcinat. Însă schimbările sociale şi economice rapide, dar mai ales neîncrederea tot mai mare în sustenabilitatea pe termen lung a acestor sisteme tradiţionale, creează terenul propice pentru alternative.

    Generaţiile tinere, în special, încep să îşi asume mai mult controlul asupra viitorului lor financiar şi privesc criptomonedele nu doar ca pe un instrument de investiţie pe termen scurt, ci şi ca o potenţială soluţie de acumulare de capital pe termen lung.

    Ce ar putea convinge publicul să aibă încredere într-o astfel de alternativă? În primul rând, transparenţa şi accesul la educaţie financiară de calitate. Oamenii trebuie să înţeleagă cum funcţionează aceste active, ce riscuri implică şi cum pot fi parte dintr-o strategie diversificată de economisire, nu tratate ca un „all in”.

    Dacă această abordare este dublată de o reglementare clară şi de parteneriate cu instituţii credibile, ideea unei pensii digitale poate deveni nu doar realistă, ci chiar dezirabilă pentru tot mai mulţi oameni din regiune.

    MEDIAFAX: Care este impactul reţelelor sociale asupra deciziilor financiare ale tinerilor investitori? Ce mecanisme sau principii i-ar putea ajuta să filtreze conţinutul şi să evite deciziile emoţionale?

    Gracy Chen: Nu este deloc o surpriză că social media are un impact uriaş asupra modului în care tinerii investesc astăzi. Pe de o parte, acestea democratizează accesul la informaţie. Concret, în doar câteva secunde, poţi urmări un expert în investiţii din cealaltă parte a lumii sau poţi afla despre un nou trend înainte ca acesta să devină mainstream. Pe de altă parte, volumul imens de conţinut şi lipsa de filtrare pot transforma aceste platforme într-un spaţiu al deciziilor impulsive, bazate mai degrabă pe hype decât pe analiză.

    Tinerii sunt expuşi constant la exemple de succes uneori nerealiste sau scoase din context şi riscă să creadă că investiţiile sunt o cale sigură către îmbogăţire rapidă. În realitate, lipsa unei gândiri strategice şi a unei evaluări obiective a riscului îi poate costa scump.

    Ce i-ar putea ajuta? Din nou, mă întorc la educaţia financiară de bază, care trebuie să fie în formate accesibile, adaptate mediului digital. La Bitget, punem accent pe conţinut educaţional verificat, explicat pe înţelesul tuturor, tocmai pentru a combate miturile şi a încuraja o gândire analitică. În al doilea rând, promovăm principiul DYOR, adică Do Your Own Research. Orice informaţie de pe social media ar trebui privită critic, verificată din mai multe surse, comparată cu date concrete. Nu în ultimul rând, cultivarea unui mindset pe termen lung, bazat pe diversificare şi răbdare, este esenţială pentru a filtra zgomotul digital şi a lua decizii mai bune.

  • Bolojan anunţă noi ajutoare pentru persoanele sinistrate din Suceava şi Neamţ

    Premierul Ilie Bolojan a spus vineri că se aprobă în şedinţa extraordinară de guvern ajutoare de urgenţă pentru cei ale căror locuinţe au fost distruse de incendii în judeţele Suceava şi Neamţ, altele decât cele de la rezerva de stat şi din ajutorul acordat prin IGSU.

    Bolojan spune că a convocat o şedinţă de guvern în care aprobă ajutoarele financiare de urgenţă pentru persoanele ale căror locuinţe au fost afectate de inundaţiile din judeţele Suceava şi Neamţ.

    „Acesta este un prim pachet de ajutorare, în afară de sprijinul care a fost acordat prin IGSU şi din rezerva de stat, iar la începutul săptămânii viitoare, după finalizarea evaluării de la faţa locului, vom aproba un nou pachet de sprijin pentru a-i susţine pe cetăţeni să-şi refacă casele şi, de asemenea, pentru a susţine refacerea infrastructurii grav afectate de aceste inundaţii”, spune Bolojan la începutul şedinţei extraordinare de guvern.

    Ajutoarele vor fi acordate pe baza evaluărilor făcute de comisiile desemnate la nivel local pe care le centralizează Ministerul Afacelor Interne, potrivit premierului.

    „iNe asigurăm în felul acesta că sprijinul ajunge cât mai repede la cei afectaţi şi folosesc acest prilej să le mulţumesc echipelor din teren şi tuturor celor care contribuie la gestionarea acestei situaţii. Rămânem în contact permanent cu autorităţile locale pentru a oferi ajutorul necesar”, a mai spus Ilie Bolojan.