BusinessMagazin

Blog

  • 100 Tineri manageri de top. Cătălin Cîndea, BAT

    Head of External Engagement, South East Europe, BAT

    39 de ani

    Cu aproape 20 de ani de experienţă în comunicare strategică şi afaceri publice, Cătălin Cîndea a devenit una dintre vocile importante ale transformării industriei produselor cu nicotină în Europa de Sud-Est. În rolul său de head of external affairs pentru 14 pieţe din regiune, coordonează eforturile BAT de a schimba percepţiile despre o industrie ancorată în trecut, cu obiectivul clar al unui viitor fără fum. A lucrat în companii multinaţionale, dar şi în agenţii, traversând domenii precum media, relaţii publice şi afaceri guvernamentale.

     

    START CU IMPACT

    Ai dat-o în bară? Perfect. Povesteşte-ne.
    Care a fost cea mai mare greşeală din carieră şi lecţia pe care n-o vei uita niciodată?

    Cea mai mare greşeală a fost să cred că le pot face pe toate singur şi că le pot face bine. Am înţeles între timp că cel mai important lucru, oriunde ai lucra, fie că eşti antreprenor sau angajat, este să ai în jurul tău oameni pe care îi respecţi, îi apreciezi şi în care ai încredere.

    Greşeală vs. eşec: unde tragi linia?
    Şi ce înseamnă, de fapt, eşecul pentru tine?

    Atât greşelile, cât şi eşecurile sunt inevitabile, singurul lucru pe care îl poţi face este să mergi mai departe şi să încerci să nu le repeţi. După fiecare lucru care ar fi putut merge mai bine îmi iau puţin timp, alături de cei din jurul meu, şi încercăm împreună să înţelegem ce anume ar fi putut să ne conducă spre un alt rezultat.

     

    TRASEU & AMBIŢIE

    Ce responsabilităţi duci azi în spate – şi unde vrei să ajungi mâine?

    Povesteşte-ne despre traseul tău profesional.

    În prezent lucrez alături de oameni din întreaga Europă de Sud-Est, 14 ţări în total. Încercăm împreună să transformăm felul în care este percepută industria din care facem parte, cea a produselor cu nicotină. Nu e o schimbare uşoară pentru că percepţia multora din exterior este ancorată în trecutul companiei, în timp ce noi lucrăm pentru viitorul ei: o lume fără fum, în care cei care aleg să consume nicotină o fac folosind produse care nu ard şi care sunt mai puţin nocive.

    În cei aproape 20 ani de experienţă în comunicarea unor subiecte complicate am avut onoarea şi privilegiul să întâlnesc vârfurile domeniului şi am încercat mereu să ”fur” câte ceva de la fiecare. M-ar bucura să ajung în situaţia în care altcineva să considere că are ce învăţa de la mine.

    CEO sau antreprenor?
    Care e visul tău pe termen lung?

    Provocările mă motivează. Iar la BAT nu ducem lipsă de provocări, fie că vorbim despre efortul continuu de a reduce nivelul ridicat al contrabandei cu ţigarete şi de a explica de ce o taxare excesivă nu ajută sau despre prezentarea alternativelor cu nicotină cu risc redus* faţă de ţigarete.

     

    MOMENTE CARE CONTEAZĂ

    Care e reuşita de care eşti cel mai mândru?

    Un proiect, o decizie, o echipă?

    În general sunt mândru de oamenii pe care i-am întâlnit în viaţă şi pe care am reuşit să îi păstrez alături. Mă refer la colegii din BAT cu care împart biroul de 9 ani deja – o dovadă a faptului că ne place să lucrăm împreună şi că o facem bine – dar şi la toţi oamenii cu care am lucrat înainte sau continui să lucrez, din afara companiei.

    Trei superputeri profesionale.
    Ce abilităţi sunt esenţiale pentru succesul în carieră?

    Cred că este important să rezişti la stres şi eşec, să fii dispus să înveţi din propriile greşeli şi din experienţele altora şi să cauţi mereu soluţii creative la problemele cu care te confrunţi.

  • 100 Tineri manageri de top. Alexandru Adrian Şoaică, KPMG

    Partener Asociat, KPMG, KPMG Delivery Center SRL – Audit Delivery Academy

    39 de ani

    Alexandru Şoaică şi-a început cariera cu paşi mărunţi, dar cu o viziune clară şi o motivaţie profund personală: să demonstreze că poate reuşi. De la visul de a fi un contabil bun la ambiţia de a deveni auditor şi lider, fiecare etapă a fost ghidată de integritate şi determinare. A crescut alături de o echipă care astăzi numără peste 380 de profesionişti, într-un mediu în care valorile nu sunt doar afişate, ci trăite zi de zi.

     

    START CU IMPACT

    Ai dat-o în bară? Perfect. Povesteşte-ne.
    Care a fost cea mai mare greşeală din carieră şi lecţia pe care n-o vei uita niciodată?

    Nu ştiu dacă a fost cea mai mare greşeală din carieră, dar cu siguranţă a fost una memorabilă. De ce? Pentru că m-a determinat să schimb compania în care lucram. Greşeala mea a fost că, după şase luni de promisiuni, am continuat să cred că voi reuşi să obţin proiectul de consultant pe care îl doream. În realitate, proiectul nu s-a concretizat niciodată. Ce lecţie am învăţat? Să nu cred doar în promisiuni, să fiu mai sceptic, mai atent şi mai puţin dependent de aşteptări neconfirmate. Noi ne construim viitorul, iar ani întregi îi petrecem căutând jobul perfect – dar poate că acest loc nu trebuie doar găsit, ci creat. Oferiţi-vă să contribuiţi, să ajutaţi şi să învăţaţi în fiecare etapă. Continuaţi să exploraţi, pentru că viitorul vostru este mai minunat decât v-aţi imaginat.

    Greşeală vs. eşec: unde tragi linia?
    Şi ce înseamnă, de fapt, eşecul pentru tine?

    Greşelile sunt inevitabile şi, de multe ori, necesare în procesul de învăţare şi perfecţionare. Ele sunt puncte de ajustare, corecţii în timp real care ne ajută să evităm capcanele şi să ne îmbunătăţim strategiile. Eşecul, pe de altă parte, este rezultatul final al unui demers care nu a ajuns la obiectivul propus. Diferenţa dintre cele două stă în capacitatea de a transforma greşeala într-o lecţie. Dacă o greşeală duce la o schimbare pozitivă, atunci nu a fost un eşec, ci un pas înainte. Pot spune astfel că greaşeala mea nu a fost un eşec, ci un pas înainte. Ce înseamnă, de fapt, eşecul? Eşecul este percepţie, nu o destinaţie definitivă. Poate fi un moment dificil, dar niciodată un verdict. În business, eşecul este adesea etichetat ca un punct de oprire, dar poate fi, de fapt, o oportunitate de recalibrare. Marile inovaţii vin din încercări repetate, iar eşecurile sunt doar etape ale progresului. În esenţă, eşecul nu înseamnă că ai pierdut, ci că ai aflat ce nu funcţionează.

     

    MOMENTE CARE CONTEAZĂ

    Care e reuşita de care eşti cel mai mândru?
    Un proiect, o decizie, o echipă?

    Proiectul meu, Audit Delivery Academy, este rezultatul unei viziuni de-o viaţă, dar adevărata sa valoare vine din oamenii care îi dau energie şi sens. Nimic nu te poate face mai ataşat de un proiect decât echipa cu care lucrezi şi sprijinul familiei, care îţi aminteşte constant că poţi reuşi. Sunt mândru că am avut privilegiul de a învăţa de la mulţi oameni, indiferent de rolul lor – colegi cu care am lucrat sau lucrez în prezent, fiecare contribuind în mod unic la parcursul meu profesional. Totuşi, sunt două persoane de la care învăţ în mod continuu: Adela – Head of Audit şi Cătălina – Director & PPC BA. Experienţa lor, perspectivele lor şi modul lor de a vedea businessul reprezintă surse constante de inspiraţie.

    Trei superputeri profesionale.
    Ce abilităţi sunt esenţiale pentru succesul în carieră?

    ♦Ÿ Determinarea – Refuzul de a renunţa în faţa obstacolelor şi dorinţa de a găsi soluţii chiar şi atunci când drumul pare dificil. Determinarea te menţine pe traiectorie, indiferent de provocări.

    ♦ Persuasiunea – Capacitatea de a comunica eficient, de a convinge şi de a influenţa deciziile într-un mod constructiv. Un lider trebuie să inspire şi să mobilizeze oamenii, iar persuasiunea este un instrument esenţial în acest proces.

    ♦Ÿ Perseverenţa – Succesul nu vine peste noapte; el este rezultatul eforturilor susţinute şi al capacităţii de a continua, indiferent de dificultăţi. Perseverenţa transformă obiectivele ambiţioase în realitate şi deschide noi oportunităţi.

  • Cine este Dragoş Gavriluţă, managerul român recrutat în vară de acţionarii brandului de bijuterii Cellini să dezvolte o afacere cu legume în sere pe 50 de hectare?

    Green Tech International (simbol bursier Green), care are cel mai mare acţionar Henri Millardet AG (35%), proprietarul lanţului de bijuterii Cellini, l-a recrutat în vară pe Dragoş Gavriluţă în funcţia de director de operaţiuni pentru a dezvolta o afacere în agricultură.

    Anterior, Dragoş Gavriluţă a fost country manager al Clariant România, subsidiara companiei elveţiene Clariant, care a investit 140 de milioane de euro într-o fabrică de biocombustibil din paie, dar a închis-o ulterior.

    El s-a întors în România după o carieră de 20 de ani în străinătate, în Canada şi Statele Unite.

    Acum, Dragoş Gavriluţă este director de operaţiuni în cadrul Green Tech International, unde a început lucrările pentru dezvoltarea unui complex de sere hidroponice – plantele folosesc exclusiv apa pentru creştere – ce se va întinde pe 50 de hectare şi va fi realizat în următorii cinci ani. Compania are în portofoliu sonde geotermale, iar serele vor fi încălzite cu apa geotermală.

    Grupul Green Tech International include companiile Geotherm Distribution, Horti Green Invest şi Apoterm Nădlac. Cel mai mare acţionar al Green Tech International, cu 35% din acţiuni, este Henri Millardet AG, conform datelor de la BVB, iar firmă este controlată de Raluca Simu, proprietara lanţului de magazine de ceasuri şi bijuterii Cellini, soţie a omului de afaceri Horia Simu.

     

  • Sphera Franchise Group preia drepturile de franciză Hard Rock Cafe pentru România şi Republica Moldova şi pregăteşte extinderea în cinci oraşe

    Sphera Franchise Group (simbol bursier SFG), compania care operează în România brandurile KFC, Pizza Hut şi Taco Bell, îşi extinde portofoliul prin preluarea drepturilor de franciză Hard Rock Cafe pentru România şi Republica Moldova.

    Potrivit unui raport publicat la Bursa de Valori Bucureşti, franciza va fi deţinută de o entitate nou-înfiinţată, HRC Restaurants SRL, controlată integral de Sphera.

    „Grupul intenţionează să deschidă cinci restaurante Hard Rock Cafe în Braşov, Timişoara, Iaşi, Cluj şi Chişinău, pe parcursul a cinci ani, începând cu anul 2026”, arată compania. Potrivit comunicatului, această strategie are scopul de a consolida poziţia Sphera pe piaţa serviciilor de alimentaţie publică, prin extinderea portofoliului în segmentul internaţional al brandurilor de divertisment consacrate.

    Prin intermediul noii subsidiare, HRC Restaurants, grupul va coordona deschiderea noilor locaţii Hard Rock Cafe în principalele centre urbane ale României şi în capitala Republicii Moldova.

    „Răspundem astfel cererii în creştere din România şi Republica Moldova pentru concepte internaţionale de restaurante cu experienţă integrată”, se mai arată în raport.

    Hard Rock Cafe este unul dintre cele mai cunoscute branduri globale din domeniul ospitalităţii, recunoscut pentru combinaţia între gastronomia americană şi elemente autentice din lumea muzicii. În România, brandul este prezent din 2008 printr-un restaurant situat în Parcul Herăstrău din Bucureşti, însă această locaţie „nu este inclusă în drepturile de franciză ce fac obiectul tranzacţiei”, precizează Sphera.

    Hard Rock Cafe este un brand de renume international, cunoscut pentru imbinarea experientei culinare americane cu exponate autentice din lumea muzicii.

    Brandul este prezent in Romania din 2008, printr-o locatie emblematica situata in Parcul Herastrau din Bucuresti, aceasta nefiind inclusa in drepturile de franciza ce fac obiectul tranzactiei.

    Titlurile SFG se tranzacţionează în coborâre cu 8% în ultimul an, la o evaluare bursieră de 1,5 mld. lei. Cei mai mari acţionari sunt Shaletia Ventures Limited (28,6%), Computerland Romania (20,5%) şi Wellkept Group (17%). 

     

  • Anuar Top 100 companii antreprenoriale. Ropharma. Comerţ cu medicamente

    1,1 mld. lei cifră de afaceri  /  7 mil. lei profit net  /  1.33 angajaţi

    Ropharma şi-a făcut loc în ultimul deceniu de la apariţie în topul celor mai mari cinci jucători după rezultatele financiare. Dezvoltarea grupului este legată de numele antreprenorului Mihai Miron, de profesie farmacist, care a mizat pe investiţiile în domeniul medicamentelor încă din anii 1990. Ropharma este unul dintre cele mai mari cinci grupuri farmaceutice din România, fiind un business integrat, de la producţia de medicamente, la distribuţie, farmacii şi spital.

     

  • Cum influenţează mediul social decizia de a face noi prietenii: ce arată studiul la nivel cerebral

    Cercetarea a implicat peste 780 de participanţi online şi un grup mai mic de 24 de persoane supuse unei scanări cerebrale de înaltă rezoluţie (fMRI).

    Participanţii au jucat un joc în care trimiteau cereri de prietenie în „cluburi” virtuale cu diferite grade de prietenie şi densitate de oameni. Rezultatele au arătat că oamenii trimit mai multe cereri în medii prietenoase şi mai rare, iar viteza cu care iau decizia depinde de aceste caracteristici.

    Activitatea creierului a arătat că anumite zone, inclusiv insula anterioară şi nucleul implicat în procesarea serotoninei, urmăresc aceste statistici ale mediului social.

    De exemplu, atunci când oportunităţile de socializare erau rare, aceste zone erau mai active, iar activitatea lor era corelată cu comportamentul real al participanţilor. În plus, zona responsabilă cu dopamina a fost implicată în modul în care oamenii decid să trimită o cerere de prietenie în medii prietenoase sau ostile.

    Cercetătorii compară acest comportament cu modul în care animalele caută hrană: oamenii „forajează” pentru conexiuni sociale, luând în considerare cât de des apar oportunităţile şi cât de prietenoşi sunt ceilalţi.

    Studiul sugerează că nevoia de conexiune socială este la fel de fundamentală ca nevoia de hrană şi creierul nostru tratează interacţiunile sociale ca pe o recompensă.

  • Guma de mestecat de acum 6.000 de ani dezvăluie cum îşi împărţeau sarcinile oamenii preistorici

    Cercetătorii de la Universitatea din Copenhaga au reuşit să extragă ADN uman şi urme biologice din aceste bucăţi de răşină, oferind indicii preţioase despre viaţa de zi cu zi a comunităţilor neolitice.

    Răşina de mesteacăn este considerată cel mai vechi material sintetic folosit de oameni. Ea se obţinea prin fierberea scoarţei de mesteacăn până se elibera un tar negru, lipicios, folosit apoi pentru a fixa lamele de piatră pe mânere, pentru a repara vasele crăpate sau chiar ca gumă de mestecat pentru a o face mai uşor de modelat.

    În studiu, echipa a analizat 30 de mostre din răşină – bucăţi mestecate, unelte şi vase reparate – provenind din aşezări neolitice din jurul Alpilor, majoritatea construite deasupra lacurilor. Condiţiile umede din aceste zone au favorizat păstrarea răşinii şi a materialului biologic, chiar dacă oasele oamenilor se degradează rapid în asemenea medii.

    Din cele 19 mostre care au furnizat ADN uman, cercetătorii au reuşit să stabilească sexul în 16 cazuri. Surprinzător, toate bucăţile de răşină folosite pentru unelte aveau ADN masculin, iar cele pentru repararea vaselor ADN feminin. Deşi numărul de probe este prea mic pentru concluzii definitive, acest lucru sugerează că bărbaţii s-ar fi ocupat mai mult de fabricarea uneltelor, iar femeile de întreţinerea vaselor.

    Răşina a oferit şi indicii despre alimentaţie: bucăţile mestecate conţineau urme de grâu, orz şi alune, iar vasele reparate păstrau urme de mazăre, alune şi chiar de carne de oaie. Uneltele fixate cu răşină conţineau ADN de peşte şi mistreţ, iar urme de răşină de pin sugerează că aceasta era adăugată pentru a face tarul mai lipicios.

    Mai mult, răşina păstrează microbi din gura oamenilor preistorici, oferind o imagine diferită faţă de studiile anterioare bazate pe placa dentară întărită. Aceasta poate ajuta la înţelegerea sănătăţii orale a oamenilor din acea perioadă.

    „Este uimitor că putem ajunge atât de aproape de oamenii din trecut, să ştim cine a mestecat răşina sau cine a reparat vasele”, a explicat Anna White, genetician la Universitatea din Copenhaga. Potenţialul studiului este mare, mai ales în regiuni unde rămăşiţele umane sunt rare.

  • Siria. Regimul lui al-Assad ar fi mutat cadavrele dintr-o groapă comună pentru ascunderea masacrului

    Operaţiunea, denumită „Operaţiunea Mutarea Pământului”, a fost realizată pentru a disimula crimele comise de regim şi a îmbunătăţi imaginea puterii. Gropa din deşert, lângă Dhumair, are cel puţin 34 de şanţuri lungi de aproximativ doi kilometri şi se numără printre cele mai mari create în timpul războiului civil sirian.

    Cadavrele includeau soldaţi şi prizonieri decedaţi în închisori şi spitale militare. În fiecare săptămână, între februarie 2019 şi aprilie 2021, 6–8 camioane pline cu pământ şi rămăşiţe umane transportau cadavrele de la Al-Qutayfah la Dhumair. Participanţii la operaţiune au descris mirosul puternic al gropii şi au precizat că scopul a fost să se ascundă dovezile masacrelor de masă.

    Peste 160.000 de persoane au dispărut în aparatul securitar al lui Assad şi ar fi îngropate în multiple gropi comune, conform organizaţiilor siriene pentru drepturile omului. Mohamed Al Abdallah, directorul Centrul pentru Justiţie şi Răspundere din Siria, a subliniat că transferul haotic al cadavrelor face extrem de dificilă restituirea lor familiilor. El a salutat însă înfiinţarea comisiei pentru persoanele dispărute, deşi aceasta rămâne insuficient dotată şi cu experienţă limitată.

    Cei implicaţi în transportul cadavrelor afirmă că dezvăluirea operaţiunii ar fi dus la moarte sigură, iar nerespectarea ordinelor nu era o opţiune.

  • Nu toată lumea se bucură de noile drumuri. Victor Berceanu, Ramada Plaza din Craiova: După lansarea ultimului tronson al drumului express Piteşti-Craiova, clienţii din Bucureşti nu mai dorm în Craiova

    Hotelul Ramada Plaza din Craiova, singura unitate din oraş afiliată la un la lanţ internaţional, a finalizat primele nouă luni din acest an cu afaceri mai mici şi un grad mediu de ocupare  de 66%, în scădere faţă de perioada similară a anului anterior.

    „Businessul a scăzut cu 30% pe fondul cererii în scădere pentru evenimente corporate. MICE aducea jumătate din cifra de afaceri. Mai mult, după inaugurarea ultimului tronson al drumului express Piteşti-Craiova acum nici clienţii din Bucureşti nu se mai cazează, vin doar la evenimente şi se întorc“, a spus pentru ZF Victor Berceanu, directorul general al hotelului de patru stele  Ramada Plaza (fostul Jiul Craiova). El este fiul lui Radu Berceanu, fostul ministru al transporturilor, şi se află la conducerea hotelului din 2021.

    Hotelul Ramada are 162 de camere stan­dard şi aparta­men­te şi a fost redeschis la finalul lui 2015. Datele oficiale de la Ministerul de Finanţe arată că Jiul SA, compania care deţine hotelul, a avut o cifră de afaceri de circa 32 mil. lei, faţă de 28,1 mil. lei anul anterior şi un profit net de 3 mil. lei, faţă de 2,3 mil. lei anul anterior, potrivit mfinante.ro.

    La finalul lunii  iulie a fost finalizat drumul express DEx 12, ce leagă Craiova de Capitală şi A1. Drumul are în total 121 km şi zece noduri rutier, valoarea totală  a investiţiei fiind de 3,1 mld. lei.

  • Cum a ajuns un antreprenor din Constanţa să producă legume pe 400 ha şi să le vândă apoi către marile lanţuri, către HoReCa şi procesatori?

    ♦ „Am investit în irigaţii, în logistică, în dezvoltare. Fiecare investiţie a atras o alta“ ♦ Acum, el vrea să închidă cercul şi să investească inclusiv în procesare ♦ Compania Agrobrava cultivă morcovi, păstârnac, pătrunjel, ţelină şi sfeclă roşie.

    Paul Muşat a pornit pe drumul antreprenoriatului încă din 2003. Atunci a pus bazele a ceea ce astăzi este Agrobrava, o companie din judeţul Constanţa care produce legume pe o suprafaţă de 400 de hectare.

    „Am fost convins că vreau să con­struiesc o afacere solidă în agricultură, un domeniu vital pentru România“, spune el.

    Familia sa se ocupă de agricultură încă de prin anii ’70, însă el nu a fost multă vreme apropiat de această acti­vitate. A absolvit o facultate într-un cu totul alt domeniu, după care, în timp, s-a orientat către agricultură. Înainte de asta însă, a şi lucrat în domeniul în care a studiat. Şi i-a plăcut foarte mult. „Totuşi, în final am ajuns la antrepre­noriat şi la agricultură, deşi o vreme am mers cu ambele activităţi în para­lel. Îmi amintesc că o prietenă de-a mea care activa în domeniul acesta mi-a spus că orice va fi, agricultura va merge mai deeparte. Am crezut-o. De fapt, de 23 de ani, an de an, i-am tot dat dreptate.“

     

    Despre începuturi

    În agricultură, încă de la început, a încercat să vadă ce fac alţii. A mers mult în afară şi a vizitat ferme, convins fiind că şi în România se va ajunge la aceleaşi standarde. A mers cel mai des în Olanda şi Germania, unde a desco­perit ferme care produceau, sortau şi ambalau, iar apoi trimiteau marfa către lanţurile de supermarketuri.

    „Eram convins că se va întâmpla şi la noi la fel.“ Primii retaileri au venit spre el cândva în 2010. „Le-a plăcut ce făceam, le-a plăcut marfa noastră, dar aveam unele minusuri.“

    Înainte de asta însă, Paul Muşat începuse deja să investească în dez­voltarea businessului. Primul pas au fost irigaţiile.

    „După ce noi am fost în vizită în Germania la ferme, au venit şi nemţii la noi, asta prin 2006. Şi le explicam atunci că anul e greu, că nu a plouat. Şi cineva care era prezent îmi tot făcea semne să tac. Mi-a explicat ulterior că spunând că stăm la mâna lui Dumnezeu cu businessul acesta le spun cât de slab sunt de fapt în organizarea propriei afaceri.“

    Cultură mare fără apă nu există. De aceea, în 2008 a investit în irigaţii. Acum are toate cele 400 ha irigate.

     

    Continuarea…

    „La noi, fiecare investiţie a atras după sine o altă investiţie. Datorită irigaţiilor, am realizat legume de calitate. Dar când au venit supermarketurile către noi, am conştientizat că nu aveam secţii de spălare, sortare şi împachetare.“

    Aşa că a construit o hală specială, în care a investit în total 1,8 mil. euro. A aplicat pentru fonduri europene, dar pentru a avea cash-flow-ul necesar pentru implementarea acestor proiecte a apelat la bancă.

    „După ce am făcut staţia de împachetare, retailerii ne-au spus că sunt mulţumiţi de ceea ce le oferim, însă dezavantajul e că avem o colaborare scurtă pe parcursul unui an.“

    Aşa că a investit în depozitare, cu zonă de recepţie-livrare, cu celule frig. Acum, compania poate livra timp de aproape nouă luni dintr-un an. „Astăzi putem să depozităm în sezon şi să vindem în perioada rece, când ne batem cu importurile.“

    În acelaşi timp, investiţiile au continuat, îşi aminteşte antreprenorul.

    „După ce am închis cercul cu depozitul, retailerii ne-au spus că suntem scumpi, aşa că am început să facem analize să vedem unde avem cheltuielile cele mai mari. Am descoperit la acea vreme că apa pentru irigat era cea mai scumpă. O preluam de la stat din canale.“

    A făcut o altă investiţie, de 1,6 mil. euro, într-o staţie de pompare cu priză directă la canalul Dunăre-Marea Neagră. „Am câştigat astfel independentă. Am finalizat proiectul în 2016.“

     

    Cum arată viitorul?

    În domeniul acesta însă, investiţiile nu se termină niciodată. „În fiecare an investim în tehnologie nouă, în tehnică de recoltat. Anul acesta, spre exemplu, am pariat pe agricultură inteligentă. Ne gândim la roboţi, suntem în curs de scriere a unor proiecte.“

    Totodată, antreprenorul recunoaşte că businessul e într-un moment bun.

    A pornit la drum cu ardeioase şi rădăcinoase, plantate pe 14-16 ha, teren atât în proprietate, cât şi în arendă. Astăzi, produce legume rădăcinoase doar.

    „E o decizie strategică deoarece România are un potenţial foarte bun în această zonă şi pentru că există cerere constantă.“

    Principalele culturi ale Agrobrava sunt morcovii, păstârnacul, pătrunjelul, ţelina şi sfecla roşie. „Acum am ajuns la o suprafaţă de 400 de hectare, cultivate în două cicluri de producţie. În continuare avem şi teren propriu şi în arendă, deşi prefer arenda deoarece costurile sunt mai mici. În zona noastră, preţurile la teren au crescut mult. Plăteşti 10.000-15.000 de euro să cumperi un hectar. Este într-adevăr un sol foarte bun.“

     

    Integrare pe verticală

    Firma are o secţiune de solarii, pe care o foloseşte doar pentru producerea materialului săditor, în rest lucrează în câmp deschis.

    Mare parte din producţie merge către retailul modern, dar compania colaborează şi cu un distribuitor care duce marfa în HoReCa şi la procesatorii care fac mixuri de legume, care congelează, care fac borcane etc.

    „Acum, după toate aceste investiţii suntem într-un moment bun. Pe viitor, vrem să diversificăm gama de produse, dar şi să dezvoltăm segmentul de procesare. Totodată, am depus şi un proiect pe energie verde, care să ne acopere o parte din consumul propriu“, conchide Paul Muşat.

    El a fost prezent în cadrul emisiunii Constanţa, poveşti de pe litoral şi de dincolo de el, un proiect ZF susţinut de Banca Transilvania.