Blog

  • PLOAIE DE TRANZACTII IN 2004

    Valoarea fuziunilor si achizitiilor incheiate in Romania in primele 11 luni ale acestui an s-a situat la peste 717 milioane de dolari, potrivit unui studiu al firmei de consultanta KPMG. Aceasta suma nu include privatizarile si nici tranzactiile anuntate, dar care nu au fost incheiate pana la acea data. Daca adaugam si vanzarile de companii de stat, dintre care se remarca Petrom, anul 2004 a fost unul dintre cei mai prolifici pentru activitatea de fuziuni si achizitii.

     

    Privatizarea Petrom: Grupul austriac OMV a preluat pachetul majoritar de actiuni la Petrom, platind 1,49 miliarde euro, dintre care 669 milioane euro au ajuns la stat.

     

    Privatizarea distribuTiei de gaze: Compania germana E.ON a cumparat Distrigaz Nord cu 304 milioane euro, iar societatea franceza Gaz de France, Distrigaz Sud, cu 311 milioane euro.

     

    Privatizare In electricitate: Grupul italian ENEL a preluat Electrica Banat si Dobrogea contra sumei de 112 milioane euro.

     

    Preluare In producTia de Tevi: Producatorul international de tevi Tenaris a cumparat Tubman International pentru 42 milioane dolari. Astfel, Silcotub Zalau, Tubinox Bucuresti si Laminorul Braila au intrat in proprietatea Tenaris.

     

    Vanzarea Alum Tulcea: Balli a vandut producatorul de alumina BBG Alum pentru 9,5 milioane dolari catre omul de afaceri rus Vitali Masitchi, proprietarul Alro si Alprom Slatina. Noul proprietar a preluat si datoriile companiei, afacerea ajungand la peste 50 milioane dolari.

     

    Monopol pe faianTA: Grupul austriac Lasselsberger a achizitionat in numai cinci luni, in acest an, toti cei trei mari producatori de placi ceramice din Romania. Austriecii au preluat direct Sanex Cluj si Mondial Lugoj, iar in luna septembrie au cumparat grupul ungar Zalakeramia, proprietarul Cesarom Bucuresti.

     

    Mai multe cArAmizi: Producatorul austriac de materiale de constructii Wienerberger a achizitionat in primavara acestui an o fabrica de caramizi la Sibiu, pentru noua milioane de euro. Wienerberger detine deja o fabrica de caramizi langa Targoviste.

     

    Lafarge vinde varul: Lafarge a anuntat vanzarea diviziei de var catre compania Simcor Oradea.

    Tigla In atenTie: Tondach a preluat 85% din actiunile fabricii de tigla ceramica Cema Sibiu si a anuntat constructia unei alte fabrici, langa cea existenta, care va costa peste 23 milioane de euro.

    Kronospan a luat PAL-ul: Grupul Kronospan a preluat de la Frati doua fabrici de placi lemnoase din Sebes, intr-o afacere evaluata la 250 de milioane de euro.

     

    RAEF merge cu Domo: Romanian American Enterprise Fund (RAEF) a devenit actionar al Domo Retail, compania care detine reteaua de magazine Domo, in urma unei tranzactii de 10 milioane de euro.

     

    Nou-intrat: Fondul de investitii DBG Eastern Europe II a devenit actionar al lantului de retail Flanco, in urma unei investitii de 6,5 milioane euro.

     

    Vanzarea IRIDE: Parcul industrial IRIDE a fost cumparat de Immofinanz, cel mai mare fond austriac de investitii imobiliare, pentru o suma estimata la 35-40 de milioane de euro.

     

    Parc logistic: Fondul de investitii Europolis a incheiat un parteneriat cu compania italiana Cefin pentru construirea unui parc logistic in valoare de 75 de milioane de euro.

     

    Complex comercial vandut: Holdingul austriac Meinl European Land Limited a cumparat de la belgienii de la Liebrecht & wooD proiectul Militari Shopping Center cu 20 de milioane de euro.

     

    Inainte de finalizare: Complexul comercial City Mall din sudul Capitalei, dezvoltat de compania Sirius Investitii, controlata de oameni de afaceri israelieni, a fost achizitionat de Jaguar Development, detinuta de o firma din Israel si un om de afaceri grec, intr-o tranzactie de 25 de milioane de euro.

     

    Consolidare In internet: PCNET a fost preluat de grupul RCS&RDS pentru o suma estimata la 10 milioane de dolari, tranzactia urmand sa se finalizeze anul viitor.

     

    AchiziTia Comcereal: Fondul de investitii Broadhurst Investments a vandut gigantului american Cargill participatia de 71,1% din capitalul Comcereal Alexandria, intr-o tranzactie de aproape 20 de milioane de dolari.

     

    PepsiCo se extinde: Compania Snack Ventures Europe (SVE), un joint venture intre PepsiCo si producatorul din industria de morarit si panificatie General Mills din SUA, a preluat cel mai mare producator si distribuitor de snacksuri din Romania, Star Foods, companie cu capital elen.

     

    Din nou pe locul doi: Producatorul de bere SABMiller si-a recastigat locul doi pe piata, cu o cota de circa 20%, dupa preluarea fabricii Aurora Brasov.

     

    Cehii cumpArA conserve romaneSti: Hame, cel mai mare producator ceh de conserve si pateuri, a achizitionat 60% din Romconserv Caracal.

     

    Smithfield Si porcul romanesc: Smithfield, cel mai mare procesator de carne de porc din lume, a cumparat Com-Tim si detine 22% din Campofrio Alimentacion, prezenta in Romania prin Tabco-Campofrio.

     

    Cargill Si Bunica: Cargill a preluat afacerile cu ulei ale companiei Topway Industries (fabricile de la Podari si Craiova plus dreptul de folosinta a marcii „Bunica“), intr-o tranzactie care s-a ridicat la 30 de milioane de dolari.

     

    OTP intrA In forTA: In aprilie, banca ungara de economii OTP a cumparat intregul pachet de actiuni al Bancii Comerciale RoBank din Bucuresti, pentru suma de 47,5 milioane de dolari. OTP urmareste piata romaneasca pentru noi achizitii.

     

    DouA pe an: Omniasig Bucuresti a cumparat, pe rand, doua societati de asigurare – AGI Romania si Asirag Pitesti, formand in acest fel cel mai mare holding de asigurari din Romania.

     

    Ringier strange cotidiene: Ziarul Evenimentului Zilei a fost preluat de catre Ringier Romania, de la Gruner A Jahr, divizia de presa a grupului Bertelsmann, in urma tranzactiei realizate la nivel european prin care Bertelsmann a vandut catre Ringier toate ziarele sale din Europa Centrala si de Est.

  • Cand piata creste, toata lumea se descurca

    Principalele statii TV s-au incarcat cu publicitate pana la limita permisa de lege, toate trusturile importante de presa au lansat cel putin o publicatie, au aparut mai multe televiziuni de nisa si inca doua posturi de radio. Audienta pe TV a continuat sa scada, numarul cititorilor de ziare a crescut. In ansamblu, piata de publicitate a crescut in valoare neta cu 25-30% fata de 2003, iar asteptarile pentru anul viitor sunt la fel de optimiste.

     

    In cifre nete, valoarea pietei de publicitate este estimata pentru acest an la 180 – 200 milioane de dolari. Nu exista o sursa oficiala pentru acest rezultat, el fiind o medie a parerilor mai multor jucatori din piata. Oficial, monitorizarea incasarilor din publicitate se realizeaza in continuare pe baza tarifelor rate-card (care nu iau in calcul discounturile), si in consecinta volum brut obtinut este de pana la 10 ori mai mare decat suma neta.

     

    Chiar si asa insa, luand in calcul marimea tarii si numarul de locuitori, piata de publicitate din Romania are o valoare mult mai mica in comparatie cu tarile din Europa Centrala, precum Polonia sau Ungaria, care se aflau in acest stadiu acum 8-10 ani. In consecinta, nici prezenta marilor companii de media straine nu este la acelasi nivel, cel mai vizibil exemplu fiind cel al presei scrise, de unde lipsesc trusturi straine, precum Bauer, Kirch Media, Axel Springer sau Bertelsmann, care insa sunt jucatori importanti pe pietele tarilor din Europa Centrala.

     

    Pe de alta parte, este adevarat si faptul ca in acest moment piata de publicitate din Romania inregistreaza unul din cele mai rapide ritmuri de crestere din zona, si prin urmare are toate sansele sa devina interesanta si pentru alte companii straine, atat in zona de presa scrisa, cat si in cea de televiziune sau outdoor.

     

    „Romania este una din stelele Sanoma, cu una din cele mai rapide cresteri din toate tarile in care suntem prezenti“, spune Peter Jansen, managing director al Sanoma Hearst Romania.

     

    TELEVIZIUNE. Estimarile pentru acest an indica faptul ca piata televiziunii a continuat sa atraga cea mai mare cota din bugetele de publicitate, adica aproximativ 60% din volumul net. Corelata si la cresterea pietei, acest lucru a condus la incarcarea masiva cu publicitate a marilor televiziuni si in consecinta scaderea audientelor. „Clientii care s-au hotarat sa comunice pe TV in ultimele luni au mai putut doar cu greu achizitiona spatii la marile televiziuni in Prime Time din lipsa ofertei, reorientandu-se catre restul intervalului orar, catre alte medii sau catre televiziuni mai mici“, spune Oana Petroff, group director la agentia de media MindShare. Sufocate de cererile de spatiu publicitar, Pro TV si Antena 1 au anuntat la inceputul toamnei ca in 2005 isi vor creste semnificativ preturile la publicitate, si la final de an ambele statii continua sa isi sustina pozitia. „In acest moment, putem confirma ca trendul de crestere a preturilor va continua in aceeasi maniera abrupta si in 2005“, declara Zoe Vasilescu, director de vanzari MediaPro International.

     

    Pe de alta parte, numarul posturilor TV a continuat sa creasca, ceea ce a condus la o fragmentare si mai mare a pietei. In topul audientelor pe mediul urban, la segmentul de varsta 18-49 ani, primele pozitii au continuat sa fie dominate de Pro TV si Antena 1, inregistrandu-se in acelasi timp ascensiunea in forta a postului Acasa TV, care de multe ori a concurat pentru locul trei, la egalitate cu TVR 1. La aceste statii, principala tendinta a fost orientarea catre productii locale de mare amploare, cu scopul fidelizarii telespectatorilor si a consolidarii cotei de piata.

     

    „Piata de televiziune este destul de structurata din punct de vedere al pozitiei jucatorilor. In continuare, consider ca productiile proprii sunt cele mai interesante pentru telespectatori“, afirma Laurentiu Ionete, director de vanzari la Antena 1. Pentru anul viitor, el anticipeaza ca piata televiziunii va ajunge pana la aproximativ 160 milioane de dolari, adica va avea o crestere neta de 25-30%. Vor mai fi lansari de noi televiziuni anul viitor?

     

    „Daca exista intentii din partea altor grupuri de a lansa alte televiziuni, trebuie sa fie pregatite sa le finanteze o buna perioada de timp din alte surse, mai putin publicitate“, este de parere directorul de vanzari al MediaPro International, trust care a lansat in acest an canalul de filme ProCinema. „Asta se intampla din doua motive: primul ar fi ca «asezarea» unei televiziuni ca si performante de audienta este dificila si costisitoare. In al doilea rand, exista un decalaj semnificativ intre momentul in care incepi sa «contezi» ca audienta pe piata si momentul in care incep sa ti se aloce bugete“, explica Zoe Vasilescu.

     

    Pe de alta parte, Laurentiu Ionete promite ca trustul Intact din care face parte Antena 1 va lansa un post de stiri in primul trimestru al anului viitor. Planul este mai vechi, insa nu s-a concretizat pana in prezent. Pe langa miscarile principalilor jucatori, o alta tendinta vizibila in piata a fost rebrandarea mai multor televiziuni – posturile publice, Prima TV, Realitatea TV si Atomic -, in ideea unei pozitionari mai precise fata de telespectatori. Dintre acestea, evolutia cea mai buna dupa rebranding s-a produs la Realitatea TV, care a reusit sa depaseasca in audiente televiziuni generaliste precum B1 TV si National TV.

    Presa scrisA. Pentru piata publicatiilor, 2004 a fost un an bogat in evenimente, de la lansari de noi titluri, in special pe segmentul revistelor feminine, pana la cresteri de tiraje, schimbarea formatului si a formulei editoriale.

     

    In afara de acestea insa, cel mai important eveniment a fost preluarea Evenimentului Zilei de catre Ringier Romania, de la Gruner A Jahr, divizia de presa a grupului Bertelsmann, in urma tranzactiei realizate la nivel european prin care Bertelsmann a vandut catre Ringier toate ziarele sale din Europa Centrala si de Est. La capitolul investitori, alegerile locale si generale au adus fonduri importante spre presa scrisa, in special la ziare, unde partidele si aliantele politice s-au numarat in primii cinci cumparatori de publicitate.

     

    In randul cotidienelor, cea mai spectaculoasa evolutie a fost cea a Jurnalului National, care la inceputul anului si-a marit tirajul de la 50.000 la 100.000 de exemplare, ceea ce a condus si la o crestere a audientei cu 58%, conform ultimului Studiu National de Audienta. Ziarele aflate in portofoliul Ringier – Libertatea, Evenimentul Zilei si ProSport – au continuat sa ocupe primele pozitii in topul audientelor. In sens descrescator s-au aflat evolutiile celor doua cotidiene aflate in proprietatea grupului german WAZ, Romania Libera si National, care au inregistrat atat o scadere a tirajului, cat si a numarului de cititori. Segmentul revistelor glossy feminine in format pocket a fost cel mai vizat de trusturile de presa, care au lansat trei titluri „de buzunar“, respectiv Sana si Joy de la RPG si Bolero de la Ringier.

     

    Miscari importante de trupe au avut loc si pe piata ghidurilor TV, unde principalele titluri ProTV Magazin, TV Mania si TV Story au suferit diferite modificari, de la numarul de pagini la format si frecventa de aparitie. La acestea se adauga intrarea pe piata a revistei Apropo TV, lansata de PubliMedia, compania de publishing a trustului MediaPro. 

     

    „Pentru anul viitor ne vom concentra in primul rand pe dezvoltarea retelei de ziare locale si extinderea diviziei de reviste, prin lansarea de noi titluri“, afirma Mihnea Vasiliu, director executiv al MediaPro. Anul acesta, PubliMedia a mai lansat revista BUSINESS Magazin si a introdus spre vanzare directa revistele ProMotor, Go4It si Descopera, care initial erau distribuite impreuna cu Ziarul Financiar.

     

    La capitolul lansari in 2004, compania Sanoma Hearst a mai introdus in portofoliul sau un singur titlu, respectiv revista saptamanala pentru femei „Bine pentru tine“, care initial s-a numit „Femeia de azi“. „Pe termen mediu si lung intentionam sa facem din revista «Bine pentru tine» vedeta portofoliului companiei, atat din punct de vedere al tirajului, cat si al venitului“, spune Peter Jansen, managing director Sanoma Hearst Romania. Acest plan este inspirat de piata revistelor din Vest, unde titlurile saptamanale de mass-market au cele mai mari tiraje si cele mai mari venituri din publicitate.

     

    Pentru anul viitor, Sanoma Hearst  are in plan lansari de noi titluri pe segmente de nisa, plus o revista glossy feminina de up-market, care deja exista in strainatate, si o revista pentru barbati destinata segmentului de varsta de 35-45 ani.

     

    La randul sau, Ringier Romania isi doreste sa continue procesul de crestere, atat prin consolidarea titlurilor din portofoliu, cat si prin achizitii sau lansari de titluri noi. „Studiem piata cu atentie pentru a descoperi noi oportunitati“, spune Thomas Landolt, general manager la Ringier Romania. „Suntem multumiti de dezvoltarea afacerilor Ringier din Romania, insa comparativ cu alte piete din Europa de Est, Romania este inca in urma“, adauga Landolt.

     

    Ce surprize mai pot sa vina de la presa scrisa? Una ar fi intrarea pe piata a unor companii din strainatate, mai ales pe segmentul de carti si reviste. „Ne putem astepta anul viitor la intrari noi in Romania din partea unor companii importante de publishing (reviste si carti) din Germania, Franta si Austria“, afirma Nemes Szabolcs, consultant Roland Berger.

     

    Prognoza nu este deloc nerealista, avand in vedere ca in prezent au loc negocieri in urma carora mai multe edituri romanesti importante ar putea fi preluate de companii straine de publishing“. Cert este ca oricine va veni va fi atras in primul rand de nivelul pietei, pentru care este estimata o crestere de circa 30% in 2005.

    „Cresterea investitiilor de publicitate pe presa scrisa se va datora in primul rand cresterii organice a pietei, pe care o estimez la cel putin 30%, si mai putin unei potentiale migrari dinspre televiziuni a clientilor cu bugete mai mici“, este de parere Mihnea Vasiliu.

     

    OUTDOOR. Piata panotajului este sectorul in care 2004 a fost anul unei reale cresteri, care a permis refacerea jucatorilor din piata dupa „criza“ traversata in anii anteriori. Pentru anul acesta, piata de outdoor este evaluata la aproximativ 18-20 milioane de dolari, iar estimarile pentru anul viitor indica un ritm de crestere tot de circa 30%. In privinta tranzactiilor, singura miscare importanta si in acelasi timp surprinzatoare este vanzarea principalului jucator Euromedia catre Plasty Prod, o companie de productie publicitara din Constanta.

     

    RADIO SI INTERNET. Incepand cu acest an, piata radio a avut la dispozitie un studiu oficial de masurare a audientelor (Studiul de Audienta Radio), recunoscut de toti jucatorii din piata. Din punct de vedere valoric, piata are inca un nivel scazut, atragand aproximativ 4-5% din bugetele de publicitate. Similar anului trecut, continua sa fie lansate noi posturi de radio, cea mai importanta anul acesta fiind lansarea InfoPRO, al doilea post de radio privat care detine licenta de emisie la nivel national.

     

    Daca la nivel mondial, 2004 a fost anul in care Internetul a castigat teren masiv in atragerea bugetelor de publicitate, reusind chiar sa depaseasca radioul in SUA, in Romania, acest suport media continua sa ocupe ultima pozitie din punct de vedere al cotei de investitii atrase. Chiar si asa, publicitatea pe Internet a cunoscut cel mai rapid ritm de crestere, de pana la 60%, iar numarul companiilor care au inclus publicitatea online in planul lor de media a fost mult mai mare. Pentru acest an, estimarile pietei indica o valoare neta de aproximativ 1,5 milioane de dolari si un ritm de extindere rapid pentru anul viitor.

  • PUBLICITATEA IN PRESA SCRISA (TARIFE BRUTE)

          Avertiser

    Euro

      1. ORANGE

    3.799.121

      2. PSD

    2.985.651

      3. MOBIFON

    2.612.135

      4. L’OREAL ROMaNIA

    2.533.290

      5. RENAULT NISSAN ROMANIA

    2.211.222

      6. UNIUNEA PSD-PUR

    1.936.680

      7. ROMTELECOM

    1.894.743

      8. PHILIP MORRIS

    1.787.073

      9. PORSCHE ROMaNIA

    1.577.058

    10. AUTO ITALIA

    1.482.280

    Ziare Centrale

    1      Advertiser

    Euro

      1. ORANGE

    1.930.627

      2. RENAULT NISSAN ROMaNIA

    1.546.006

      3. ROMTELECOM

    1.511.303

      4. PSD

    1.323.010

      5. PETROM

    1.128.955

      6. MOBIFON

    1.106.719

      7. UNIUNEA PSD-PUR

    1.047.361

      8. C.N. POSTA ROMANA

    969

      9. AUTO ITALIA

    933

    10. UNIV. SPIRU HARET

    895

    Reviste

          Advertiser

    Euro

      1. L’OREAL ROMANIA

    2.500.800

      2. ORANGE

    1.435.171

      3. PROCTER & GAMBLE

    1.276.034

      4. UNILEVER

    1.245.346

      5. MOBIFON

    1.180.630

      6. BRITISH AMERICAN TOBACCO

    1.093.584

      7. PHILIP MORRIS

    891.990

      8. PORSCHE ROMaNIA

    840.845

      9. BEIERSDORF ROMANIA

    838.312

    10. TELEMOBIL SA

    834.842

    Ziare locale 

        Advertiser

    Euro

     1. PSD

    1.583.545

     2. UNIUNEA PSD-PUR

    823.819

     3. ALIANTA PD-PNL

    518.154

     4. PNL

    493.489

     5. ORANGE

    433.323

     6. PD

    388.854

     7. MOBIFON

    324.785

     8. ATLASSIB HOLDING

    284.773

     9. EUROPEAN DRINKS & EUROPEAN FOOD

    283.976

    10. DISTRICT

    275.898

    Alfacont Mediatrack. Perioada: ianuarie-noiembrie 2004.

    Au fost excluse din top trusturile de presa, iar pentru luna noiembrie au fost monitorizate 80% din publicatiile locale.

     

  • AUDIENTE TV PRIME TIME

    TOP 5 STIRI

     1. Stirile Pro TV 19 (20 ian.) – 15,2%

     2. Stirile Pro TV 19 (23 ian.) – 14,6% 

     3. Stirile Pro TV 19 (27 ian.) – 14,5%

     4. Stirile Pro TV 19 (15 ian.) – 14,4%

     5. Stirile Pro TV 19 (23 feb.) – 14,1%

     

    TOP 5 FILME

     1. Evadatul (Pro TV, 18 ian.) – 16,0%

     2. Ce-si doresc femeile (Pro TV, 14 feb.) – 14,0%

     3. Tantalaul si gogomanul (Pro TV, 25 ian.) – 13,9%

     4. Taxi 2 (Pro TV, 4 ian.) – 13,9%

     5. Academia de politie 6 (Pro TV, 22 nov.) – 13,5%

     

    TOP 5 seriale romanesti

     1. La bloc (Pro TV, 19 feb.) – 13,3%

     2. La bloc (Pro TV, 9 feb.) – 12,8%

     3. La bloc (Pro TV, 16 feb.) – 12,8%

     4. La bloc (Pro TV, 23 feb.) – 12,4%

     5. La bloc (Pro TV, 3 feb.) – 12,2%

     

    PUBLIC-TINTA: persoanele cu varsta cuprinsA Intre 18 Si 49 de ani Si care trAiesc In mediul urban, incluzand Si vizitatorii;

     

    INDICE DE AUDIENTA (RATING): Procent din posesorii de televizoare care s-au uitat In respectivul slot orar la un anumit post TV;

     

    COTA DE PIATA (SHARE): Procent din posesorii de televizoare care aveau televizorul deschis In acel slot orar Si care au urmArit respectivul post TV

     

    Sursa: TNS – AGB International

  • Schimb de generatii

    Ascensiunea telefoniei mobile, sprijinita  si de ultimele noutati tehnologice, nu mai poate fi oprita. In casele romanilor, computerul nu mai este o raritate.

     

    Industria de tehnologia informatiei si a comunicatiilor a stat in 2004 sub semnul 3G. Si nu numai in Romania, ci si pe plan mondial. „Licentierea UMTS, cu patru oferte si doar doua cereri, a fost evenimentul anului pentru sectorul IT&C“, remarca, nu fara oarecare ironie, Dinu Malacopol, directorul de Internet si Date al Astral Telecom. El vrea sa spuna ca piata romaneasca de telecomunicatii mobile nu a fost atat de atractiva pentru numele mari de afara. S-a vehiculat venirea in Romania a Telia-Sonera sau TIM din Italia, dar, pana la urma, pe „cel de-al treilea val“ au ramas tot greii industriei autohtone, Connex si Orange.

     

    Connex a anuntat ca va oferi, de anul viitor, primele servicii din noua generatie de telefonie mobila. „Incepand cu 2005, o mare parte din planurile noastre vor fi axate pe introducerea serviciilor de telefonie mobila 3G – UMTS. Vom putea face acest lucru si datorita investitiilor constante facute in retea in ultimii 3 ani“, spune Ted Lattimore, presedintele companiei.

     

    Cu investitii de peste un miliard de dolari fiecare, de la venirea pe piata romaneasca, cele doua companii au dat tonul in telecomunicatii si s-au concurat acerb si in 2004. Ultimele date disponibile arata un finis „la fotografie“ pe primele noua luni ale anului. Orange a punctat cu 1.602 clienti peste Connex, dupa ce, ani la rand, „verzii“ au fost lideri la acest capitol. De asemenea, Orange a inregistrat un avans si in ceea ce priveste veniturile si profitul realizate.

     

    2004 a adus venituri de 493 milioane de dolari si un profit brut de 230,9 milioane de dolari pentru Connex si 584,4 milioane de dolari, respectiv 296 milioane de dolari pentru Orange pe primele noua luni. Cele doua companii pot incheia anul cu incasari spre 800 de milioane de dolari si un profit operational de aproape jumatate din cifra de afaceri.

     

    2004 a insemnat pentru telecomunicatii asaltul serviciilor de transmisie de date de mare viteza. Zapp a lansat Internet Express, serviciu bazat pe tehnologia Ev-DO prin care Internetul poate fi accesat la viteza de maximum 2,4 megabiti pe secunda, de 10 ori mai rapid decat ceea ce ofera retelele GSM. In acelasi domeniu, al serviciilor de transfer de date, se inscrie si oferta Orange, care a debutat in toamna cu EDGE, o tehnologie care imbunatateste de trei ori viteza cu care circula datele in reteaua GSM. Pana la sfarsitul lui 2004, estimarile oficiale arata peste 9 milioane de utilizatori de mobil. Ceea ce se traduce printr-un grad de penetrare a serviciilor de telefonie mobila in randul populatiei de 47%. In 2005, operatorii se asteapta ca acest grad sa creasca pana la circa 56%.

     

    Cresterea numarului de utilizatori de telefonie mobila inseamna, implicit, cresterea vanzarilor de telefoane. In 2004 si-au facut aparitia pe piata romaneasca noi producatori, cum ar fi Phillips sau taiwanezii de la BenQ, care vizeaza pentru 2005 cateva procente din vanzari.

     

    Anul 2004 a adus si o crestere a ratei de inlocuire a telefoanelor mobile. „Din ce in ce mai multi utilizatori isi schimba dispozitivele mobile in cautarea unei experiente de comunicare superioara: acestia doresc sa beneficieze de tehnologii si design de ultima ora“, apreciaza Imfred de Jong, managing director al Nokia Mobile Phones pentru Romania si Ungaria. „Cererea pentru servicii de baza – voce si SMS – reprezinta inca o parte importanta a pietei, dar acest lucru se schimba deja, pas cu pas“. Pe piata romaneasca, Nokia a lansat in 2004 nu mai putin de 25 de telefoane mobile, concomitent cu prezentarea acestora la nivel mondial.

     

    In 2005, numarul utilizatorilor care achizitioneaza pentru prima data un dispozitiv mobil va continua sa creasca, crede De Jong. In acelasi timp, vor inregistra cresteri segmentele de utilizatori care se orienteaza spre functii avansate de comunicare si dispozitive multifunctionale. „Utilizatorii care au achizitionat primul lor telefon mobil cu ceva timp in urma devin acum consumatori sofisticati, interesati de cele mai recente dezvoltari din industrie si de avantajele specifice ale fiecarui terminal“, spune oficialul Nokia.

     

    Avantul telecomunicatiilor mobile in Romania compenseaza in oarecare masura cresterea sub asteptari a numarului de utilizatori de servicii fixe de telefonie si transmisie de date. Singurii operatori care au inregistrat un succes pe aceasta piata sunt Astral Telecom si RCS/RDS. Clientii acestora provin insa in cea mai mare parte din domeniul business. Cresterea sub asteptari a acestui segment are ca principala cauza ceea ce specialistii in telecomunicatii numesc „deficit de bucla locala“. Cu alte cuvinte, lipsa caii de acces intre retea si casele oamenilor.

     

    Romtelecom ramane principalul actor al pietei de telefonie fixa si datorita faptului ca este singura companie care are o infrastructura de acces, firele de cupru care conecteaza telefonul din apartament cu infrastructura de comunicatii. Astral si RCS/RDS au beneficiat de o crestere a bazei de clienti pentru ca ofera servicii de telefonie si transmisie de date prin intermediul cablului TV, situat in imediata apropiere a circa 80% dintre locuinte si prezent efectiv in 46% dintre casele cu televizor. Prin urmare, au infrastructura de acces. Venita pe finalul anului, decizia Autoritatii Nationale de Reglementare in Comunicatii de a obliga Romtelecom sa puna la dispozitia altor operatori infrastructura sa de acces local poate fi considerata decizia anului in telecomunicatii.

     

    Pentru Astral Telecom, 2004 a adus si primele oferte de preluare, din partea operatorului de cablu UPC si a patru fonduri de investitii. Se pare ca in competitia finala, care se va incheia in 2005, au ramas sa liciteze, potrivit unor surse din piata, UPC si fondul american Hicks, Muse, Tate & Furst. Compania estimeaza o cifra de afaceri de aproape 80 de milioane de dolari in 2004 si un profit operational de peste 20 de milioane de dolari. Principalul competitor al Astral atat pe segmentul de cablu TV, cat si pe cele de telefonie fixa si transmisie de date, RCS/RDS, mizeaza pentru sfarsitul lui 2004 pe venituri de circa 110 milioane de dolari.

     

    Restul operatorilor de telefonie fixa, circa 40 la numar, au ramas in zona serviciilor de telefonie internationala, pe baza de cartele preplatite. Atlas Telecom, care a inceput sa ofere in acest an servicii de telefonie fara fir bazate pe tehnologia DECT, la Oradea, a ramas un operator zonal. Oficialii companiei spun insa ca vor ataca si piata altor orase, in 2005, pe segmentul convorbirilor locale.

     

    Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei apreciaza ca rata de penetrare a serviciilor de telefonie fixa va atinge la sfarsitul acestui an 62%. La sfarsitul celui de-al treilea trimestru din 2004, numarul abonatilor de telefonie fixa a ajuns la 4.514.000, cu numai 200.000 de noi utilizatori fata de ianuarie 2003, momentul liberalizarii acestor servicii. Datele oficiale arata o evolutie mult prea lenta a acestui segment, comparativ cu telefonia mobila.

     

    In schimb, numarul companiilor care furnizeaza acces la Internet a ajuns, la sfarsitul lui octombrie 2004, la 642. Un fenomen particular al pietei romanesti de transmisii de date il constituie explozia, in 2004, a asa-numitelor retele de cartier, mici firme care ofera acces la Internet si retele pentru transfer de date intre utilizatori.

     

    Tot 2004 a adus si primii pasi in directia comertului electronic. Lansarea solutiei ePayment de catre grupul GeCAD a permis comerciantilor romani sa-si incaseze contravaloarea produselor si serviciilor vandute sau prestate pe web, iar cumparatorilor sa-si poata folosi pentru achitarea comenzii inclusiv cardul de salarii, totul desfasurandu-se de o maniera sigura. Pe piata serviciilor de transmisie TV, anul viitor va fi dominat de lupta pentru ocuparea pietei de televiziune prin satelit – DTH. Trei operatori, UPC, Focus Sat si RCS/RDS, au intentia ferma de a se bate pentru cei aproximativ 200.000 – 300.000 de clienti potentiali.

     

    Per total, piata romaneasca de IT&C insumeaza la finele lui 2004, potrivit estimarilor oficiale, 3,7 miliarde de euro, echivalentul a circa 10% din PIB. Majoritatea actorilor pietei estimeaza o crestere pentru 2005 de aproximativ 40%.

     

    Cea mai spectaculoasa crestere in industria de IT au consemnat-o in 2004 vanzarile de hardware. Calculatoarele de birou s-au vandut cu 45% mai bine fata de 2003, iar la laptopuri, cresterea a fost si mai pronuntata, de 55%. De fapt, vanzarile de calculatoare au dus la cresterea de ansamblu a pietei IT, in ciuda estimarilor initiale de scadere a acesteia cu 3-4%. Aici se ascunde si un aspect negativ. Piata autohtona traieste inca de pe urma contractelor guvernamentale.

     

    „Cresterea provine din faptul au fost lansate proiecte de valori insemnate care sa poata fi livrate intr-un timp scurt, in orice caz inainte de alegeri“, spune Valerica Dragomir, manager de proiecte al Asociatiei Nationale a Industriei de Software – ANIS.

     

    Aceasta abordare a favorizat vanzarea de hardware, cu timp scurt de livrare, si a defavorizat vanzarea de servicii IT – cu ciclu mare de implementare. Din estimarile ANIS, valoarea vanzarii de software si servicii IT in totalul pietei va scadea sub 29%, cat a fost in 2003.

     

    Anul 2005 va continua tendintele manifestate in 2004, apreciaza actorii pietei. Conjunctura economica este favorabila. „Puterea de cumparare a populatiei cunoaste un trend ascendent, nevoile de modernizare ale infrastructurii  companiilor si administratiei de stat sunt mari, proiectele guvernamentale se vor inmulti in perspectiva integrarii europene“, spune Valentin Negoita, presedintele Asociatiei Producatorilor si Distribuitorilor de Echipamente de Tehnologia Informatiei si Comunicatii. „Ca urmare, investitiile in echipamente vor creste corespunzator“.

     

    In aceasta situatie, companiile dezvoltatoare de software si cele care ofera servicii IT au o parte din contractele pentru 2005 gata semnate. „Pornind de la aceste premise favorabile, pentru anul 2005 prevedem o crestere a cifrei de afaceri de peste 30% fata de 2004“, spune Irina Socol, directorul general al  Siveco Romania. „75% din cifra de afaceri pe 2005 este deja acoperita de contracte semnate“. Compania este lider pe piata solutiilor de management al afacerii.

     

    Pe plan mondial, IBM, inventatorul notiunii de PC – computer personal -, si-a vandut divizia producatoare de calculatoare chinezilor de la Lenovo. Decizia vine in urma faptului ca industria mondiala producatoare de PC-uri lucreaza cu margini de castig tot mai mici, de 3%. Dell, numarul unu mondial in domeniu, a inceput sa cocheteze cu productia de electronice, unde marginile de castig sunt mai mari. Romania se bucura inca de pe urma cresterii cererii de PC-uri.

     

    „Tendinta mondiala de regres din anul 2003 nu a lasat urme vizibile in estul Europei si cu atat mai putin in Romania, iar sectorul IT beneficiaza in continuare de o crestere accentuata“, spune Petrut Mazarine, reprezentant de marketing si comunicare al UltraPro Computers, unul dintre producatorii autohtoni de hardware si retailer de produse IT. „Pentru Romania, cresterea este estimata de catre Global Insight for World Information Technology and Services Alliance -WITSA la 18,8%, ceea ce inseamna cheltuieli de 1,9 miliarde de dolari“. UltraPro si-a dublat numarul de magazine pe parcursul lui 2004 si estimeaza incasari de circa 60 de milioane de dolari.

     

    Pe piata producatorilor autohtoni de calculatoare au aparut si actori noi, cum ar fi Complet Electroserv, parte a grupului Altex. De altfel, retailerii care au mizat in acest an pe vanzarile de IT se pare ca vor avea de castigat. „In 2004, categoria IT&C a cunoscut o crestere importanta, impunandu-se in portofoliul Altex cu o cota de aproximativ 15% din total vanzari“, spune Costin Soare, director de marketing si vanzari IT in cadrul companiei. Altex se bazeaza in comercializarea propriului brand de calculatoare, care a debutat anul trecut, pe reteaua sa de 130 de magazine. Soare spune ca in 2005, compania vizeaza pozitia de lider in comercializarea de produse IT.

     

    Cel mai vechi producator autohton si unul dintre marii retaileri de IT, Flamingo Computers, urmeaza trendul care se manifesta pe pietele dezvoltate. Compania se orienteaza tot mai mult catre produsele electronice si multimedia care se integreaza in conceptul de casa inteligenta. Granita dintre computere si produsele electronice sau electrocasnice devine tot mai subtire. Toate aceste aparate tind sa se interconecteze si cine sesizeaza aceasta tendinta va avea de castigat, apreciaza actorii pietei.

     

    „2005 va continua evolutia spre multimedia si mobilitate – acesta e un trend mondial care se simte puternic si in Romania“, apreciaza Petrut Mazarine de la UltraPro. Daca 2003 s-a axat pe consolidarea pietei IT, in 2004 se poate vorbi de o crestere calitativa si cantitativa. „Fie ca a fost vorba de extindere pe noi piete – altele decat cea romaneasca, fie ca a fost vorba de extinderi de portofoliu prin noi parteneriate si includere de noi solutii in portofoliu – anul care se incheie sta sub semnul structurarii profesionale a pietei de profil“, considera Aurelia Anghel, reprezentant de marketing al grupului DNA Software/Datacom, reprezentant pentru Romania al producatorului Computer Associates si al Extreme Networks si Juniper Networks.

     

    Pentru 2005, piata de IT&C se asteapta la unele schimbari importante mai ales in comunicatii. Foarte probabil ca si 2005 va sta tot sub semnul 3G. „Credem ca industria de IT&C va intra intr-o noua era datorita saltului tehnologic pe care il va face. Ne asteptam la o dezvoltare rapida a segmentului de aplicatii, ceea ce cu siguranta va contribui la atragerea de noi clienti si la o crestere semnificativa a cifrei de afaceri“, considera Marius Georgescu, directorul de marketing al Siemens Romania. „Asteptam ca si alti operatori internationali sa vina in Romania pentru implementarea retelelor 3G, dat fiind faptul ca piata romaneasca este deja pregatita pentru acest gen de tehnologie“.

  • Anul Marte

    Descoperirea de urme de apa pe Marte de catre doi roboti NASA e cel mai important eveniment stiintific al anului 2004, potrivit clasamentului anual intocmit de revista americana „Science“.

     

    Topul intocmit de „Science“, care include primele 10 descoperiri stiintifice ale fiecarui an, a starnit, ca de fiecare data, dispute. Descoperirea de urme de apa pe Marte a capatat primul loc intr-o competitie stransa cu Homo floresiensis, specia de pitici supranumita „hobbiti“ descoperita in Indonezia, si cu prima clonare de embrioni umani reusita de cercetatorii sud-coreeni in februarie.

     

    In ciuda disputelor care marcheaza, in fiecare an, intocmirea topului, redactorul-sef al revistei „Science“, Donald Kennedy, spune ca desemnarea descoperirii anului „nu a dat dureri de cap“. Asadar, castigatorii pentru 2004 sunt Spirit si Opportunity, cei doi roboti NASA, care ne-au confirmat ca pe Marte a existat la un moment dat apa – o apa sarata si acidulata.

     

    „Niste cutii pe roti, neinsufletite, care colinda pe suprafata unei planete indepartate“, scrie „Science“ in ultimul sau numar, „au realizat ceva ce omul n-a reusit pana acum“. Donald Kennedy crede ca descoperirea celor doi roboti ai NASA va ramane „un punct de referinta in cautarea de urme de viata in Univers“. Nu toata lumea este de acord, fireste, cu decizia „Science“. Clonarea embrionilor umani in Coreea de Sud are, in opinia unora, implicatii medicale si etice mult mai profunde decat faptul ca pe Marte a existat candva apa, spune profesorul Christopher Higgins, director al Medical Research Council’s Clinical Sciences Centre din Londra.

     

    „N-as fi pus robotii pe primul loc. Sunt, intr-adevar, un mare succes tehnologic, dar n-au descoperit viata. Daca ar fi descoperit, ar fi fost intr-adevar extraordinar“, spune Higgins. Prima clonare de embrioni umani, reusita de cercetatorii sud-coreeni condusi de Woo San Hwang si clasata pe locul al treilea, este, crede Higgins, una dintre cele mai importante descoperiri ale ultimilor ani, nu numai a anului 2004. Succesul sud-coreenilor deschide drumul pentru clonarea terapeutica, deci pentru obtinerea in laborator de celule stem din care se pot dezvolta tesuturi umane care ar putea vindeca boli incurabile, cum ar fi maladia Alzheimer sau diabetul.

     

    In plus, spune Higgins, clonarea realizata de sud-coreeni are serioase implicatii etice, religioase si filosofice. „Faptul ca s-a putut face o clonare de embrioni umani incepe sa risipeasca multe dintre misterele organismului uman; lucruri cum ar fi existenta sufletului pot aparea acum drept «pura imaginatie»“, a declarat Higgins pentru BBC. „Succesul sud-coreenilor ne aduce in punctul in care devenim constienti de faptul ca suntem doar un alt fel de animal. Stiinta incepe sa ne faca sa intelegem de unde venim si ce scop avem. Iar clonarea de embrioni umani la aceste chestiuni se refera. S-ar putea sa nu fie pe placul multora – pentru ca sugereaza ca nu avem nici un scop in lume -, dar cred ca este foarte importanta“, spune profesorul britanic.

     

    O alta descoperire care ne schimba perspectiva asupra lumii este specia pitica, poreclita „hobbit“, care a trait in insula indoneziana Flores acum circa 13.000 de ani si s-a clasat pe locul al doilea in topul „Science“. O echipa mixta de antropologi australieni si indonezieni a descoperit un craniu si cateva oase ale unei specii pitice pe care au denumit-o Homo floresiensis si care a „impartit“ cu Homo sapiens pamantul, dar care, din cauza izolarii, nu s-a mai dezvoltat si a sfarsit prin a disparea.

     

    Studiul asupra Homo floresiensis, publicat in revista rivala, „Nature“, parea un competitor puternic pentru primul loc in clasamentul „Science“. In editorialul redactorului-sef de la „Science“, acesta a argumentat insa ca descoperirea – care e numita de oamenii de stiinta Liang Bua 1 sau LB1 – „a aprins imaginatia multora“. Dar, a spus el, a ridicat in acelasi timp multe intrebari si a generat multe controverse. „Singurul craniu descoperit, alaturi de cateva ramasite de oase craniene, este acum in curs de reexaminare. Sa vedem la ce concluzie se ajunge“, scria Donald Kennedy.

     

    Printre primele 10 descoperiri stiintifice ale lui 2004 figureaza si aceea ca asa-numitul „junk ADN“ – resturi de ADN depozitate intre gene – nu este pe atat de inutil pe cat se credea, precum si constatarea ca diversitatea regnurilor vegetal si animal este intr-o ingrijoratoare scadere. Pentru jurnalistul Simon Singh, descoperirea anului 2004 ar fi trebuit sa fie prima imagine a unei planete care se invarteste in jurul unui alt soare. Fotografia, facuta de astronomii din Chile, nici nu a intrat in topul primelor 10 descoperiri intocmit de „Science“.

  • Topul revistei „science“

    Cea mai importanta descoperire stiintifica a anului 2004 a fost facuta de doi roboti, potrivit clasamentului revistei americane „Science“.

     

    APA PE MARTE: Robotii Nasa – Spirit si Opportunity – au furnizat dovezi clare asupra existentei, in trecutul planetei Marte, de apa sarata si acidulata.

     

    HOBBITUL INDONEZIAN: O echipa de arheologi a descoperit o noua specie de oameni care aveau doar un metru inaltime si au trait in urma cu 18.000 ani pe insula indoneziana Flores.

     

    CLONAREA UMANA: Cercetatorii sud-coreeni au tinut capul de afis in lumea stiintifica luni la rand, dupa ce au anuntat ca au reusit sa cloneze in premiera embrioni umani.

     

    CONDENSATELE: In 2004, oamenii de stiinta au facut progrese importante in intelegerea felului in care se comporta gazele foarte reci, numite condensate.

     

    COMORI IN ADN: Fragmentele asa-numitului „junk ADN“ s-au dovedit mult mai importante decat se credea pana acum, avand un rol esential in functionarea genelor.

     

    PERECHEA DE PULSARI: Astrofizicienii au descoperit prima pereche cunoscuta de pulsari.

     

    DECLINUL DIVERSITATII: Au fost si vesti rele anul acesta, legate de declinul diversitatii speciilor, dupa cum reiese din studii aprofundate asupra amfibienilor, fluturilor, plantelor si pasarilor.

     

    APA LA ROBINET: Noi descoperiri cu privire la structura si comportamentul chimic al apei ar putea aduce schimbari in chimie si in stiinta atmosferei.

     

    MEDICAMENTE PENTRU SARACI: Parteneriatele „public-privat“ au devenit o forta in 2004, potrivit revistei „Science“, punandu-si amprenta asupra felului in care se dezvolta si sunt distribuite medicamentele in tarile in curs de dezvoltare.

     

    GENELE DIN PICATURA DE APA: Anul acesta, cercetatorii au descoperit o noua modalitate de a depista, in apa, forme de viata invizibile.

  • Bridget Jones, mai blonda si mai rotunda

    Matematic vorbind, Bridget Jones nu avea cum sa dea gres. E de mirare doar ca nu s-a gandit nimeni la formula castigatoare ceva mai devreme.

     

    Inainte de toate, trebuie spus adevarul: Bridget Jones este un film pentru femei. Pentru femeile masochiste, mai precis. Caci ce fiinta cu capul pe umeri este in stare sa plateasca biletul de intrare la un film unde vede cum o blonda grasuta si nu teribil de desteapta trece prin tot felul de aventuri comice, dupa care sfarseste prin a prinde o slujba ideala si un barbat frumos, destept, bogat, sensibil si rabdator?

     

    Si cu toate acestea, zeci de milioane de femei din lumea intreaga s-au calcat in picioare in ziua premierei peliculelor cu Bridget Jones („Jurnalul lui Bridget Jones“ si „Bridget Jones: La limita ratiunii“) pentru a vedea cum filmul bate viata … de departe. Iar aceste zeci de milioane de femei si-au mai tarat si prietenii, logodnicii sau sotii la cinematograf, razbunandu-se pentru faptul ca si ele, probabil, fusesera obligate sa vizioneze din primele randuri minunatele scene artistice si sensibile din Alien vs. Predator sau alte asemenea capodopere.

     

    In orice caz, Bridget este un fenomen mult prea raspandit al acestor ani pentru a putea fi ignorata. Mai ales ca, in loc sa se „ofileasca“ o data cu trecerea timpului, Bridget devine din ce in ce mai puternica. De la carticica publicata in 1997 si care a devenit rapid un best-seller mondial (spre marea mirare a editurii si chiar a autoarei) si pana la cel de-al doilea film din serie care a adus incasari-record in primele saptamani de la lansare, Bridget Jones s-a transformat intr-un adevarat imperiu, care include, pe langa cele doua romane si ambele filme, articolele publicate in The Telegraph de Helen Fielding, o groaza de website-uri si multe alte surse de venit create de o marca atat de puternica.

     

    Daca Bridget s-ar fi incadrat ceva mai bine in canoanele suple ale frumusetii moderne, probabil ca s-ar fi fabricat si o papusa Barbie cu chipul sau, dar timpul nu e pierdut. Iar daca diverse staruri au ajuns subiect de studiu prin universitatile cu pretentii de prin Occident, nu e de mirare ca personajul lui Helen Fielding este deja obiectul a numeroase eseuri literare care cauta sa ii explice succesul fenomenal si sa o „contextualizeze“.

     

    Insa cel mai sigur barometru al valorii actuale a marcii ramane tot Google – o cautare pe acest motor a cuvintelor-cheie „Bridget Jones“ ofera imediat nici mai mult, nici mai putin de 3.640.000 de rezultate, la foarte mica distanta de, sa zicem, Abraham Lincoln (3.770.000). La urma-urmei, Lincoln se poate lauda doar cu abolirea sclaviei si cu unificarea SUA, pe cand Bridget a inventat cuvantul „singleton“, a reinviat mitul barbatului perfect, asa cum a aparut el sub numele de Fitzwilliam Darcy in „Mandrie si prejudecata“, si a furnizat psihoterapie tuturor femeilor care au aflat ca poti avea peste 30 de ani, celulita, tendinta de a te face de ras in orice situatie imaginabila si tot vei gasi sufletul-pereche. Cel putin in carti.

     

    Helen Fielding a recunoscut ca o mare parte din succesul sau i se datoreaza lui Jane Austen, care l-a creat pe mandrul Darcy, si, o data cu el, un standard imposibil de atins de majoritatea covarsitoare a barbatilor moderni. De altfel, Colin Firth a primit rolul avocatului Mark Darcy tocmai pentru ca jucase rolul lui Fitzwilliam Darcy in productia BBC a romanului „Mandrie si prejudecata“, astfel incat producatorii au stiut cu siguranta ca filmul avea audienta feminina asigurata. Iar faptul ca unele femei s-au dus sa vada filmul de mai multe ori, iar apoi au cumparat si DVD-ul a fost, de asemenea, meritul lui Colin Firth.

     

    Tot cititoarele si spectatoarele care au asigurat succesul financiar al lui Bridget Jones s-au regasit si in presiunea sociala exercitata asupra femeilor care au trecut de fatidica varsta de 30 de ani si, culmea ghinionului, au ramas nemaritate. Tratata drept o ratata de catre cercul de cunostinte, Bridget este supusa constant unor interogatorii nemiloase de catre nesuferita specie a persoanelor casatorite si pline de ele. Pana si propria mama e disperata ca unica sa fiica sa nu cumva sa ramana fata batrana (dupa atatea decenii de feminism, expresia inca mai exista) si isi da toata silinta sa o arunce in bratele oricarui barbat disponibil. Nu e de mirare ca toate chinurile eroinei au rezonat in sufletele femeilor moderne, care, desi au o cariera de invidiat, un cont sanatos in banca si o pozitie sociala nu tocmai de lepadat, sunt considerate ratate de catre o anumita parte a societatii.

     

    Prin urmare, matematic vorbind, Bridget Jones nu avea cum sa dea gres. E de mirare doar ca nu s-a gandit nimeni la formula castigatoare ceva mai devreme. Pentru partea a doua a seriei (Helen Fielding a declarat ca e posibil sa mai scrie un „jurnal“ la un moment dat) s-a reunit toata distributia din primul film – Bridget Jones, Colin Firth, Hugh Grant (in rolul lui Daniel Cleaver, seducatorul lipsit de scrupule), Jim Broadbent si Gemma Jones.

     

    In cei trei ani de la lansarea primului film, Zellweger a avut timp sa-si perfectioneze accentul britanic, sa dea jos cele 10-15 kilograme si sa le puna la loc pentru partea a doua. Din pacate insa, acolo unde „Jurnalul lui Bridget Jones“ se concentra mai mult asupra laturii amuzante a aventurilor lui Bridget si a persoanei sale aflate la mare departare de perfectiune, regizoarea celei de-a doua parti, Beeban Kidron, pare a fi stapanita de placerea perversa de a o pune pe eroina in cele mai stanjenitoare situatii cu putinta. Daca, de pilda, scena lenjeriei intime v-a facut sa rositi in prima parte, secventa in care Bridget se parasuteaza intr-o cocina nu are cum sa treaca neobservata. De asemenea, Kidron se incapataneaza sa plaseze camera in unghiurile cele mai nefavorabile, astfel incat rotunjimile lui Bridget par mult mai … rotunde decat erau initial.

     

    In rest, Bridget, dupa cum ne-a obisnuit, trece prin tot felul de peripetii, unele penibile, altele si mai penibile, dar le accepta cu atat de mult calm si cu voie buna, incat nu ai cum sa o urasti. Cocina, scenele de gelozie, revenirea in forta a mizerabilului si totusi irezistibilului Cleaver, zilele si noptile petrecute la inchisoare, cicalelile neincetate ale mamei narcisiste – toate sunt proiectate pentru a tine bietele spectatoare cu sufletul la gura. Nu credem insa ca va stricam surpriza daca va spunem ca totul se termina cu bine si de data aceasta si, chiar daca in jurul lui Mark Darcy roiesc nenumarate femei care arata mai bine decat Bridget, el tot pe ea o prefera. Normal. Doar frumusetea adevarata este in interior.

     

     

    R: Beeban Kidron. Cu: Bridget Jones, Colin Firth, Hugh Grant, Jim Broadbent, Gemma Jones. Durata: 108 minute. In Romania din 7 ianuarie.

  • Pe urmele lui Hristos

    „Evanghelia dupa Iuda“ este in acelasi timp roman istoric, cronica de moravuri si sarada religioasa. Jurnalist de cursa lunga (colaboreaza de circa 12 ani la Corriere della sera, dar si la alte ziare italiene), poet si prozator, Roberto Pazzi este, actualmente, unul dintre cele mai sonore nume ale literaturii italiene.

     

    Afirmat initial in spatiul liricii, prin cateva volume rezervate cunoscatorilor, scriitorul a izbutit, gratie unor romane de reconstructie istorica („Pe urmele imparatului“, „Evanghelia lui Iuda“) sau de atmosfera fantastica („Orasul zburator“, „Printesa si dragonul“, „Orasul Doctorului Malaguti“), sa fie tradus in circa 20 de limbi si sa se bucure de laurii conferiti de numeroase premii italiene sau internationale de mare anvergura (Stresa, Penne-Mosca, Grinzane Cavour sau Hemingway).

     

    Nu intamplator, la sfarsitul acestui an, Editura Leda (parte a grupului editorial Corint) a hotarat sa publice, printre cele dintai aparitii ale sale dintr-o colectie ce se anunta ambitioasa – ne referim la „Galeria de proza“ -, unul dintre titlurile cele mai prestigioase ale scriitorului italian, si anume „Evanghelia lui Iuda“. O carte al carei ecou s-a lasat indelung asteptat in spatiul romanesc si care isi binemerita, acum, tiparirea. Desi actiunea este plasata in antichitate, in vremea domniei lui Tiberius Claudius Nero (14-37 d.Hr.), plasa de interes a cartii nu se afla in recompunerea istoriografica sau in descriptia exterioara a epocii, ci inlauntrul personajelor, in psihologia lor, modul lor de a gandi si de a reinterpreta – intr-o maniera mereu insolita – lumea.

     

    Cumva, daca va mai amintiti, precum in profundele solilocvii puse de Marguerite Yourcenar pe seama imparatului Hadrianus (Memoriile lui Hadrian). De altfel, autorul marturiseste, dintru inceput: „As dori sa-i recomand cititorului ca, inainte de a deschide romanul, sa nu se intrebe cat de credibil este din punct de vedere istoric zborul fanteziei si nici sa nu cedeze tentatiei de a separa faptele atestate documentar de cele complet inventate“.

     

    Fara violenta iconoclasta a textului lui Jose Saramago din „Evanghelia dupa Hristos“ si lipsita de tandretea recuperatoare fata de cel mai hulit discipol al lui Iisus dintr-o alta poveste de succes – am numit o alta „Evanghelie dupa Iuda“, cea scrisa de Maurice Chappaz, aceasta noua scriere apocrifa doreste sa reinvie aventura inceputurilor crestinismului, sa-i dezvaluie inaltimea intelectuala si fervoarea mistica, dar si sa reduca, simtitor, falia dintre paganism si crestinism.

     

    Personajul principal al cartii, imparatul Tiberius, un tiran „luminat“ de lecturi, dar si de placerile orgiastice ale epocii, se afla, la inceputul povestirii, retras pe mirifica insula Capri. Insingurat, tragic despartit de toti cei in prietenia si colaborarea carora se incredintase, imparatul spera in fagaduinta unei eliberari din cosmarurile interioare, devenind un admirator neconditionat al lui Hristos. Mai mult, el propune Senatului sa-l admita pe Mantuitor printre divinitatile recunoscute de Imperiu. Chiar daca nu-si afla propria salvare, el ne sugereaza caile viabile de a o obtine prin credinta.

     

    Roberto Pazzi – Evanghelia lui Iuda, Editura Leda, Bucuresti, 2004

  • NOUTATI

    Furtul unei natiuni

     

    Cercetator indelung al istoriei recente a spatiului balcanic, profesorul britanic Tom Gallagher propune, prin noul sau volum dedicat Romaniei, o viziune panoramica asupra evenimentelor care au marcat evolutia noastra postdecembrista si care incearca sa desluseasca, minutios, meandrele, inca obscure, ale politicii romanesti. Titlul cartii este in masura sa rezume, el singur, concluziile amare ale unei investigatii operate pe parcursul a ani intregi de scrutare a arhivelor istorice, a colectiilor de ziare si in urma unor prelungi discutii cu actorii (sau doar cu martorii) evenimentelor la care se refera. Rezultatul acestui studiu, asa cum spun si editorii, este unul impresionant si se constituie intr-o minienciclopedie a succeselor si esecurilor noastre nationale, dar si intr-un soi de rezumat vizionar al sanselor noastre de intrare in normalitate. Stim ca nimeni nu este profet in tara lui si ca, prin urmare, Tom Gallagher are toate motivele sa fie unul adevarat in tara noastra. Ramane de vazut.

     

    Tom Gallagher, Furtul unei natiuni, Romania de la comunism incoace,

    Editura Humanitas, Bucuresti, 2004

     

     

    Legendele dacilor liberi

     

    O serie de povesti a caror aura mitica aproape ca s-a stins si ale caror reverberatii mai staruie, palid, doar in memoria a foarte putini oameni. Cel care pretinde ca le-a cules, Cristi Ionita,  se considera un ales al sortii, pentru ca a avut sansa sa le descopere si sa le transmita prin intermediul acestei carti. Cat sunt ele de „legende“ si cat adevar contin, in ordine istorica, nu stim. Cert este ca ele incearca sa reinvie (daca nu chiar sa reinventeze) o sumedenie de simboluri si figuri (Piatra sacra, Zamolxe, Omu, Sihastrul Leandru, Zanele din grota, Muntele ascuns sau Deceneu) care pot popula imaginarul celor insetati de mistere si indragostiti, neconditionat, de radacinile acestui neam.

     

    Felix Crainicu, Cristi Ionita, Muntele ascuns,

    Editura Lux Spiritus, Bucuresti, 2004