Anul Marte

Descoperirea de urme de apa pe Marte de catre doi roboti NASA e cel mai important eveniment stiintific al anului 2004, potrivit clasamentului anual intocmit de revista americana „Science“.

Topul intocmit de „Science“, care include primele 10 descoperiri stiintifice ale fiecarui an, a starnit, ca de fiecare data, dispute. Descoperirea de urme de apa pe Marte a capatat primul loc intr-o competitie stransa cu Homo floresiensis, specia de pitici supranumita „hobbiti“ descoperita in Indonezia, si cu prima clonare de embrioni umani reusita de cercetatorii sud-coreeni in februarie.

In ciuda disputelor care marcheaza, in fiecare an, intocmirea topului, redactorul-sef al revistei „Science“, Donald Kennedy, spune ca desemnarea descoperirii anului „nu a dat dureri de cap“. Asadar, castigatorii pentru 2004 sunt Spirit si Opportunity, cei doi roboti NASA, care ne-au confirmat ca pe Marte a existat la un moment dat apa – o apa sarata si acidulata.

„Niste cutii pe roti, neinsufletite, care colinda pe suprafata unei planete indepartate“, scrie „Science“ in ultimul sau numar, „au realizat ceva ce omul n-a reusit pana acum“. Donald Kennedy crede ca descoperirea celor doi roboti ai NASA va ramane „un punct de referinta in cautarea de urme de viata in Univers“. Nu toata lumea este de acord, fireste, cu decizia „Science“. Clonarea embrionilor umani in Coreea de Sud are, in opinia unora, implicatii medicale si etice mult mai profunde decat faptul ca pe Marte a existat candva apa, spune profesorul Christopher Higgins, director al Medical Research Council’s Clinical Sciences Centre din Londra.

„N-as fi pus robotii pe primul loc. Sunt, intr-adevar, un mare succes tehnologic, dar n-au descoperit viata. Daca ar fi descoperit, ar fi fost intr-adevar extraordinar“, spune Higgins. Prima clonare de embrioni umani, reusita de cercetatorii sud-coreeni condusi de Woo San Hwang si clasata pe locul al treilea, este, crede Higgins, una dintre cele mai importante descoperiri ale ultimilor ani, nu numai a anului 2004. Succesul sud-coreenilor deschide drumul pentru clonarea terapeutica, deci pentru obtinerea in laborator de celule stem din care se pot dezvolta tesuturi umane care ar putea vindeca boli incurabile, cum ar fi maladia Alzheimer sau diabetul.

In plus, spune Higgins, clonarea realizata de sud-coreeni are serioase implicatii etice, religioase si filosofice. „Faptul ca s-a putut face o clonare de embrioni umani incepe sa risipeasca multe dintre misterele organismului uman; lucruri cum ar fi existenta sufletului pot aparea acum drept «pura imaginatie»“, a declarat Higgins pentru BBC. „Succesul sud-coreenilor ne aduce in punctul in care devenim constienti de faptul ca suntem doar un alt fel de animal. Stiinta incepe sa ne faca sa intelegem de unde venim si ce scop avem. Iar clonarea de embrioni umani la aceste chestiuni se refera. S-ar putea sa nu fie pe placul multora – pentru ca sugereaza ca nu avem nici un scop in lume -, dar cred ca este foarte importanta“, spune profesorul britanic.

O alta descoperire care ne schimba perspectiva asupra lumii este specia pitica, poreclita „hobbit“, care a trait in insula indoneziana Flores acum circa 13.000 de ani si s-a clasat pe locul al doilea in topul „Science“. O echipa mixta de antropologi australieni si indonezieni a descoperit un craniu si cateva oase ale unei specii pitice pe care au denumit-o Homo floresiensis si care a „impartit“ cu Homo sapiens pamantul, dar care, din cauza izolarii, nu s-a mai dezvoltat si a sfarsit prin a disparea.

Studiul asupra Homo floresiensis, publicat in revista rivala, „Nature“, parea un competitor puternic pentru primul loc in clasamentul „Science“. In editorialul redactorului-sef de la „Science“, acesta a argumentat insa ca descoperirea – care e numita de oamenii de stiinta Liang Bua 1 sau LB1 – „a aprins imaginatia multora“. Dar, a spus el, a ridicat in acelasi timp multe intrebari si a generat multe controverse. „Singurul craniu descoperit, alaturi de cateva ramasite de oase craniene, este acum in curs de reexaminare. Sa vedem la ce concluzie se ajunge“, scria Donald Kennedy.

Printre primele 10 descoperiri stiintifice ale lui 2004 figureaza si aceea ca asa-numitul „junk ADN“ – resturi de ADN depozitate intre gene – nu este pe atat de inutil pe cat se credea, precum si constatarea ca diversitatea regnurilor vegetal si animal este intr-o ingrijoratoare scadere. Pentru jurnalistul Simon Singh, descoperirea anului 2004 ar fi trebuit sa fie prima imagine a unei planete care se invarteste in jurul unui alt soare. Fotografia, facuta de astronomii din Chile, nici nu a intrat in topul primelor 10 descoperiri intocmit de „Science“.