Guvernul Cehiei a desemnat sectorul farmaceutic drept o industrie strategică, având drept obiectiv reducerea dependenţei de importurile din afara Uniunii Europene şi susţinerea sistemelor de sănătate, evitarea penuriilor, scrie Euractiv.
Obiectivul primar al noii strategii economice a Cehiei este de a se poziţiona în top 10 ţări UE după PIB până în 2040.
Investiţiile străine nete din Bulgaria vor fi de patru ori mai scăzute în 2024 comparativ cu anul anterior, relevă date preliminare publicate recent de banca centrală a ţării, conform Euractiv.
La sfârşitul lunii august, ISD-urile din una dintre cele mai sărace ţări ale UE au atins 697,8 milioane de euro, comparativ cu ISD-uri de 3,103 miliarde de euro, o scădere uriaşă de 77%.
Polonia vrea să pătrundă pe piaţa producţiei de trenuri de mare viteză prin preluarea producătorului spaniol de trenuri Talgo şi încearcă să obţină susţinere pentru tranzacţie din partea guvernului Spaniei, notează Business Insider Polska.
Recent, compania poloneză Pesa a încheiat un acord de cooperare cu Talgo legat de producţia de trenuri de mare viteză.
Talgo este în curs de dezvoltare a primului tren pe hidrogen, potrivit railway-technology.com.
Ideea de preluări de companii germane, chiar şi de companii parţial deţinute de contribuabili, de către entităţi străine este privită de economişti ca fiind un proces natural, notează Deutsche Welle.
Situaţia economiei germane, cea mai mare din Europa, nu este deloc una bună în acest moment, iar viitorul nu arată nici el prea bine, cu un nou an de declin la orizont. În acest context, companiile germane întâmpină din ce în ce mai multe dificultăţi, devenind astfel ţinte de achiziţie de către străini, scrie Deutsche Welle.
Situaţia economică sumbră l-a deterinat pe Christoph Swonke, economist la DZ Bank, să descrie Germania ca fiind „noul copil-problemă al zonei euro“.
Germania, se pare, este de vânzare, „Deutschland im Ausverkauf“ fiind fraza folosită de unii observatori pentru a descrie acest fenomen, scrie Camilla Palladino, editorialist la Financial Times.
Datele privitoare la tranzacţii indică un trend. Până în acest an, companiile internaţionale au cumpărat ţinte germane de 47,2 miliarde de dolari, potrivit lui Tim Winkel de la 7Square, cu aproape 70% peste nivelul din întregul an 2020. Sunt incluse megadeal-uri ca oferta Adnoc pentru compania de produse chimice Covestro şi cea a grupului danez DVS pentru divizia de logistică a Deutsche Bahn, cu o valoare combinată de aproximativ 32 miliarde dolari. Oferta UniCredit pentru Commerzbank nu este inclusă.
Ce sporeşte îngrijorările este faptul că firmele germane nu fac la rândul lor „cumpărături“. Volumul achiziţiilor străine de către firmele germane a coborât la 11 miliarde de dolari, o scădere cu două treimi din 2020.
Aceste tendinţe reflectă faptul că firmele germane au devenit relativ mici şi relativ ieftine.
Acest lucru se datorează în parte problemelor economice ale ţării, dar şi faptului că firmele germane sunt adesea expuse la industrii cu creştere mai redusă, tradiţionale. Companii mari în sectorul tech sau farma sunt puţine.
Carsten Brzeski, economist la ING Bank, spune că „este normal ca stagnarea economică şi schimbările structurale să aibă consecinţe“ pentru companii. „În astfel de perioade au loc preluări, fie local sau din afară“.
Stefan Kooths, director la Institutul Kiel este de aceeaşi părere, adăugând că „firmele nu au un paşaport“. Prosperitatea unei ţări nu depinde de naţionalitatea proprietarilor corporate, ci de calitatea mediului de business, arată acesta.
Brzeski îndeamnă guvernul german să încerce să soluţioneze competitivitatea în declin a companiilor locale, un proces aflat în desfăşurare de un deceniu. Kooths spune că guvernul german nu trebuie să intervină în procesul de vânzare a companiilor germane.
Din cauza dificultăţilor economice, în timp ce unele companii germane devin ţinte ale jucătorilor străini, altele, în număr din ce în ce mai mare părăsesc ţara cu totul sau investesc mai mult în fabricile de peste graniţe.
Cele mai puţin norocoase îşi închid porţile. Experţii cred că numărul insolvenţelor corporate din Germania va creşte la aproximativ 20.000 de cazuri în acest an.
Riscul ca euro să se deprecieze până la a atinge paritatea cu dolarul american este în creştere pe pieţele financiare după reducerea de dobânzi operată de Banca Centrală Europeană săptămâna trecută şi ameninţarea ca o victorie a lui Donald Trump în alegerile prezidenţiale din America să declanşeze un război comercial mondial, notează Bloomberg.
O astfel de depreciere poate complica misiunea BCE de a lupta cu inflaţia pentru că un euro mai slab face importurile mai scumpe.
La doar câteva zile după ce Trump a sugerat că ar putea impune tarife împotriva Europei, pe lângă China şi alte ţări, preşedinta BCE Christine Lagarde a avertizat că orice bariere ar reprezenta un risc pentru economia slăbită a blocului. Săptămâna trecută, aceasta a anunţat o a doua reducere consecutivă de dobânzi şi a iscat pariuri că reduceri chiar şi mai agresive vor urma.
Combinaţia a dat de pământ cu euro, moneda consemnând a treia săptămână consecutivă de pierderi în raport cu dolarul american, cea mai lungă perioadă de declin din iunie.
„Paritatea euro-dolar este categoric o posibilitate dacă Trump câştigă şi dă drumul la tarife“, a declarat Michael Hart, strateg la Pictet Wealth Management.
Pictet şi Deutsche Bank nu mai consideră scenariul parităţii euro-dolar drept un scenariu exagerat, în timp ce JPMorgan şi ING văd riscul ca moneda unică europeană să scadă către nivelul respectiv înainte de finalul anului.
Sentimentul este vizibil pe piaţa opţiunilor, unde traderii îşi cresc pariurile pe scăderea euro.
În Ungaria, banca centrală este pregătită să pună reducerile de dobânzi pe pauză pentru „o perioadă susţinută“ dacă perspectivele privind inflaţia şi pieţele globale o vor cere, a anunţat viceguvernatorul acesteia, Barnabas Virag. Forintul s-a apreciat imediat în raport cu euro.
Prin mesajele sale, banca centrală încearcă să stăvilească declinul monedei naţionale care a atins un minim pe 18 luni în raport cu euro la începutul acestei luni. Recent, Virag aproape a exclus o reducere de dobânzi la următoarea şedinţă de politică monetară a băncii, de pe 22 octombrie.
Forintul a avansat cu până la 0,4% în raport cu euro după comentariile lui Virag, până la cel mai ridicat nivel dintr-o săptămână. Traderii aproape excluseseră deja orice reduceri de dobânzi pe acest an în urma deprecierii forintului.
Banca centrală şi-a redus dobânda de referinţă cu un sfert de punct procentual la 6,5% luna trecută. Ciclul de reducere a costului finanţării durează de peste un an, cu doar o pauză scurtă în august.
În pofida declaraţiilor lui Virag, forintul este în continuare ameninţat, avertizează Piotr Matys, analist la InTouch Capital Market. O victorie a lui Donald Trump ar putea alimenta un nou episod de depreciere.
♦ Anul trecut, o companie poloneză, PESA Bydgoszcz, a prezentat prima sa locomotivă cu propulsie bazată pe arderea hidrogenului ♦ Rezervoarele de combustibil nepoluant pot ţine motorul în funcţiune timp ce 24 de ore, însă acesta poate dezvolta o viteză maximă de doar 90 km/h ♦ Nu este nevoie de mai mult pentru că este vorba de o locomotivă de manevre ♦ Aceasta a fost achiziţionată rapid de Orlen, un colos energetic polonez de stat care a participat la dezvoltarea ei.
Situaţia arată că Polonia ca stat are printre priorităţi să asigure un viitor căilor ferate, iar acest viitor este nepoluant. Că transportul feroviar este o prioritate se vede şi în investiţii, care la rândul lor se văd în calitatea călătoriei şi serviciilor. Într-o altă ţară din Europa de Est, în Ungaria, în noua strategie pentru transporturi cea mai mare parte a resurselor financiare sunt concentrate în dezvoltarea infrastructurii de transport rutier. La căile ferate ajunge doar praful de pe drumuri, după cum scrie Daily News Hungary.
Guvernul ungar promite bani şi transportului feroviar – investiţii în infrastructura feroviară de 3,7 miliarde euro până în 2035. Pe hârtie este o sumă impresionantă. Însă experţii spun că va fi suficientă doar pentru a asigura supravieţuirea, nu dezvoltarea. Pentru construirea de noi drumuri expres, guvernul maghiar promite 22,5 miliarde euro, de şase ori mai mult decât investiţiile în transportul cu trenul. Astfel, prioritatea Ungariei, care are una dintre cele mai învechite parcuri auto din Uniunea Europeană, este clară.
De asemenea, trebuie spus că oamenii de afaceri din anturajul premierului Viktor Orban deţin companii care produc materie primă pentru industria construcţiilor de infrastructură. Un proiect feroviar pe care guvernul insistă este modernizarea liniei Belgrad-Budapesta. Potrivit presei maghiare, o firmă a tatălui premierului este furnizor de piatră pentru aceste lucrări. În Polonia, toamna a început cu licitaţii de 1,4 mld. euro pentru modernizarea infrastructurii feroviare. Unul din proiectele urmărite este îmbunătăţirea capacităţii de transport pe una dintre cele mai aglomerate rute. Pe linia Gdynia – Lebork vor fi renovate 13 gări şi halte. Un altul este construirea unei linii noi în sudul ţării. Aproape de graniţa cu Cehia, oraşul Katowice este centrul celui mai mare proiect de investiţii feroviare din regiune. Modernizările şi construcţiile noi, inclusiv de gări şi viaducte, fac parte din ceea ce va fi ruta feroviară de mare viteză E65, care va lega ţările baltice de sudul Europei. După ce lucrările vor fi gata, trenurile de pasageri vor putea circula cu 160 km/h. Proiectul dezvoltat în jurul Katowice are o valoare de 1,6 miliarde euro. Zilele trecute, compania poloneză de construcţii de infrastructură Budimex a anunţat finalizarea unui proiect feroviar major prin care este îmbunătăţit accesul în portul Gdynia. Proiectul a costat 441 milioane euro şi a constat, între altele, în modernizarea staţiei de încărcare-descărcare a portului şi a facilităţilor de infrastructură adiacente. Au fost modernizaţi în total 115 km de cale ferată. Acum portul poate primi trenuri de marfă cu o lungime de 750 m şi are puncte de acces electrificate. Pentru Budimex, acesta a fost cel mai mare proiect.
Polonia are un program naţional pentru căi ferate, actualizat în toamna anului trecut. Planul are ca punct central electrificarea a 1.400 km de cale ferată până în 2030 şi prevede o limită pentru finanţarea publică de 11 miliarde euro. Avântul feroviar al guvernelor poloneze merge până într-acolo încât în diverse oraşe populaţia a protestat contra extinderii rutelor.
În Ungaria, îmbunătăţirile din noua strategie pentru transportul feroviar se vor concentra pe remedierea infrastructurii în degradare şi pe creşterea marginală a vitezei trenurilor pe cei 2.700 de kilometri de linii principale, cu promisiuni de reducere a timpilor de călătorie pe rutele care leagă Budapesta de marile oraşe cu 10-20 de minute, relatează G7.hu. Cu toate acestea, chiar şi după aceste reparaţii, căile ferate din Ungaria vor rămâne în continuare cu mult în urma standardelor europene, cu deficienţe grave, cum ar fi staţii inaccesibile şi închiderea treptată a liniilor secundare. Jumătate din finanţare va proveni dintr-un împrumut de la Banca Europeană de Investiţii (BEI). Strategia vizează mai degrabă restabilirea standardelor tehnice la anii 1980 decât impulsionarea modernizării.
Creşterea vitezei va fi făcută în primul rând pe liniile cu viteze permise de 100-120 km/h, fiind sub viteza ţintă de 160 km/h pe care UE o aşteaptă pentru rutele feroviare importante. Eforturile Ungariei de a implementa sistemul de siguranţă ETCS pentru a permite viteze mai mari au eşuat în mare măsură, chiar şi pe liniile pentru care au fost cheltuite fonduri UE semnificative.
În plus, guvernul îşi propune să evite costurile conformării la cerinţele UE, cum ar fi renovarea staţiilor şi îmbunătăţirea accesibilităţii, tăind colţuri ori de câte ori este posibil. Prin urmare, accentul nu se pune pe dezvoltare, ci pe recuperarea anilor în care întreţinerea a fost amânată, cu intenţia de a ţine reţeaua funcţională în următorii 10-15 ani. G7.hu a calculat că resursele propuse pentru construirea de autostrăzi ar putea finanţa construcţia a 640 de kilometri de şine de cale ferată de mare viteză capabile să suporte viteze de 250 km/h – suficient pentru a crea o reţea feroviară de mare viteză în Ungaria.
Un punct interesant în planul pentru calea ferată este achiziţionarea de material rulant nou – achiziţionarea a 500 de vehicule noi, care vor extinde flota M¡V-Start cu 398 de unităţi. Acestea includ, printre altele, 15 trenuri EuroCity de mare viteză, 29 de trenuri InterCity interne şi 95 de unităţi multiple electrice regionale (EMU). Cu toate acestea, păstrarea locomotivelor diesel mai vechi şi domeniul limitat de înlocuire a vagoanelor evidenţiază o problemă mai profundă: multe dintre vehiculele feroviare din Ungaria se apropie de sfârşitul ciclului lor de viaţă, cu o vârstă medie de 49 de ani pentru locomotivele diesel. Viitorul reţelei feroviare a Ungariei arată sumbru mai ales în ceea ce priveşte liniile secundare, care sunt esenţiale pentru conectarea zonelor rurale.
Planurile guvernului aproape că confirmă că dezvoltarea acestor linii a fost abandonată. Œn loc de modernizare, aceste rute vor fi probabil eliminate treptat. Înapoi în Polonia, PESA lucrează acum la un tren pentru pasageri alimentat cu hidrogen.
Duminică, democrata Kamala Harris îşi va începe cea de-a 60-a aniversare cu vizite la două biserici din Georgia, unde intenţionează să mobilizeze alegătorii care votează anticipat. Tot duminică. rivalul ei republican, Donald Trump, va lucra la un fast-food McDonald’s din Pennsylvania.
După ce sâmbătă a primit sprijinul vedetei muzicale Usher, Kamala Harris va fi însoţită la una dintre bisericile din Georgia de o altă legendă a muzicii, Stevie Wonder. În cadrul programului, Stevie Wonder ar putea să facă un mic spectacol, potrivit Reuters. Vicepreşedinta care în trecut a cântat într-un cor al bisericii, va participa la o slujbă şi va vorbi la New Birth Missionary Baptist Church din Stonecrest, potrivit programului oficial. Democrata intenţionează să-i încurajeze pe credincioşi să voteze. După evenimentele de la biserică, Harris va înregistra un interviu, care va fi difuzat duminică seara pe MSNBC.
La biserică va merge şi partenerul de campanie al vicepreşedintei. Guvernatorul din Minnesota, Tim Walz, va participa la slujba din Saginaw, Michigan, în timp ce soţia sa, Gwen Walz, va vizita o biserică din Las Vegas. Pentru a câştiga alegerile, Harris va avea nevoie de rezultate bune în oraşele Detroit şi Atlanta, dar şi în suburbiile lor, unde se află o mare comunitate de culoare.
Republicanul Donald Trump, care în ultimele zile a intensificat atacurile personale asupra lui Harris, a anunţat că duminică va lucra la un restaurant McDonald’s din Pennsylvania „doar pentru distracţie”. Consilierul său Jason Miller a spus că Trump va lucra în zona unde se pregătesc cartofi prăjiţi. Decizia a fost luată după ce Harris a dezvăluit că în tinereţe a lucrat la un local McDonald’s. Trump a declarat că nu o crede şi a ales să o ironizeze prin voluntariatul de la restaurant. Tot duminică, Trump va participa la un miting în Lancaster, Pennsylvania.
Cei doi candidaţi sunt aproape la egalitate în sondaje. Ei şi-au concentrat atenţia pe statele în care sondajele indică un mare echilibru şi care în mod tradiţional nu au un favorit clar la prezidenţiale. Alegerile vor avea loc pe 5 noiembrie, dar sistemul american permite votul prin corespondenţă şi votul anticipat.
Israelienii susţin că au lovit sediul serviciului de informaţii Hezbollah din Liban. Operaţiunea a avut loc duminică şi a fost desfăşurată cu ajutorul avioanelor. În timpul misiunii au fost eliminaţi mai mulţi lideri Hezbollah, mai anunţă israelienii.
Reprezentanţii armatei israeliene IDF au declarat că avioanele au lovit sediul serviciilor de informaţii Hezbollah din Liban duminică dimineaţă.
„IAF (Forţele Aeriene Israeliene) a efectuat o lovitură bazată pe informaţii asupra unui centru de comandă al cartierului general al serviciului de informaţii Hezbollah şi asupra unui atelier subteran de arme din Beirut”, a comunicat IDF, potrivit Sky News.
Israelienii nu au spus dacă ţintele au fost distruse. Potrivit martorilor, în zonă este foarte mult fum. Armata a mai anunţat că au fost luate măsuri pentru „atenuarea riscului de a vătăma civilii”, inclusiv prin emiterea de avertismente către populaţia din zonă. În timpul misunii au fost eliminaţi câţiva comandanţi Hezbollah.
„IAF l-a lovit şi l-a eliminat pe teroristul Al-Haj Abbas Salama în zona Tebnine, un comandant superior pe frontul de sud al Hezbollah. (…) În plus, teroriştii Rada Abbas Awada şi Ahmad Ali Hussein au fost eliminaţi”, a mai comunicat IDF.
Israelienii susţin că Salama a supravegheat lupta în zona Bint Jbeil şi „a executat multe atacuri teroriste” împotriva Israelului. Awada era un expert în comunicaţii al Hezbollah, iar Hussein a fost şeful unei unităţi de producţie de arme, au explicat israelienii
Hezbollah nu a comentat informaţiile oferite de IDF.
Liberala Alina Gorghiu care ocupă funcţia de ministru al Justiţiei în Guvernul Ciolacu a ironizat programul candidatului PSD la alegerile prezidenţiale. Este cu de toate, dar frapează pentru că nu există nicio frază despre statul de drept, despre anticorupţie, despre justiţie, spune Gorghiu.
Mesajul a fost transmis duminică, pe Facebook, la puţin timp după ce Marcel Ciolacu şi-a prezentat programul în cadrul unui eveniment PSD.
„Astăzi, a fost prezentat programul prezidenţial al candidatului PSD. Este cu de toate, de la reindustrializare la educaţie, de la sănătate la demografie, de la apărare la sport şi tot aşa. Ştiţi ce frapează însă? Că nu există nicio frază despre statul de drept, despre anticorupţie, despre justiţie, despre recuperarea banilor de la infractori, despre pedepsirea abuzurilor, despre siguranţă, despre victimele violenţei de orice fel… despre cum justiţia dreaptă şi eficientă este premisa funcţionării oricărui stat, a oricărui sector de activitate, public sau privat”, a transmis ministrul liberal al Justiţiei.
Alina Gorghiu s-a declarat „curioasă” în ceea ce priveşte opinia PSD despre justiţie.
„Chiar aş fi fost curioasă să aud opinia PSD despre justiţia următorilor 4-5 ani. Sunt convinsă că e bine să ştie toţi românii înainte de alegeri…că după… Cu cine, cu ce, cum şi mai ales pentru cine? Am citit programul PSD şi am verificat cuvintele importante pentru un Preşedinte al României: Justiţie: 0, Stat de drept: 0, Anticorupţie: 0, Violenţă: 0”, a precizat Gorghiu.
Preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, şi-a lansat duminică Proiectul de ţară. Documentul reprezintă manifestul electoral al candidatului PSD la alegerile prezidenţiale.
Elon Musk a anunţat că un grup pe care l-a înfiinţat va oferi câte un milion de dolari în fiecare zi americanilor care semnează o petiţie pro-Trump. Premiul va fi oferit prin tragere la sorţi până în ziua alegerilor prezidenţiale. Musk este un susţinător al lui Donald Trump.
America PAC va acorda un milion de dolari în fiecare zi unei persoane care votează petiţia, a anunţat Elon Musk, sâmbătă, în Pennsylvania. Petiţia sprijină „primul şi al doilea amendament din Constituţia SUA care garantează libertatea de exprimare şi dreptul de a purta arme”.
„Ne dorim cu adevărat să facem astfel încât mulţi oameni să semneze această petiţie, aşa că am o surpriză pentru voi. Aceasta este că vom acorda aleatoriu un milion de dolari persoanelor care au semnat petiţia. În fiecare zi, până la alegeri”, a declarat Elon Musk, potrivit Fox Business.
Primul premiu de un milion de dolari a fost acordat lui John Dreher, care s-a declarat drept un „mare fan” al lui Musk.
America PAC şi-a propus ca un milion de alegători din Pennsylvania şi din celelalte state care pot decide rezultatul alegerilor prezidenţiale, precum Georgia, Nevada, Arizona, Michigan, Wisconsin şi Carolina de Nord, să semneze petiţia până pe 21 octombrie.
America PAC este un un comitet politic de acţiune creat de Elon Musk cu sprijinul unui număr de oameni de afaceri influenţi din domeniul tehnologiei pentru a sprijini campania prezidenţială a lui Donald Trump.