BusinessMagazin

Blog

  • Guvernul se va finanţa mai des de la investitori prin emisiunile Fidelis: de la 4 ori la 6 ori pe an. Andrieş, Ministerul Finanţelor: Următoarele Fidelis, în august, octombrie şi decembrie

    Emisiunile de titluri de stat Fidelis, prin care Guvernul României vinde titluri de stat micilor investitori la dobânzi neimpozabile şi de multe ori mai atractive decât ofertele bancare, vor avea o frecvenţă mai mare pe parcursul unui an întrucât, după cum spun autorităţile, cererea este în creştere. Astfel, Executivul se va finanţa mai des de la populaţie prin Fidelis, prin 6 emisiuni pe an, faţă de 4 cât era recent.

    “Având în vedere reuşitele, frecvenţa emisiunilor Fidelis va creşte de la 4 la 6 pe an astfel că următoarea va fi în august, urmată de octombrie şi decembrie”, a spus Alin Andrieş, secretar de stat Ministerul Finanţelor. “Peste 1.388 de subscrieri cu 237 mil. lei din partea donatorilor ceea ce duce suma totală subscrisă de donatori pe parcursul a 7 ediţii la 1,2 mld. lei”.

    Din 18 iunie şi până pe 28 iunie, deci pe parcursul a opt zile de subscriere de titluri de stat Fidelis, micii investitori au mobilizat 943 mil. lei şi 245 mil. euro pe care le-au alocat în cea mai recentă finanţare prin care statul român apelează la populaţie pentru a acoperi deficitul bugetar. Cumulat, subscrierile sunt de 2,17 mld. lei, cu o treime mai puţin faţă de ediţia record din primăvară. Prin aceste finanţări, MFP îşi diversifică sursele de finanţare. Prima emisiune Fidelis din 2024 a debutat în martie la Bursa de Valori.

    “Pe lângă faptul că am reuşit să atragem sume importante de la investitorii persoane fizice, acest program are un efect secundar asupra Bursei de Valori prin creşterea numărului de participanţi şi investitori”.

    În schimbul acestor resurse financiare, disponibile prin Fidelis doar investitorilor de retail, Ministerul Finanţelor îi remunerează pe aceştia cu dobânzi de până la 7% în lei şi 5% în euro pentru instru¬mente cu venit fix neimpozabile. Au fost înregistrate circa 14.600 de ordine, adică cel puţin 14.600 de investitori au subscris în această emisiune Fidelis.

    Aceasta a fost a 17-a emisiune de titluri de stat Fidelis. Din vara lui 2020 încoace, de pe vremea de când Florian Cîţu era premier, statul român a atras circa 30 mld. lei de la micii investitori. Toate emisiunile Fidelis au ajuns la Bursa de Valori.

     

     

     

     

     

    ​

     

     

  • Sondaj BNR: Peste jumătate dintre companiile nefinanciare au perceput o deteriorare a situaţiei economice la nivel naţional în ultimele şase luni, însă sentimentul s-a îmbunătăţit comparativ cu nivelul din 2023

    Peste jumătate (56%) dintre companiile nefinanciare au perceput o deteriorare a situaţiei economice la nivel naţional în ultimele şase luni, potrivit unui sondaj realizat de BNR, însă sentimentul s-a îmbunătăţit comparativ cu răspunsurile înregistrate în rapoartele anterioare (64% în decembrie 2023, 61% în martie 2023 şi 70% în martie 2021).

    În contextul în care una dintre vulnerabilităţile structurale persistente în economia locală este subcapitalizarea cronică a firmelor, evoluţia capitalurilor acestora este un factor extrem de important în evaluarea situatiei financiare. În sondajul din iunie al BNR, circa 67% dintre companii au estimat că situaţia capitalurilor proprii ale firmei nu a suferit modificări în ultima jumătate de an, iar aproximativ 21% din acestea semnalează o înrăutăţire.

    Cele mai grave probleme cu care se confruntă firmele sunt legate de costurile ridicate, în cazul a 54% dintre acestea, nivel similar cu cel din 2023. Pe locurile următoare se află presiunea concurenţei (43%) şi problemele fiscale sau legate de reglementări (41%), care au avansat câte o poziţie faţă de sondajul din decembrie 2023.

    În acelaşi timp, accesul la finanţare rămâne pe ultimul loc ca importanţă între problemele presante analizate (13%, -3 puncte procentuale faţă de anul 2023).

    În ceea ce priveşte disponibilitatea  forţei de muncă, firmele mari au raportat o înrăutătire a situatiei (58% indică factorul ca o problemă presantă, +13 puncte procentuale faţă de anul 2023), în timp ce IMM văd o relaxare.

    Potrivit sondajului, aproape jumătate dintre firme au întâmpinat probleme din cauza întârzierii încasărilor de la partenerii comerciali în ultimele 12 luni. Dintre acestea, mai mult de jumătate au avut de-a face doar ocazional cu comportamente de întârziere la plată din partea partenerilor publici sau privaţi.

    Totuşi, 10% dintre companii raportează că se confruntă frecvent cu această problemă, atât din partea entităţilor publice, cât şi a celor private.

    Gradul de utilizare a fondurilor europene este modest, numai 2% dintre firme apelând la această formă de finanţare.

    ”Nefructificarea finanţărilor prin programele europene generează costuri de oportunitate semnificative atât pentru sectorul societăţilor comerciale, cât şi pentru economie în sens larg, întrucât acestea sunt de natură a stimula investiţiile, cu efecte pozitive asupra creşterii economice”, se arată în raportul BNR.

    Vedeti aici sondajul integral

    La fel ca la editiile anterioare ale sondajului,  principalul motiv pentru care firmele au atras resurse din afara companiei a vizat constituirea capitalului de lucru sau plata furnizorilor (19%), urmat de investiţiile în clădiri, terenuri, fabrici, echipamente (12%).

    Numai 5% au utilizat resurse din afara companiei pentru angajarea sau instruirea salariaţilor.

    ”Practicile de finanţare ale IMM ilustrează nevoia creşterii educaţiei financiare în rândul acestora. Ponderea companiilor nefinanciare care nu au aplicat pentru finanţare de la bănci sau IFN în ultimele 12 luni se menţine importantă, la 73%, constantă de la evaluarea precedentă”.

    În acelaşi timp, rata de respingere a solicitărilor de credit din partea finanţatorilor se regăseşte la un nivel redus. Dintre firmele respondente care au solicitat credite de la bănci sau IFN, majoritatea au primit toată finanţarea şi au contractat creditul (87%).

    Majoritatea companiilor nefinanciare consideră că termenii şi condiţiile contractelor de credit s-au menţinut relativ constante în ultimele 12 luni, cu excepţia celor privind costul finanţării.

     

  • Mişcare fulger făcută de ANAF în această lună. Verifică aici dacă eşti pe lista Fiscului

    ANAF va publica, trimestrial, lista contribuabililor, persoane juridice, care au declarat şi au achitat la scadenţă obligaţiile fiscale de plată şi care nu au obligaţii restante. Astfel, până la sfârşitul lunii iulie ANAF va publica “lista albă” a contribuabililor corecţi pentru al doilea trimestru al anului 2024.

    Această obligaţie, survine ca urmare a publicării în 2022 a Ordinului ANAF 1.923/2022 – Procedură din 1 noiembrie 2022 de publicare a listei contribuabililor care nu înregistrează obligaţii restante, publicată în Monitorul Oficial  nr. 1058 din 1 noiembrie 2022.

    Verificaţi aici “lista albă” a contribuabililor corecţi

    Condiţiile ce trebuie îndeplinite cumulativ de către contribuabili la întocmirea listei:

    a) sunt depuse, pe perioada de prescripţie a dreptului de a stabili obligaţii fiscale, toate declaraţiile fiscale, potrivit vectorului fiscal, până la data întocmirii listei. Această condiţie se consideră îndeplinită şi în cazul în care, pentru perioadele în care nu s-au depus declaraţii fiscale, obligaţiile fiscale au fost stabilite, prin decizie, de către organul fiscal;

    b) au achitate la scadenţă/termenul de plată prevăzut de lege, obligaţiile fiscale principale şi accesorii, în trimestrul pentru care se realizează publicarea listei;

    c) nu înregistrează obligaţii bugetare restante la data întocmirii listei.

    În categoria contribuabililor care sunt cuprinşi în listă fac parte şi contribuabilii care se încadrează în situaţiile prevăzute la art. 157 alin. (2) şi (3) din Codul de procedură fiscală, inlcusiv cei care beneficiază de înlesniri la plată acordate potrivit legii, care se află în derulare.

    Având în vedere faptul că pentru o parte din obligaţiile declarative nu există un termen clar de depunere a declaraţiei (ex. declaraţia de accize se depune la autoritatea competentă în termen de 5 zile calendaristice de la data eliberării pentru consum, potrivit art. 346 alin. (3) din Codul fiscal – data cunoscută doar de către contribuabil), condiţia de declarare se verifică la data întocmirii listei, respectiv dacă până la această dată, sunt depuse toate declaraţiile, conform vectorului fiscal, indiferent de termenul legal de declarare.

     

     

     

     

     

  • Cine este omul din spatele afacerii româneşti care a creat de la zero o soluţie complexă ce permite plantarea automatizată de copaci, chiar de păduri întregi, totul fiind calculat la centimetru

    Plantatul copacilor este o activitate costisitoare care durează, punând astfel piedici în faţa iniţiativelor de reîmpădurire a anumitor zone. Cum ar fi însă dacă ar exista o soluţie care să automatizeze complet acest proces? O echipă de cercetători români a pus deja bazele unei astfel DE soluţii: echipa SeedPods a creat de la zero o soluţie complexă ce permite plantarea automatizată de copaci, chiar de păduri întregi, totul fiind calculat la centimetru pentru a ţine cont de toată „logica“ naturii din ecosistemele de pădure.

    Start-up-ul susţine că plantarea de copaci prin intermediul soluţiei sale este de zece ori mai ieftină decât procesul manual de plantare, fiind totodată şi mult mai eficientă şi rapidă în plantarea unor suprafeţe mari de teren. „Proiectul a început efectiv să prindă contur fix anul trecut în luna iunie, însă este un proiect care stă la rumegat de câţiva ani de zile. Este mai mult un proiect născut din pasiune care a avut mai multe com­ponente ce au trebuit dezvoltate. În esenţă, noi încercăm să construim o soluţie tehnică pentru a planta cantităţi foarte mari de arbori – milioane, zeci de milioane, în deziderat a fi chiar şi sute de milioane de copaci pentru a crea păduri, totul într-un mod automatizat, ieftin, rapid şi inspirat de natură“, a relatat în cadrul emisiunii ZF IT Generation Adrian Rotaru, fondator al SeedPods. Iniţiat ca un proiect de hobby, acesta a căpătat un impuls semnificativ prin participarea la programul Laser Valley Innovation Bootcamp, unde echipa SeedPods a înţeles care este potenţialul de business al soluţiei lor. „Noi am abordat la început acest proiect doar dintr-o perspectivă tehnică, însă nu ne-am fi imaginat niciodată că el ar fi avut şi o dimensiune economică, de business.

    Abia în momentul în care am ajuns la Laser Valley Innovation Bootcamp, care este o iniţativă coorganizată de Măgurele Science Park, Launch Community şi Banca Comercială Română, am primit o validare prin faptul că ni s-a spus că avem un business, fiindcă lemnul este una dintre cele mai valoroase resurse de pe planetă. Spre exemplu, un hectar de pin, după circa 20 de ani de la plantare, poate fi exploatat pentru a crea 100 GW de curent electric, pentru a construi 100 de case sau pentru a sechestra peste 1.000 de tone de carbon, valoarea sa economică fiind de peste 1 milion de euro“, a punctat el. În prezent, soluţia dezvoltată de SeedPods este în stadiu de MVP (minimum viable product) şi a fost deja testată pentru plantarea a 20 de copaci, obiectivul următor fiind plantarea unui hectar de copaci pentru a demonstra viabilitatea şi scalabilitatea sa şi a face ulterior demersurile necesare pentru atragerea unei finanţări şi creşterea businessului.

    Cum funcţionează însă mai exact soluţia SeedPods pentru plantare automatizată de copaci? Soluţia dezvoltată de SeedPods are patru componente – proiectilele în care sunt puieţii de copaci, dronele care poziţionează exact proiectilele în pământ, partea de logistică care include transportul până la locaţie al proiectilelor cu puieţi şi dronele, şi componenta software prin care se calculează la centimetru unde să fie plantat fiecare copac în parte. Practic, puieţii sunt crescuţi direct în proiectilele printate 3D care sunt realizate din materiale biodegradabile, iar apoi acestea sunt transportate de drone şi „aruncate“ pentru plantare în locul perfect, calculat matematic în concordanţă cu toate particularităţile acelui ecosistem.

    „Noi trebuie să plantăm păduri, nu copaci. Iar pădurile sunt ecosisteme foarte complexe. În natură, în realitate, fiecare copac comunică cu altul printr-o reţea invizibilă, subterană.  Copacii există ca o comunitate şi chestia asta îi face să se adapteze, să fie rezilienţi la boli, de exemplu. O pădure este «self-sustaining», tu nu trebuie să intervii niciodată. A fost foarte recent observat în anul 2022 prin studii foarte lungi făcute, că în realitate natura însăşi a lăsat un «pattern» (model – n.red.) în toate pădurile lumii. În natură copaci nu apar întâmplător, noi am crede că în pădure o sămânţă cade undeva şi acolo poate creşte aleator un copac, însă nu.  A fost observat că noi copaci, puieţi, cresc doar la anumite distanţe de copacii mari şi doar la anumite unghiuri într-un mod extraordinar. Şi totodată păstrează această proporţie stoichiometrică – de exemplu, un brad la fiecare trei pini împreună cu doi molizi la fiecare trei brazi“, a explicat Adrian Rotaru. El a adăugat că aceste modele create de natură au fost observate ştiinţific pe cel mai lung studiu, de aproximativ 5 ani de zile, şi s-a creat un cadru matematic, care este nou în industria aceasta. „Noi am creat primul software din lume care foloseşte aceste «pattern-uri» utilizând nişte algoritmi organici, «genetic algorithms» se numesc, ca să simulăm o pădure viitoare în care poziţia tuturor arborilor este dictată de «pattern-ul» observat în natură. Nu de cum vreau eu, nu de cum vrea un organ de reglementare, ci noi dăm «copy-paste» la natură, pur şi simplu. Însă ca să faci acest lucru trebuie să plantezi aceste proiectile cu precizie de maximum 10 centimetri, pentru că o pădure este în esenţă o distribuţie statistică.“   

    Rubrica „Start-up Pitch”

    1. Invitat: Constantin Gorgan, fondator şi CTO al GilesAI

    Ce face? A dezvoltat o aplicaţie românească de tip ChatGPT destinată companiilor mari ce îşi propune să ajute angajaţii să economisească timp cu diverse sarcini.

    „Ne interesează o rundă de finanţare, adică vrem să deschidem o primă rundă de investiţii chiar luna următoare prin care intenţionăm să atragem investiţii de aproximativ 5 milioane de euro. De când s-a alăturat Kiran Dhaliwal drept COO al nostru, care este din Statele Unite, am reuşit să deschidem nişte discuţii la care nici nu ne aşteptam cu anumite fonduri de investiţii de acolo. Şi acolo pare că vom reuşi să găsim suportul de care avem nevoie să ducem proiectul la alt nivel.”

    2. Invitat: Adrian Rotaru, fondator al SeedPods

    Ce face? A creat de la zero o soluţie complexă ce permite plantarea automatizată de copaci, chiar păduri întregi, totul fiind calculat la centimetru pentru a ţine cont de toată „logica“ naturii din ecosistemele de pădure.

    „În esenţă, noi încercăm să construim o soluţie tehnică pentru a planta cantităţi foarte mari de arbori – milioane, zeci de milioane, în deziderat a fi chiar şi sute de milioane de copaci pentru a crea păduri, totul într-un mod automatizat, ieftin, rapid şi inspirat de natură.“

    Rubrica „Start-up Update”

    1. Invitat: Andrei Duţulescu, CEO al Instant.ro – platformă AI pentru maşini rulate

    Ce e nou? Start-up-ul local a ajuns în primul an de funcţionare la peste 200.000 de vizitatori unici/lună pe site, la câteva mii de maşini listate pe platformă şi la parteneriate cu peste 50 de dealeri auto la nivel naţional.

    „Am reuşit să ajungem la un trafic lunar anul acesta de peste 200.000 de vizitatori unici pe lună, timpul petrecut pe site fiind foarte bun pentru că nu ne uităm doar la indicatorii de volum, ci şi la cei de ca­litate. Iar în total avem peste 2.000 de maşini listate până acum pe platformă de la început anului, trendul fiind ascendent. Asta ne arată că oamenii sunt interesaţi de noul model de a vinde şi de a cumpăra maşini second hand pe care Instant vrea să-l impună ca standard în piaţă.”

    2. Invitat: Alin Roşca, fondator şi CEO al RepsMate – platformă AI pentru contact center

    Ce e nou? Start-up-ul local are în prezent deschisă o rundă de finanţare în valoare de
    2 milioane de euro, sumă necesară pentru extinderea accelerată în ţări din regiunea Europei, Orientului Mijlociu şi Africii, adaptarea produsului pentru pieţele respective şi pentru îmbu­nătăţirea continuă a soluţiei şi dez­voltarea de noi funcţionalităţi.

    „În momentul de faţă căutăm un «lead investor» care să ne ajute să trecem prin procesul de due diligence şi să fie un investitor strategic care să ne ajute să ridicăm apoi runda de serie A. Discutăm şi cu investitori din afara României.“

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noiembrie 2019 şi realizată în prezent împreună cu BCR Innovx, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 370 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Start-up Star, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot.

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

  • Coaliţia de guvernare, întâlnire pentru a stabili data alegerilor prezidenţiale şi parlamentare

    După ce nu s-au înţeles asupra datei de organizare a celor două scrutinuri, liderii PSD şi PNL se reunesc joi să se pună de acord asupra calendarului electoral.

    Luni şi marţi, premierul Marcel Ciolacu, preşedinte al PSD, a avut consultări cu partidele politice pe tema datei de organizare a alegerilor prezidenţiale şi parlamentare.

    Ce vor celelalte partide
    USR a reafirmat, la discuţiile de la Guvern cu privire la calendarul alegerilor, că doreşte respectarea legii şi alegeri la termen, după cum a declarat preşedintele formaţiunii, Elena Lasconi.

    AUR: George Simion, a afirmat că formaţiunea sa era pregătită pentru alegeri prezidenţiale pe data de 15 septembrie, dar premierul Marcel Ciolacu „a fost păcălit din nou”, „pare captiv unor grupuri de interese” şi ia în calcul luna decembrie, potrivit liderului AUR.

    UDMR – Liderul Cseke Attila a declarat că Uniunea Democrată Maghiară din România susţine separarea alegerilor prezidenţiale de cele parlamentare şi a propus, la consultările cu premierul Marcel Ciolacu, de la Palatul Victoria, ca alegerile pentru preşedintele ţării să fie stabilite în luna octombrie.

    SOS România: Diana Şoşoacă, a declarat că i-a propus premierului ca alegerile prezidenţiale să se organizeze pe 10 noiembrie, primul tur, şi 24 noiembrie, turul al doilea, iar alegerile parlamentare să fie organizate pe 8 decembrie.

    Partidul Umanist Social Liberal: la consultările cu premierul Marcel Ciolacu, a susţinut următoarele date ale calendarului referitoare la alegerile prezidenţiale – 15 şi 29 septembrie, confirm deputatului Graţiela Gavrilescu, preşedinte al Biroului Executiv al formaţiunii.

    REPER susţine organizarea alegerilor prezidenţiale la termen, în noiembrie, a declarat, marţi, copreşedinta formaţiunii politice, Ramona Strugariu, după consultările de la Guvern.

    Forţa Dreptei: turul întâi al alegerilor prezidenţiale să se ţină simultan cu alegerile parlamentare, pe 1 sau 8 decembrie, iar propunerile pentru al doilea tur al prezidenţialelor sunt datele de 15 sau 22 decembrie.

  • Construcţiile şi tehnologia: cum se împacă şi care sunt piedicile în relaţia dintre ele?

    ♦ Antreprenorii spun că se văd nevoiţi să se concentreze foarte mult pe operaţional, pe viaţa de zi cu zi a companiei şi să aibă puţin timp sau deloc pentru proiecte inovative sau de schimbare în companie.

    Presiunea volumului mare de lucrări şi a deficitului de forţă de muncă, alături de întârzierea plăţilor şi schimbările legislative frecvente fac dificilă pentru companii aplecarea atenţiei către tehnologizare, fapt care poziţionează construcţiile la coada clasamentului când vine vorba de adoptarea tehnologiei.

    Într-o epocă în care inteligenţa artificială se strecoară în toate domeniile, dovedindu-şi utilitatea aproape peste tot, industria construcţiilor nu putea sta departe de inovaţiile tehnologiei. Aşa se face că firmele de profil au început să aloce sume considerabile pentru implementarea sistemului de lucru BIM (Building Information Modeling), menit să faciliteze activitatea pe şantiere, dar şi pentru alte tehnologii şi soluţii digitale. Această tendinţă vine la pachet cu noi specializări necesare în rândul angajaţilor, lucru deja dificil pentru acest sector.

    Totuşi, specialiştii din industrie spun că este loc de mai bine.

    În acest moment, există decalaje semnificative între companiile din construcţii din punctul de vedere al digitalizării, unele mergând până la imprimare 3D, realitate augmentată sau drone, altele fiind departe de astfel de noţiuni.

    „În construcţii vorbim de tehnologii care ajută la procesarea rapidă de date pentru luarea deciziilor, la colectarea de date relevante şi aici mă gândesc la senzori diverşi care pot oferi date, de exemplu, despre gradul de utilizare a unor spaţii în vederea eficientizării acestora sau a reconfigurarii ori despre consumuri, roboţi care pot executa sarcini uşoare şi repetitive în şantier. Lista de tehnologii este imensă“, spune Rodica Lupu, director la Cluster TEC (Technology Enabled Construction).

    Clusterul TEC a fost înfiinţat în toamna anului 2019 şi se concentrează pe transformarea digitală a construcţiilor, unul dintre sectoarele cel mai slab digitalizate din Uniunea Europeană. Din cluster fac parte 11 IMM-uri, Federaţia Patronatelor Societăţilor din Construcţii (FPSC), Casa Socială a Constructorilor (CSC) şi Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti (UTCB), alături de alte companii care s-au asociat. Cluster TEC organizează anual o conferinţă internaţională, Innoconstruct, special dedicată inovaţiilor din această industrie.

    Unul dintre cele mai populare concepte când vine vorba de tehnologie în construcţii este BIM „ Building Information Modelling, o metodă colaborativă de lucru, într-un mediu comun de date, în care se întâlnesc toţi actorii care participă la construirea unei infrastructuri şi apoi la exploatarea acesteia, de la proiectare până la facility management. Pe scurt, BIM înseamnă agregarea în timp real a tuturor datelor relevante despre fiecare element al construcţiei „ de la dimensiuni, la material cu toate specificaţiile, la costuri, dar şi a tuturor datelor despre procesul în sine de dezvoltare a infrastructurii respective.

    „Adică, într-o singură platformă, se dezvoltă proiectul cu toate detaliile, se lucrează colaborativ pe diferite variante alături de beneficiar, se urmăreşte procesul însuşi de elaborare a proiectului, cu toţi factorii implicaţi, în contextul execuţiei se poate construi bugetul, se pot contracta şi urmări furnizorii, se urmăresc lucrările în timp real, se revine asupra unor aspecte, la nevoie, şi se colaborează cu proiectantul pentru eventuale modificări, se fac revizii, se aprobă documentaţia şi aşa mai departe.“

    BIM şi digital twin, adaugă Rodica Lupu, sunt elemente esenţiale ale digitalizării construcţiilor şi reprezintă viitorul mod de operare, momentan fiind utilizate de un număr limitat de companii. În ce măsură investesc firmele româneşti în tehnologie?

    „Într-o măsură îngrijorător de mică. Industria este una conservatoare, care adoptă greu schimbările. Pe de altă parte, trebuie spus că nici nu este uşor să faci tranziţia digitală în acest sector, tocmai pentru că există interdependenţe puternice între actori şi lanţul de producţie este destul de lung, fiind în acelaşi timp compus din firme care operează foarte diferit şi îşi înţeleg greu procesele reciproc.“

    Antreprenorii spun că se văd nevoiţi să se concentreze foarte mult pe operaţional, pe viaţa de zi cu zi a companiei şi să aibă puţin timp sau deloc pentru proiecte inovative sau de schimbare în companie.

    „Industria construcţiilor este foarte fragmentată şi formată mai ales din IMM-uri, cu un procent de 98% la nivel european, nu doar în România. Este nevoie de suport real din partea statului pentru a face tranziţia verde şi digitală în această industrie.“

    Tehnologia poate fi un ajutor la problema crizei de forţă de muncă, însă nu poate fi în sine răspunsul. Este nevoie de un pachet întreg de măsuri în acest sens, crede Rodica Lupu de la Cluster TEC.

    „Pe de o parte, anumite sarcini sunt preluate de roboţi şi de inteligenţa artificială, de softuri de diferite tipuri care automatizează procese; pe de altă parte, tehnologia schimbă modul de lucru şi face ca munca în construcţii să devină mai plăcută, mai confortabilă şi mai interesantă pentru generaţia tânără.“

    Industria este însă nevoită să investească în dezvoltarea de noi competenţe pentru angajaţi.

    „Nu e un moft, e o necesitate absolută. Însă resursele sunt limitate.“

    Potrivit statisticilor europene citate de Cluster TEC, industria construcţiilor se află pe penultimul loc în Europa din punctul de vedere al digitalizării, fiind mai digitală doar decât pescuitul.

  • Kilometru cu kilometru: Autostrada Moldovei se apropie de inaugurarea primelor loturi. Ce bucăţi vor fi gata în 2024?

    ♦ Prin PNRR, sunt prevăzute 7,6 miliarde de euro pentru proiecte de infrastructură, iar din total o sumă importantă ar trebui să meargă pentru autostrada din zona Moldovei.

    Autostrada Moldovei, cel mai amplu proiect de autostradă aflat în derulare în România, se apropie de finalizarea primelor loturi, potrivit estimărilor Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere. Astfel, până la sfârşitul anului 2024, ar urma să fie gata lotul 1 Dumbrava – Mizil (21 km), construit de asocierea Impresa Pizzarotti&SPA – Pizzarotti SA – Retter Projectmanagement SRL, lotul 2 Mizil – Pietroasele (28,35 km), construit de asocierea SC Coni SRL – Trace Group Hold PLC, dar şi tronsonul 1 Buzău – Vadu Paşii (4,6 km) şi tronsonul 4 Mândreşti Munteni – Focşani (10,94 km), de care este responsabilă asocierea SA&PE Construct SRL – Spedition UMB SRL – Tehnostrade SRL.

    După ce, în ultimii 11 ani, ritmul mediu de construire a autostrăzilor în România a fost de 45 km pe an, cu recorduri negative precum cel din 2016, cu zero kilometri, cu greu, anul 2023 a marcat atingerea bornei de 1.000 km de autostradă în România, iar alţi circa 1.000 km sunt pregătiţi pentru următorii şase ani.

    Totuşi, susţinută de fondurile din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), care pun şi o presiune a respectării termenelor, infrastructura rutieră din România a început să prindă avânt în 2023, astfel că, pentru prima dată în istorie, constructorii lucrează pe întrea­ga lungime a unei autostrăzi – în cazul A7, dar şi la altele în paralel. La autostrada A7, unde pe cele mai multe loturi lucrează antreprenorul băcăuan Dorinel Umbrărescu, sco­pul este finalizarea completă până în 2027, astfel încât să fie decontate lucrările prin PNRR, unde sunt prevăzute 7,6 miliarde de euro pentru proiecte de infrastructură, iar din total o sumă importantă ar trebui să meargă pentru autostrada din zona Moldovei.

    Pe ultimul lot din autostrada A7, cel care încheie practic acest pro­iect de infrastructură, între Mirceşti şi Paşcani, cu o lungime de 28 de kilometri, se va construi „nodul de tip turbion de la Paşcani“, potrivit CNAIR, de la intersecţia autos­trăzilor A7 şi A8, în zona Sodomeni – Paşcani, judeţul Iaşi, aceasta fiind o investiţie unică în România.

    „Va fi construit cu o viteză de proiectare de 80 km/h, la o rază minimă a bretelelor de 400 de metri. Acesta va fi compus din nu mai puţin de 12 pasaje rutiere şi va avea o lungime cumulată a bretelelor de 15 km“, spun reprezentanţii CNAIR.

     


     

     

  • Salariul mediu din construcţii s-a apropiat de 5.000 de lei în aprilie 2024. Constructor: „Ne aşteptăm la o creştere a costurilor salariale ca urmare a deficitului de forţă de muncă“

    ♦ În toamna lui 2023, guvernul a introdus o serie de modificări fiscale care au inclus, printre altele, eliminarea facilităţilor fiscale acordate în 2018 industriei construcţiilor.

    Salariul mediu din industria construcţiilor s-a apropiat considerabil, în aprilie 2024, de pragul de 5.000 de lei net lunar, înregistrând astfel un maxim istoric, potrivit datelor disponibile pe platforma Tempo a Institutului Naţional de Statistică. Faţă de aprilie 2023, creşterea este de 12%, în vreme ce, faţă de martie 2024, este de 3%.

    „Ne aşteptăm la o creştere a costurilor salariale ca urmare a deficitului de forţă de muncă“, spune Ion Crăciunescu, CEO şi fondator al IBB Holding, un grup de douăsprezece companii care activează în domeniul construcţiilor, cu preponderenţă construcţii de infrastructură.

    Specialiştii din construcţii spuneau, în vara anului 2023, că, în cazul muncitorilor necalificaţi, dacă în România ei lucrează pe un salariu minim de 700 de euro, în Germania pot ajunge şi la venituri de

    2.000 de euro pe lună. Acest decalaj vine în condiţiile în care companiile din domeniul producţiei de materiale de construcţii, dar şi cele care se ocupă cu ridicarea proiec­telor imobiliare sau de infrastructură au ridicat de multe ori în ultimii ani problema insuficienţei forţei de muncă.

    Mai mult, în toamna lui 2023, guvernul a introdus o serie de modificări fiscale care au inclus, printre altele, eliminarea facilităţilor fiscale acordate în 2018 in­dustriei construcţiilor. Este vorba despre scutirea de la plata contribuţiilor so­ciale ale angajatorului din con­struc­ţii şi reducerea contri­buţiilor sociale ale sala­ria­ţilor cu 3,75%. Aceste mă­suri au pus presiuni pe bugetele com­paniilor.

    Totodată, începând cu 1 ianuarie 2019, Ordonanţa de urgenţă 114/2018 a impus un salariu minim brut de 3.000 de lei pentru angajaţii din domeniul construcţiilor. Ulterior, prin OUG 168/2022, de la 1 ianuarie 2023, salariul minim brut a fost stabilit la 4.000 de lei.

    Indiferent că e vorba despre şantiere sau despre fabrici, problema lipsei acute de forţă de muncă rămâne, astfel că atât companiile locale, cât şi cele străine au ales să recruteze oameni din Asia, dar şi din Ucraina, Serbia sau Maroc pentru a putea să-şi onoreze activităţile.

    Potrivit specialiştilor în resurse umane, sectoare precum construcţiile, HoReCa şi comerţul sunt cele care au cea mai mare nevoie de muncitori necalificaţi, după ce românii care ocupau aceste poziţii au ales la rândul lor să plece la muncă în străinătate.

    Companiile apelează astfel la forţă de muncă din ţări non-UE pentru a acoperi nevoia de angajare cu candidaţi locali, a unei productivităţi mai ridicate a muncitorilor asiatici sau pentru o fluctuaţie de personal mai mică în unele cazuri. Costurile unui angajator cu un muncitor asiatic pot fi mai mari pe termen scurt decât pentru a aduce un muncitor român, însă pe termen lung acestea se amortizează printr-o fluctuaţie de personal mai mică şi o productivitate mai mare.

    Industria construcţiilor a ajuns să numere, la sfârşitul anului 2022, peste 92.000 de companii cu o cifră de afaceri totală de 163 de miliarde de lei şi cu peste 423.000 de angajaţi, potrivit datelor furnizate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC) şi centralizate de ZF.

  • Învăţământul dual în construcţii: Firmele au vrut să califice la locul de muncă peste 500 elevi în anul şcolar care tocmai se încheie, dar mai puţin de 300 s-au înscris

    ♦ Învăţământul dual se implementează în România începând din anul şcolar 2017-2018.

    Învăţământul dual este încă o încercare a companiilor de construcţii de a face rost de forţă de muncă, pe o piaţă în care aceasta este din ce în ce mai greu de găsit. Astfel, firmele de profil apelează la metoda învăţământului dual pentru a găsi şi a pregăti potenţiali angajaţi, însă nici aici interesul nu este la cote foarte ridicate. Dintr-un necesar de peste 500 de elevi, pentru care au aplicat firmele interesate să susţină învăţământul dual în anul şcolar 2023-2024, doar ceva mai mult de jumătate s-au înscris pentru a se profesionaliza în cadrul companiilor, arată datele Ministerului Educaţiei.

    Companii precum TeraPlast Bistriţa, Celco sau Sipex spun că, în condiţiile în care sistemul de învăţământ pare decuplat de nevoile pieţei în ceea ce priveşte calificările personalului, se văd obligate să asigure calificarea angajaţilor la locul de muncă. Astfel, se orientează către universităţi şi programe de învăţământ dual pentru a atrage şi pregăti forţa de muncă necesară.

    „Sunt adeptul unor şcoli vocaţionale care să dezvolte specialişti care să rămână în România. De asemenea, consider că firmele ar trebui să sprijine învăţarea prin acordarea de burse şi angajarea studenţilor la începutul carierei, inclusiv din anul patru al facultăţii“, este de părere Irinel Gheorghe, CEO şi acţionar al distribuitorului de materiale de construcţii Sipex din Prahova, o companie cu 280 de angajaţi.

    Concret, învăţământul dual este o rută alternativă de educare şi formare profesională, organizată pe bază de parteneriat şi conform unor contracte individuale de pregătire practică, încheiate cu operatorii economici care îşi asumă ca responsabilitate principală pregătirea practică a elevilor, după cum explică reprezentanţii Ministerului Educaţiei. Scopul este dobândirea de cunoştinţe, deprinderi şi competenţe pentru ocuparea unui loc de muncă, aşadar integrarea pe piaţa muncii.

    Învăţământul dual se implementează în România începând din anul şcolar 2017-2018. În primul an, elevii beneficiază de pregătirea practică în atelierele şcolii şi la operatorul economic, ceea ce ocupă 20% din timpul total alocat programului de învăţământ, pentru ca, în următorii ani, ponderea să crească la 60%, respectiv 70% din timp. Pe parcursul a trei ani, sunt organizate stagii comasate de practică cu o durată totală de 24 de săptămâni.

    Companiile se implică astfel activ în formarea profesională a elevilor în baza unor contracte de parteneriat cu unităţile de învăţământ profesional şi tehnic şi cu unităţile administrativ-teritoriale pe raza cărora se află unităţile şcolare. De asemenea, fiecare elev şcolarizat prin învăţământ dual încheie un contract individual de pregătire practică cu unitatea de învăţământ şi cu operatorul economic unde îşi desfăşoară instruirea practică.

    Citiţi articolul integral pe zf.ro

    „Operatorii economici au solicitat spre şcolarizare în anul 2023-2024, clasa a IX-a, în calificări profesionale din domeniul de pregătire profesională „Construcţii, instalaţii şi lucrări publice“, 516 locuri la învăţământ dual, dintre care 458 au fost incluse în oferta de şcolarizare, dar s-au înscris numai 298 de eleviî, au transmis, la solicitarea ZF, reprezentanţii biroului de presă al Ministerului Educaţiei, citând date din Sistemul Informatic Integrat al Învăţământului din România şi date administrative CNDIPT (Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic).

    În total, incluzând şi celelalte clase de învăţământ liceal, la începutul anului şcolar 2023-2024, în domeniul construcţiilor erau înregistraţi 760 de elevi în învăţământul dual (298 – în clasa a IX-a, 327 – în clasa a X-a, 123 – în clasa a XI-a şi 12 – în clasa a XII-a, învăţământ special).

    Învăţământul dual din România este organizat la iniţiativa operatorilor economici interesaţi, în calitate de potenţiali angajatori, însă elevii, la finalizarea programului de studiu, pot alege să-şi continue studiile sau să intre pe piaţa muncii, în conformitate cu propriile nevoi şi interese, neexistând obligativitatea de a rămâne în cadrul companiei în care s-au format. Ministerul Educaţiei spune că nu are date oficiale privind inserţia absolvenţilor din învăţământul dual pe piaţa muncii, însă lucrează la o platformă în acest sens.

    În anul şcolar 2023-2024, se şcolarizează prin învăţământul dual, în toate industriile, un procent de 16,85% din totalul elevilor înscrişi în învăţământul profesional, respectiv un număr de aproximativ 15.800 de elevi.

    Potrivit specialiştilor în resurse umane, sectoare precum construcţiile, HoReCa şi comerţul sunt cele care au cea mai mare nevoie de muncitori necalificaţi, după ce românii care ocupau aceste poziţii au ales la rândul lor să plece la muncă în străinătate. Companiile aleg adesea să apeleze la forţă de muncă din ţări non-UE pentru a acoperi nevoia de angajaţi. Costurile unui angajator cu un muncitor asiatic pot fi mai mari pe termen scurt decât pentru a aduce un muncitor român, însă pe termen lung acestea se amortizează printr-o fluctuaţie de personal mai mică şi o productivitate mai mare.

    Concelex, Construcţii Erbaşu, Tancrad sunt câteva dintre companiile locale din domeniul construcţiilor care se înscriu în clasamentul angajatorilor cu cei mai mulţi angajaţi străini, pe o piaţă în care găsirea forţei de muncă este o provocare tot mai mare de la un an la altul.

    Per total, numărul muncitorilor asiatici integraţi pe piaţa locală a muncii depăşeşte 65.000 de persoane, potrivit unei analize ZF. Dacă în 2015 numărul maxim de muncitori din afara UE nou-admişi pe piaţa muncii era stabilit la 5.500, în 2019 a ajuns la 30.000, iar în 2022 şi 2023 a fost stabilit la 100.000.

  • Tabloul liderilor: cine se află la vârful pieţelor de construcţii, materiale şi bricolaj după cifrele de afaceri din 2023?

    ♦ Stagnarea din sectorul rezidenţial este cea care pune probleme companiilor care vând materiale de construcţii şi obiecte pentru amenajări ♦ În rândul constructorilor, lu

    Dacă în industria materialelor de construcţii nu sunt puţine situaţiile companiilor care au raportat scăderi ale cifrelor de afaceri în 2023 faţă de 2022, în piaţa constructorilor lucrurile stau diferit. Aici firmele mai degrabă au crescut anul trecut, impulsionate, pe de o parte, de proiectele de investiţii din anii precedenţi, care au mers mai departe, iar pe de altă parte, de investiţiile statului în infrastructură, majoritatea celor care au raportat creşteri impresionante fiind implicaţi în astfel de lucrări.

    Pe piaţa de construcţii, antreprenorul băcăuan Dorinel Umbrărescu ocupă tot podiumul constructorilor prezenţi în România după cifra de afaceri, cele trei companii ale sale raportând venituri de peste 2 miliarde de lei în 2023, chiar

    3 miliarde de lei în cazul Spedition UMB. Umbrărescu obişnuieşte să participe la licitaţii cu toate cele trei firme de construcţii pe care le deţine, câştigând contractele ca o asociere. Totuşi, ca număr de angajaţi, doar Tehnostrade se remarcă, raportând aproape 5.000 de oameni pentru anul trecut, adică forţă de muncă pentru proiectele de infrastructură la care lucrează grupul UMB.

    Clasamentul este completat la vârf de o altă companie locală – Construcţii Erbaşu, care a reuşit să realizeze venituri mai mult decât duble în 2023 comparativ cu anul anterior.

    În industria materialelor de construcţii, cinci companii cu cifre de afaceri de peste un miliard de lei fiecare ocupă primele poziţii. Podiumul rămâne dominat de cei trei producători străini de ciment – Holcim, Romcim şi Heidelberg Materials. Doi dintre cei trei şi-au redus marjele de profit în 2023. Este vorba despre elveţienii de la Holcim şi despre irlandezii de la Romcim (CRH), care au coborât la marje de 17%, respectiv 8%. În schimb, Heidelberg Materials, companie care face parte dintr-un grup german, şi-a crescut uşor marja la 11%.

    Reuşind pentru prima dată nu doar să atingă, ci chiar să depăşeasca borna de 500 de milioane de lei cifră de afaceri, producătorul local Köber, din Piatra Neamţ, continuă să domine piaţa lacurilor şi a vopselelor pentru construcţii. Mai mult, compania se numără printre puţinele din domeniu care declară că investesc în cercetare-dezvoltare, deschizând chiar un centru dedicat acestor activităţi în judeţul Neamţ, cu o alocare de 15 milioane de euro. Pe lângă cifra de afaceri, Köber conduce şi în ceea ce priveşte numărul de angajaţi.

    În bricolaj, fără nicio surpriză, Dedeman continuă să ocupe prima poziţie în topul jucătorilor care se ocupă de distribuţia materialelor de construcţii, activând ca retailer de bricolaj, prin reţeaua sa de 62 de magazine. Totuşi, ca o premieră a ultimilor ani, deşi cifra de afaceri a fost în creştere cu 4%, profitul a scăzut cu 9%, iar numărul de angajaţi s-a diminuat cu 132.

    În ceea ce priveşte numărul de angajaţi, după liderul Dedeman, cu peste 12.000 de oameni, se mai remarcă francezii de la Leroy Merlin ñ cu peste 3.000 de salariaţi, compania locală Arabesque şi britanicii de la Brico DÈpÙt ñ cu peste 2.000 de angajaţi fiecare, şi germanii de la Hornbach, cu peste 1.000.

    Hornbach se mai remarcă anul acesta şi printr-o schimbare de management, după ce Radu Oniga a preluat, de la 1 martie 2024, rolul de CEO al retailerului pe piaţa locală, înlocuindu-l pe Mugurel-Horia Rusu, care a deţinut această funcţie începând din 2005, aşadar aproape două decenii.

    Stagnarea din sectorul rezidenţial este cea care pune probleme companiilor care vând materiale de construcţii şi obiecte pentru amenajări, speranţele venind, în aceste condiţii, de la lucrările de renovări, un segment care nu a performat foarte bine până acum. Cum însă contextele se schimbă, şi alegerile oamenilor urmează acelaşi traseu.

    De pildă, francezii de la Saint-Gobain, care se află între primii zece producători de materiale de construcţii, spuneau recent că, având în vedere că România are un stoc foarte mare de clădiri vechi şi ineficiente şi un volum al renovărilor dintre cele mai mici din Europa, există un potenţial mare de creştere pe segmentul renovărilor, în prezent acesta situându-se la un nivel de aproximativ 11-12% din piaţa construcţiilor.