Blog

  • Cine este Alan Mulally, omul venit de la Boeing pentru a salva Ford

    La trei ani de mandat ca director executiv – si cu o multime de
    probleme asteptandu-si rezolvarea – Mulally s-a dovedit pana acum
    figura unificatoare de care Ford a avut nevoie de zeci de ani.
    Viziunea lui este rezumata pe placutele laminate, de marimea unui
    card, purtate de zeci de mii de angajati ai Ford si care
    concentreaza principiile lui de management intr-o fraza simpla, “Un
    Ford… O echipa… Un plan… Un tel”. Si la 11 ianuarie, la
    conferinta de presa care a deschis Salonul Auto de la Detroit,
    Mulally a prezentat si masina care exprima strategia lui pentru
    intoarcerea Ford la statutul de lider in industria auto a
    lumii.

    Acea masina, noul Ford Focus, este posibil la fel de importanta
    pentru Mulally precum a fost modelul T pentru Henry Ford,
    fondatorul companiei. In ciuda unor eforturi anterioare, Focus a
    fost prima masina cu adevarat globala a Ford – un singur vehicul
    creat si proiectat pentru clientii din fiecare regiune a lumii si
    vandut sub acelasi nume. Este mic, cu un consum eficient si
    asezonat cu componente de securitate si tehnologice care – crede
    Mulally – vor atrage consumatorii din Europa, Asia si cele doua
    Americi.

    Masina reprezinta si ceea ce Mulally numeste “chintesenta” a tot
    ce a facut el de cand s-a alaturat Ford dupa o cariera de 37 de ani
    la Boeing. “Daca vrem sa fim de talie mondiala, avem nevoie sa
    tragem toti si sa ne folosim cat mai bine activele la nivel global
    ca sa cream o companie puternica”, a spus el intr-un interviu
    acordat la sediul Ford. “Si exact acolo am ajuns.”

    Intr-o industrie plina de sceptici si obisnuita cu dezamagirile
    crunte, cei ce se indoiau de Mulally au cam disparut pentru ca omul
    a oferit deja mai mult decat era de asteptat de la el atunci cand
    l-a inlocuit pe presedintele Ford, William C. Ford Jr., in functia
    de director executiv.

    Una dintre primele actiuni, premonitorii, ale lui Mulally in
    2006 a fost sa imprumute 26 de miliarde de dolari, bani ce au
    oferit mai apoi Ford rezerva de lichiditate necesara ca sa evite
    falimentele sponsorizate de guvernul federal in care au intrat
    rivalii sai din Detroit, General Motors si Chrysler. Tot el a decis
    schimbarea strategiei Ford de la camionete si SUV-uri spre masini
    mici si vehicule crossover si a renuntat la marcile de lux Land
    Rover, Jaguar si Aston Martin, care consumau resursele Ford si
    distrageau atentia managementului.

  • De ce se intorc acasa cercetatorii si specialistii chinezi

    Oamenii de stiinta din Statele Unite n-au fost prea surprinsi in
    2008, cand prestigiosul Institut Medical Howard Hughes a oferit un
    grant de cercetare de 10 milioane de dolari lui Shi Yigong,
    specialist in biologie moleculara la Universitatea Princeton.
    Studiile lui Shi privind biologia celulelor au deschis deja o noua
    linie de cercetare in tratamentul cancerului. La Princeton,
    laboratorul lui ocupa un etaj intreg si avea un buget anual de 2
    milioane de dolari.

    Surpriza – de fapt socul – a venit cateva luni mai tarziu, cand
    Shi, cetatean american naturalizat si rezident de 18 ani in SUA, a
    anuntat ca paraseste definitiv tara ca sa faca cercetare in China
    lui natala. A renuntat la grant, a demisionat de la facultatea de
    la Princeton si a devenit decanul Facultatii de Stiinte Biologice
    de la Universitatea Tsinghua din Beijing.

    “Pana in ziua de astazi, multa lume nu intelege de ce m-am
    intors in China”, a spus Shi, aflat in mijlocul unui grup de
    vizitatori ai biroului sau de la Tsinghua. “Mai ales din pozitia
    mea, lasand balta tot ce aveam.”

    “Era unul din starurile noastre”, declara prin telefon Robert H.
    Austin, profesor de fizica la Princeton. “Cred ca a fost un gest
    complet nebunesc.”

    Occidentul si Statele Unite, in special, raman locuri mai
    atractive pentru studiu si cercetare pentru multi intelectuali
    chinezi. Dar intoarcerea lui Shi si a altor oameni de stiinta de
    nivel inalt este un semn ca China reuseste mai repede decat se
    asteptau multi experti sa ingusteze falia care o separa de statele
    avansate din punct de vedere tehnologic. Cheltuielile Chinei pentru
    cercetare si dezvoltare au crescut constant in ultimul deceniu si
    acum reprezinta 1,5% din PIB. SUA aloca 2,7% din PIB pentru
    cercetare si dezvoltare, dar felia Chinei este cu mult mai mare
    decat a celor mai multe state in curs de dezvoltare. Oamenii de
    stiinta chinezi sunt de asemenea mai presati decat cei din alte
    tari sa fie competitivi cu ce se intampla in strainatate, iar in
    ultimul deceniu s-au inmultit de patru ori publicatiile stiintifice
    publicate anual. Totalul lor pe 2007 a fost depasit doar de Statele
    Unite. Circa 5.500 de oameni de stiinta chinezi sunt angrenati
    numai in domeniul de varf al nanotehnologiei, potrivit unei carti
    recente, “Avantajul tehnologic in crestere al Chinei”, scrisa de
    Denis Fred Simon si Cong Cao, doi experti americani in problemele
    Chinei.

  • Leapsa cu somajul

    N-a trecut mult de cand angajatii de la stat erau invidiati de
    multi dintre cei din mediul privat. Aveau un program de lucru mai
    putin extenuant decat in companii, uneori si salarii decente, dar
    mai important e ca aveau un loc de munca sigur. Facultatile de
    administratie publica, al caror rol principal era de a pregati
    functionari care sa se inscrie mai apoi in institutiile statului,
    au avut ani buni o concurenta acerba la examenele de admitere.
    Avantajele de a lucra la stat expuse mai sus erau invocate si de
    candidatii care, desi poate nu erau prea lamuriti ce inseamna munca
    unui functionar public, isi doreau o astfel de cariera, in
    defavoarea uneia in interiorul unei multinationale, spre
    exemplu.

    Anul trecut a aratat insa ca nu avem de-a face cu o categorie
    invulnerabila, pentru ca din momentul cand statului a inceput sa-i
    vina cu adevarat greu sa plateasca salariile, a aparut la orizont
    cea mai simpla, dar si cea mai dureroasa masura – sa fie mai putine
    salarii de platit. Mai putine salarii de platit, chiar daca asta
    inseamna mai multi someri de sustinut.

    Asa se face ca temuta cifra de 1 milion de someri, speculata
    inca de anul trecut, este foarte aproape de a deveni realitate.
    200.000 de someri dintr-un foc inseamna insa foarte mult. Pe de o
    parte, inseamna 200.000 de oameni supusi unor presiuni financiare
    si emotionale uriase, care incepand de la 1 februarie vor fi
    nevoiti sa intre in vria gasirii unui nou loc de munca. Inseamna,
    pe de alta parte, un minus de un miliard de euro la incasarile
    bugetare, avand in vedere ca, potrivit calculelor realizate de
    Ziarul Financiar, fiecare somer costa statul aproximativ 5.000 de
    euro.

    Pentru cei ce nu au inca prea multa experienta de munca, ceea ce
    se intampla de un an incoace reprezinta o situatie dramatica si
    fara precedent. Pentru cei cu mai multa experienta, nu inseamna
    decat o reintoarcere la nivelul somajului de la mijlocul anilor
    ’90, cand timp de trei ani consecutivi (1993, 1994, 1995) numarul
    celor fara un loc de munca a depasit un milion.

  • Administrarea de centre comerciale, noua tinta imobiliara

    Tablou cu final de decembrie, cu cateva zile inaintea
    Craciunului. Prima ninsoare puternica din sudul tarii intregeste
    clasicul tablou de sarbatori, insa aduce si batai de cap pentru o
    serie intreaga de oameni care isi desfasoara activitatea in domenii
    precum transporturile sau distributia. “Da, ninge. Noi trebuie sa
    ne asiguram insa ca nu e zapada in parcare”, spune Sergiu Istrate,
    director general al Cegis Imobiliare, cel mai mare administrator
    independent de spatii comerciale din tara.

    Administrarea de spatii comerciale si de birouri a fost in 2009
    un segment luat in calcul pentru extindere de catre aproape toate
    companiile de consultanta imobiliara, dar si de cele specializate
    in astfel de servicii si chiar de catre dezvoltatorii. Ultimii,
    spre exemplu, au analizat posibilitatea internalizarii acestor
    servicii, prin crearea unor departamente pentru administrarea
    propriilor mall-uri sau galerii comerciale. Printre cei care au
    facut acest pas s-au numarat BelRom (cu parcurile de retail din
    Bacau si Focsani), Equest, cu centrul Vitantis sau proiectul Grand
    Arena – ultimele doua din Bucuresti.

    Pe de alta parte, companiile de consultanta imobiliara au luat
    in calcul sa ofere astfel de servicii sau sa-si mareasca
    portofoliul deja existent de cladiri administrate, pentru a
    compensa scaderile suferite in segmentele de inchiriere a spatiilor
    de birouri si retail sau in cele de tranzactii si rezidential.
    Saptamana trecuta, DTZ Echinox a anuntat preluarea sub administrare
    a Sibiu Shopping City si a Suceava Shopping City, proiecte “furate”
    din curtea celor de Cushman & Wakefield Romania. “Cifra de
    afaceri a departamentului de property management s-a dublat in 2009
    fata de anul anterior si ne asteptam la acelasi nivel de crestere
    si in 2010”, declara Oana Iliescu, co-managing director al DTZ
    Echinox, companie care mai administreaza centrele Iris din
    Bucuresti si Pitesti si doua cladiri de birouri. Intentia DTZ de
    a-si creste veniturile din serviciile de administrare s-a vazut
    inca de anul trecut, cand la conducerea departamentului a fost adus
    un expat din Germania, Brigitte Schmitt.

    Si alte companii de consultanta imobiliara au cochetat cu ideea;
    spre exemplu, Bogdan Georgescu, managing partner al Colliers
    International, liderul pietei de consultanta imobiliara, vorbea la
    inceputul lui 2009 de posibilitatea infiintarii unui departament de
    administrare a proprietatilor, decizie care nu a mai fost luata
    pana la urma. “Pentru moment, din cauza stocului mic de centre
    comerciale, nu cred ca aceasta afacere poate fi cu adevarat
    profitabila in Romania”, considera Bogdan Georgescu.

  • Celulele stem, o afacere inca in fasa

    “Romanii sunt un popor care investeste foarte mult in copii, asa
    incat deschiderea catre folosirea in scop medical a celulelor stem
    este destul de mare”, sustine doctorul Andreia Valter, director
    general al Stem Health Unirea (SHU), administrator al unei banci de
    stocare a celulelor stem. Piata bancilor de celule stem este la
    inceput, dar creste discret: pentru anul 2009 se estimeaza ca s-au
    facut circa 12.000 de recoltari de celule, cu 4.000 peste nivelul
    de anul precedent, dupa cate spun reprezentantii companiilor ce
    detin bancile de celule. La un pret mediu al recoltarii de circa o
    mie de euro, aceasta ar insemna o piata de 12 milioane de euro.

    In momentul de fata, celulele stem (celule nediferentiate, care
    pot participa la formarea oricarui tip de tesut si pot inlocui
    celule bolnave) sunt folosite pentru tratamentul afectiunilor
    maligne hematologice, cancere de sange, limfoame. Sperantele
    cercetatorilor care studiaza celulele stem sunt legate insa si de
    alte posibile intrebuintari, in special pentru afectiunile cronice
    degenerative – diabet, infarct, Alzheimer.

    Daca pretul mediu al unei recoltari este de 1.000 de euro, taxa
    pentru depozitare mai scoate din buzunarul clientilor in jur de
    50-70 de euro pe an, costul final ajungand la cel putin 1.500-2.500
    de euro pentru o perioada de douazeci de ani (cercetarea medicala
    considera in prezent ca viabilitatea celulara se conserva pe o
    perioada nedeterminata). Recoltarea se face la nasterea copilului,
    imediat dupa sectionarea cordonului ombilical, iar celulele vor fi
    disponibile pentru tratament (grefa de celule) de-a lungul vietii
    copilului, respectiv a rudelor de gradul I, in conditii de
    compatibilitate genetica.

    Click aici pentru a vedea potentialele utilizari ale celulelor stem.

    Prima banca publica de celule stem a fost inaugurata acum trei
    ani cu sprijinul Fundatiei Eurocord Romania, insa activitatea
    acesteia stagneaza. “Desi au existat promisiuni chiar de la
    infiintare, ne-am fi asteptat la un sprijin financiar din partea
    statului pentru sustinerea acestui proces”, sustine Adina Scaringi,
    director de marketing al Cord Blood Center, parte a Eurocord, care
    a mentionat ca, desi procesul de recoltare a fost blocat, celulele
    deja prelevate raman stocate pe cheltuiala CBC.

  • Se dezgheata piata de fuziuni si achizitii?

    Dupa un an 2009 in care valoarea pietei de fuziuni si achizitii
    s-a prabusit la mai putin de 2 miliarde de euro, de la 5,3 miliarde
    cu un an in urma, sunt deja avocati si consultanti care ii vad pe
    antreprenorii locali cu spatele la zid, intr-un colt, speriati si
    fara niciun gand de extindere sau dezvoltare. Daca vom avea inca un
    an letargic, fara tranzactii si fara solutii, incepem sa ne
    intrebam daca nu cumva antreprenorii, adica aceia care au pus
    serios umarul la cresterile din anii trecuti, si-au pierdut acum
    definitiv placerea jocului.

    Dragos Cabat, managing partner al firmei Financial View, crede
    ca, in mod normal, fuziunile si achizitiile pentru o economie in
    dezvoltare ca a Romaniei ar trebui sa insumeze valori apropiate de
    10 miliarde de euro anual – acesta ar fi potentialul (pe care
    deocamdata il putem raporta doar la maximul atins pana acum, in
    2005 – 6,8 miliarde de euro). “In 2010, o eventuala crestere a
    pietei ar semnala fie intoarcerea la normalitate, fie schimbarea de
    stafeta de la investitori de rangul doi catre marile companii
    straine”, considera consultantul. Insa daca nu se schimba stafeta,
    atunci potentialii cumparatori ar avea macar nevoie de mai multi
    bani. Urmatoarea intrebare e deci daca finantarile isi vor mai
    reveni acum fata de anul trecut. Acelasi Cabat crede ca bancile vor
    reporni finantarile atunci cand va exista un semnal clar de reluare
    a cresterii economice in majoritatea statelor europene, ceea ce ar
    antrena o crestere economica si pentru Romania.

    Cristian Ionescu, director general al Coface Romania si cel care
    conduce si birourile locale ale agentiei de rating din Bulgaria si
    Slovacia, considera ca economia va creste cu cel mult 1% in 2010,
    iar volumul finantarilor cu maximum 1-2%. Dragos Cabat atrage insa
    atentia ca bancile se afla sub presiunea profitabilitatii si a
    volumului mare de credite neperformante, astfel ca ele insele
    doresc reluarea creditarii cat mai curand posibil. Si cand vine
    vorba de accesul greu la credite si de blocajul financiar de care
    se plang multe companii, el crede ca nu bancherii sunt principalii
    vinovati, ci lipsa resurselor bugetare pentru sustinerea firmelor
    de stat, care a impins statul in postura de client principal al
    bancilor. “Faptul ca incasarile de la buget din TVA si impozite au
    fost mult sub asteptari a generat o restrangere a surselor pe care
    bugetul le utiliza pentru plati in sistem”, afirma Cabat.

  • Companiile care fac angajari in 2010

    Toata lumea, mai ales cei ce au avut ghinionul de a trai pe
    propria piele valul disponibilizarilor, asteapta ca piata muncii sa
    se deschida din nou si sa se reia angajarile. Multe companii nici
    nu se pot gandi la acel moment, atata vreme cat sunt inca in plin
    proces de restructurare a personalului. Altele recunosc ca inca mai
    accepta CV-uri, dar posturile libere sunt limitate. “Majoritatea
    marilor angajatori din anii trecuti au acum o strategie de
    conservare, dupa ce pe parcursul anului trecut si-au ajustat
    cheltuielile de personal”, spune Florin Gogianu, sales support
    representative in cadrul firmei de recrutare Lugera Romania. “Cred
    ca trebuie sa mai asteptam cel putin trei luni pentru a vedea care
    dintre companii vor relua dezvoltarea afacerilor.”


    Drept urmare, pentru multi dintre cei care in 2009 au ramas fara
    un loc de munca, reintegrarea in sistem poate fi anevoioasa, mai
    ales pentru cei din orasele mai mici, unde piata este de-a dreptul
    blocata. In orasele mari, pe de alta parte, lucrurile au inceput sa
    se miste. Angajari fac si companiile mari si cele de mici
    dimensiuni, insa tendinta generala arata ca acolo unde sunt cautati
    oameni pentru posturi specializate, este vorba de doar cateva
    locuri disponibile, in timp ce firmele care fac angajari mai
    consistente vor candidati dispusi sa fie platiti la comision, pe
    posturi de agent de vanzari, operator de call-center, curier sau
    client service.

    Fiind considerate posturi de “entry level”, salariile pornesc in
    aceste cazuri de la aproximativ 300 de euro si nu urca mai sus de
    500 de euro. “De altfel, cam acestea sunt si asteptarile
    candidatilor, care au inceput si ei sa devina mai constienti de
    schimbarile de pe piata muncii in ultimul an si jumatate”,
    precizeaza Dragos Gheban, business development manager in cadrul
    Catalyst Recruitment Solutions, care detine si portalul de
    recrutare Hipo.ro. Este posibil ca pretentiile salariale sa
    continue sa scada si de acum incolo, mai ales in cazul celor ce nu
    mai lucreaza deja de mai bine de un an si care au inceput sa
    resimta presiuni financiare tot mai puternice.

  • 2010, anul falimentelor?

    “Vreau sa fiu optimist”, spune Arin Stanescu, presedintele UNPIR
    (Uniunea Nationala a Practicienilor in Insolventa si Restructurare)
    si coordonatorul casei de insolventa Reconversie si Valorificare
    Active (RVA Insolvency). Stanescu se refera la sansele pe care le
    au cele peste 21.000 de dosare deschise anul trecut de a evita
    falimentul. Avocatul, unul dintre cei mai experimentati practicieni
    in insolventa de pe piata, crede ca, din cele 21.000 de cazuri
    deschise anul trecut, 98% sunt de fapt dosare de faliment.

    Termenul de insolventa, care a devenit foarte popular anul
    trecut, odata cu deschiderea acestei proceduri de catre companii
    mari si foarte mari din Romania, suna mai bine si putin mai
    optimist fata de faliment. A intra in insolventa inseamna ca o
    firma sa se adreseze tribunalului pentru a se proteja de creditori
    si de a-si continua activitatea, intre timp incercand sa isi achite
    datoriile. Procedura cuprinde trei pasi: observatia, reorganizarea
    si falimentul – asadar o firma in insolventa se poate afla in
    oricare din cele trei etape, dar nu in faliment.

    Experienta anilor trecuti a aratat insa ca mai putin de 2% din
    firmele care au ajuns in insolventa au reusit sa evite lacatul pe
    poarta din fata. “Falimentele au dominat piata pana in 2008. La un
    moment dat era un procent de 1% reorganizari cu succes, adica
    foarte putin. |n conditiile in care situatia economica nu se
    imbunatateste si nu vad cum s-ar putea intampla asta in urmatoarele
    luni, cu siguranta companiile vor alege sa se puna sub protectia
    legii insolventei, asta daca vor sa supravietuiasca, iar daca nu,
    vor intra direct in faliment. Dar cred ca vom mai asista la niste
    cazuri rasunatoare”, este de parere Geanina Oancea, practician in
    insolventa la BDO Business Restructuring.

    Reorganizarile nu reusesc, de cele mai multe ori, cam din
    aceleasi motive, legate de faptul ca firmele nu aplica legea
    corect, dupa cum spune Arin Stanescu. Mai precis, nu se adreseaza
    instantei imediat ce observa ca nu mai au cu ce-si plati datoriile,
    nu urmaresc litera planului de reorganizare, dar, cel mai
    important, nu au surse de finantare din exterior sau, cum se spune
    in limbajul practicienilor in insolventa, “fresh money”. “Cel mai
    important aspect al planului de reorganizare este legat de bani; de
    fapt, dosarul de restructurare nici nu ar trebui aprobat daca nu se
    face dovada unei surse de finantare, eventual externe, care sa
    acopere problemele. Asadar, insolventa e de cele mai multe ori
    artificiala”, explica Stanescu, motivand astfel de ce cea mai mare
    parte din dosarele de insolventa sunt de fapt dosare de
    faliment.

  • Toti impotriva tuturor

    De fapt, chiar Mitrea a recunoscut, in anuntul de lansare a
    candidaturii, ca s-a decis sa faca acest gest din cauza ezitarilor
    lui Cristian Diaconescu, care a inselat deocamdata asteptarile de a
    se inscrie in cursa pentru functia suprema in partid.

    Totodata, candidatura lui Mitrea – acuzat prompt de simpatii
    portocalii – imparte partidul nu in doua tabere (pro si anti-Mircea
    Geoana), ci chiar in trei, dupa ce proaspatul challenger a anuntat
    ca Adrian Nastase nu va face parte din echipa de conducere pe care
    o are in vedere. Lupta in trei pentru sefia partidului – caci
    Adrian Nastase nu a dat niciun semn ca ar renunta la lupta, fie ea
    si intr-un tandem cu Ion Iliescu – creste sansele actualului
    presedinte de a scoate un rezultat bun in apropiatul meci. Pentru
    a-si testa sansele, Mircea Geoana a convocat la Bran si o sedinta
    informala cu lideri ai organizatiilor din teritoriu, dupa o
    perioada de tatonare a starii de spirit din filiale.

    Deocamdata, in PSD au loc mici reglaje de finete pentru apropierea
    Consiliului National. Victor Ponta (un adversar declarat al
    actualei echipe de conducere) a fost inlocuit cu Liviu Dragnea la
    sefia comisiei care aduna propunerile de modificare a statutului
    partidului. Masura a fost criticata drept ilegala de Adrian
    Nastase, care sustine ca ea a fost luata in afara forurilor
    partidului. Adrian Nastase a pornit el insusi la un atac la
    baioneta la adresa lui Mircea Geoana, sprijinit activ de Ion
    Iliescu (care si-a redescoperit dusmanii din 2005, i.e. grupul de
    la Cluj), ceea ce a intarit ipoteza unui tandem al restauratiei
    intre cei doi la apropiatul congres. Tot de restauratie poate fi
    legata si invocarea de catre Miron Mitrea a numelui lui Sorin
    Oprescu, care in ultima perioada si-a revizuit declaratiile in care
    excludea o eventuala revenire in partidul parasit in urma cu doi
    ani pentru Primaria Bucurestiului.


    Pe scurt

    • JUSTITIE
      Chiar nu mai e nimeni? Controversa legata de postul de presedinte
      al Inaltei Curti de Justitie si Casatie anunta sa se perpetueze,
      dupa ce reluarea alegerilor ameninta sa fie lovita de nulitate.
      Concret, dupa ce presedintele Traian Basescu a notificat oficial
      CSM ca nu va semna numirea Lidiei Barbulescu in functie (cea care
      detine interimatul pozitiei si care a fost validata de CSM pentru
      un mandat valid), Consiliul Superior al Magistraturii a anuntat
      reluarea cursei pentru acest post. Pana in ultima zi consacrata
      inscrierilor era certa o singura candidatura, cea a judecatorului
      Danut Cornoiu. El fusese insa respins la o tentativa anterioara;
      potrivit regulamentului, nu avea dreptul sa fie ales fiindca fusese
      sanctionat disciplinar intr-un caz de litigiu de proprietate in
      care a avantajat familia fostului ministru al justitiei, Monica
      Macovei. Dat fiind acest precedent si intentiile Lidiei Barbulescu
      de a se reinscrie in cursa, nu e exclus ca si acest scrutin sa fie
      invalidat.
    • PNL
      Cine sapa groapa cui. Partidul National Liberal se va reuni cel mai
      probabil in cadrul unui congres in luna septembrie a acestui an, o
      decizie definitiva urmand sa fie luata in urmatoarele zile la
      Delegatia Permanenta a partidului. La doi ani de la preluarea
      conducerii partidului, echipa condusa de Crin Antonescu nu se poate
      lauda cu rezultate notabile, cu exceptia scorului relativ bun
      inregistrat la primul tur al prezidentialelor de catre liderul
      formatiunii. Cea mai mare nemultumire, sesizata de liderii
      filialelor si enuntata de fostul presedinte Calin
      Popescu-Tariceanu, este lipsa de flexibilitate in negocierile cu
      PD-L a actualei conduceri, ceea ce a facut ca liberalii sa rateze o
      noua sansa de a ajunge la guvernare. Tot o ratare a guvernarii, in
      2008, a fost determinanta pentru inlocuirea lui Tariceanu de catre
      Antonescu, care si-a atras filialele cu promisiunea ca partidul nu
      va sta in opozitie pana in 2012.
  • Köszönöm, dar ajunge

    “Nu mai avem nevoie de banii FMI si estimarea mea e ca din
    moment ce Ungaria merge pe acelasi drum bun de pana acum, nu vom
    mai avea nevoie de ajutor financiar”, a declarat Oszko pentru
    Financial Times. Drumul bun inseamna capacitate de a reduce
    cheltuielile bugetare si capacitate de a atrage resurse financiare
    de pe pietele private, in loc de FMI, UE si Banca Mondiala, adica
    institutiile ce au oferit Ungariei o linie de credit de 20 de
    miliarde de euro in octombrie 2008, cand tara se confrunta cu o
    criza acuta de lichiditati. Dupa ce a folosit 14 miliarde de euro,
    ultima transa de credit, prevazuta pentru decembrie 2009, nu a mai
    fost trasa de guvernul ungar.

    Economia tarii, estimata sa se fi contractat cu 6,7% anul trecut,
    are slabe sanse de crestere in 2010, de cel mult 0,6% in cazul cel
    mai bun. Peter Oszko a insistat insa ca din primavara anului
    trecut, cand guvernul condus de tehnocratul Gordon Bajnai a preluat
    fraiele, disciplina fiscala a fost reintrodusa, cu eforturi mari,
    dar cu succes – forintul, doborat de criza in toamna lui 2008, a
    castigat in valoare 15% fata de euro din martie 2009 incoace.

    Mai departe, continuarea reformei sistemului de pensii si asistenta
    sociala a facut posibila limitarea deficitului bugetar, estimat la
    3,9% din PIB in 2009. Pentru moment, analistii par sa se preocupe
    mai putin de starea economiei si mai mult de declaratiile
    politicienilor: partidul de opozitie Fidesz continua sa vorbeasca
    despre cum ar trebui sa fie gestionat bugetul si ca deficitul ar
    putea ajunge la 7% din PIB daca ar fi calculat corect.

    Reprezentantul rezident al FMI, Irina Ivaschenko, a replicat,
    evident, ca Fondul nu va tolera indisciplina fiscala, mai ales
    acum, dupa ce obiectivul de deficit pentru 2010 – 3,8% din PIB – a
    fost convenit de guvern cu Fondul si considerat de catre expertii
    acestuia drept “realizabil”. Cat priveste datoria, premierul Oszko
    a promis ca Ungaria isi va limita indatorarea externa in 2010 la
    1,5 miliarde de euro, tinta fixata de Agentia de Administrare a
    Datoriilor (AKK) si necesara pentru achitarea debitelor ce vor
    ajunge la scadenta. “Vrem sa ne concentram pe emisiunea de titluri
    pentru piata interna, pentru ca nu dorim sa ne majoram datoria in
    valuta”, a declarat premierul, citat de Portfolio.hu.

    Pe scurt:

    • BULGARIA
      Vecinii se tin bine. Agentia de evaluare financiara Moody’s a
      imbunatatit perspectiva de rating a Bulgariei, de la stabil la
      pozitiv – prima decizie pozitiva in privinta ratingului unei tari
      din UE din iulie 2008 incoace. “Finantele publice s-au dovedit
      relativ rezistente pe parcursul crizei din 2008-2009. In ciuda unei
      recesiuni adanci, Bulgaria are un deficit bugetar foarte redus,
      raportat la standardele globale din 2009 si 2010, iar datoria
      publica este mica si stabila”, a declarat Kenneth Orchard,
      vicepresedinte al Moody’s si senior credit officer in departamentul
      de analiza a riscului suveran. O imbunatatire a ratingului
      propriu-zis actual (Baa2) depinde insa de capacitatea tarii de a
      relua cresterea economica si a rezista impactului socurilor
      regionale, inclusiv problemelor curente din Grecia.
    • UNGARIA
      La ce e bun frigul. Producatorul de electrocasnice Electrolux a
      angajat 5,2 milioane de euro pentru dezvoltarea in acest an a unor
      noi produse la fabrica din Nyregyhaza din estul Ungariei. Oficialii
      firmei, citati de MTI, au declarat ca, desi vanzarile de produse
      albe au scazut in Europa de Vest, compania a reusit totusi sa-si
      mentina numarul de angajati, iar acum productia incepe sa se
      intoarca la nivelurile din 2008. Electrolux are 4.000 de angajati
      in Ungaria, tara care a devenit pentru companie cea mai mare baza
      de productie de frigidere si congelatoare din Europa. Fabrica din
      Nyregyhaza a fost infiintata acum cinci ani, cu o investitie de 85
      de milioane de euro, si livreaza 580 de modele distincte de aparate
      de refrigerare. Pentru anul in curs este estimata o productie de
      700.000 de unitati.
    • UCRAINA
      Directia de zbor. Uzina Aviant din Kiev a lansat la 30 decembrie
      productia de serie a avionului An-148 de pasageri pentru
      transportul regional, scrie Kyiv Post. Modelul An-148 are o
      capacitate de 68-85 de pasageri si este proiectat de biroul de la
      Kiev al companiei Antonov. La ceremonia de lansare de la Aviant a
      fost prezent premierul Iulia Timosenko, care a vorbit despre
      diversificarea economiei ucrainene, de la exporturile de materii
      prime la productia de varf. In mandatul lui Timosenko, aceasta
      diversificare a imbracat inclusiv forma reluarii cooperarii cu
      Rusia pentru productia si vanzarea de avioane. Anul trecut, Ucraina
      a avut contracte de export si de intretinere pentru avioane in
      valoare de sute de milioane de dolari din partea tarilor in curs de
      dezvoltare din Africa, Orientul Mijlociu si Asia de Sud-Est,
      noteaza Kyiv Post.