BusinessMagazin

Blog

  • Un nou trailer pentru unul dintre cele mai asteptate filme ale anului viitor – FOTO+VIDEO

    “Mad Max: Fury road” a avut un buget de 100 de milioane de dolari şi este regizat de George Miller, cel care a produs şi primele filme ale francizei, lansate în anii ’80. Din distribuţie fac parte Tom Hardy (“Inception”, “The Dark Knight rises”), Charlize Theron (“Monster”, “Hancock”) şi Rosie Huntington-Whiteley (“Transformers: Dark of the Moon”).

    Filmările s-au desfăşurat în mare măsură în deşertul din Namibia şi în Australia. Producţia va fi lansată pe 15 mai 2015.

    “Mad Max” este o poveste plasată într-un cadrul post-apocaliptic, unde toată lumea luptă doar pentru a supravieţui. Primul film, lansat în 1979, a fost urmat de “Mad Max: Road Warrior” şi “Mad Max: Beyond Thunderdome”.

    Considerat unul dintre cele mai de succes filme ale anilor ’80, seria “Mad Max” a avut încasări cumulate de peste 300 de milioane de dolari.

     

  • Horaţiu Ţepeş: ”Ca orice om am o grămadă de idei în minte, dar unul din motivele evoluţiei Bilka este că am ajuns să cunosc foarte bine domeniul, pentru că m-am concentrat pe asta”.

    Este de părere că în România de azi se poate reuşi în orice domeniu, dar sunt necesare concentrarea, voinţa şi munca; flerul se formează. ”În cazul meu n-aş putea spune că au fost foarte multe sclipiri de-a lungul timpului. Totul s-a format prin multă muncă”. Are în memorie multe delegaţii în Scandinavia când nu a făcut parteneriate sau un business palpabil la vremea respectivă, dar a învăţat foarte mult din abordarea lor, din evoluţia pieţei. În plus, chiar şi acum, ”în permanenţă avem deplasări; la începutul fiecărui an e un târg la care mergem în Polonia pentru a lua pulsul pieţei”.

    Horaţiu Ţepeş controlează Bilka, care este liderul pieţei de produse pentru acoperişuri. A plecat la drum în urmă cu şapte ani având drept capital imaginea sa pe seama căreia a atras creditul din partea furnizorilor, iar cifra de afaceri a crescut cu o medie de 40% pe an. Acum are 130 de angajaţi, hale de producţie cât cinci terenuri de fotbal, vânzări ce ar urma să treacă anul acesta de 30 de milioane de euro şi planuri ca în câţiva ani să deschidă fabrici peste hotare.

    Horaţiu Ţepeş spune că, fără să fie pasionat de jocurile pe calculator, de-a lungul anilor au fost momente de relaxare în care a văzut evoluţia firmei în viitor ca un joc de strategie. ”Anul viitor cu siguranţă vom avea o creştere, nu la acelaşi ritm, pentru că vorbim de un alt nivel, vom ajunge la 140 de milioane de lei cifră de afaceri. Dar mediul economic din România şi branşa construcţiilor nu sunt mature, cu siguranţă trebuie să mizăm pe creştere de la an la an”.

    Sectorul local al materialelor de construcţii se ridică anual la circa 3 miliarde de euro, conform estimărilor, reprezentând aproape o treime din piaţa totală a construcţiilor. În industria materialelor de construcţii lucrau circa 36.000 de oameni la finalul anului trecut.

    Iar dacă în prima jumătate din 2014s-a simţit în piaţă un nivel de optimism ridicat în comparaţie cu anii trecuţi, în a doua parte sentimentul nu a mai fost la fel, din pricină că au scăzut investiţiile, spune Ţepeş. Spune că nu are un mentor, că admiră oameni din diferite branşe, de pildă atitudinea lui Warren Buffet de-a lungul timpului dar şi abordarea lui Mittal, ambele fiind exemple de studiat, nu neapărat de urmat, ”depinde de context, conjunctură, tipologia fiecăruia”. Iar cărţi de business citeşte, dar pe unele le abandonează la jumătate, pentru că îi dau impresia că mai mult îl încurcă: ”Anumite cărţi mă pot influenţa negativ, pentru că dacă încep să povestească despre cum să fac exitul, mă încurcă, nu e un gând folositor nici pentru dezvoltarea mea nici a companiei”. Nici sfaturile economiştilor din alte pieţe nu le vede prea folositoare, pentru că experienţele din economiile mature nu se pot aplica total la piaţa locală. ”Dacă citesc într-o carte că o creştere de 40% pe an nu e sănătoasă eu pot aduce un contraargument solid”.

  • Cosmetic Plant atacă piaţa din Portugalia

    Ea a subliniat că, dincolo de Ungaria, compania a exportat anul acesta şi pe alte pieţe precum: Grecia, Ungaria, Liban, Marea Britanie, etc. Potrivit afirmaţiilor Susanei Laszlo, Portugalia se afla de mai multă vreme pe lista potenţialelor zone de dezvoltare a exporturilor, însă prezenţa companiei în cadrul Bazarului Diplomatic de la Lisabona şi vânzările record obţinute în cadrul acestuia au determinat o creştere a interesului pentru această zonă.

    „Avem toate motivele să fim încrezători (…) că putem fi prezenţi în Portugalia cât mai curând”, a mai declarat reprezentanta companiei.

    Un alt motiv pentru care Cosmetic Plant prospectează piaţa din Portugalia este asemănarea obiceiurilor de consum cu România. „Cumpărătorii au avut interese diferite. Pentru clienţii de la Bazarul Diplomatic din Lisabona a contat faptul că produsele nu conţin parabeni şi se bazează pe ingrediente de origine naturală”, a mai spus Susana Laszlo. În cadrul Bazarului Diplomatic de la Lisabona, Cosmetic Plant a fost unul dintre cei opt expozanţi de la standul României, alături de producători de suplimente nutritive, accesorii din piele realizate la Timişoara, ouă încondeiate din Bucovina, ţesături româneşti, dar şi bijuterii handmade.

    „România s-a aflat între primele opt ţări participante, iar 80% din vânzările de la standul ţării noastre au fost asigurate de produsele noastre, potrivit unor calcule realizate de organizatori”, a mai afirmat Susana Laszlo.

    Bazarul Diplomatic din Lisabona este un eveniment deschis publicului larg la care ambasadele acreditate în Portugalia oferă spre vânzare produse din ţările respective. Scopul vânzărilor este caritabil.

    Afacere de familie înfiinţată în 1991 la Cluj-Napoca, Cosmetic Plant a fost fondată de farmacista Ileana Mester, care avea o experienţă de peste 20 de ani în cosmetologie.

    În 2013 compania a înregistrat o cifră de afaceri de 1,6 milioane de euro, fiind prezentă la nivel naţional în reţelele Cora Hypermarche România, XXL Mega Discount, DM DrogerieMarkt, Profi, în farmaciile Catena, Centrofarm şi Remedia, în Plafar şi alte magazine naturiste din ţară, precum şi pe plan extern în ţări precum Canada, Grecia, Italia, Germania, Liban, Emiratele Arabe Unite, Azerbaijan, Austria şi Ungaria.

    În prezent, portofoliul Cosmetic Plant include 92 de produse, împărţite în 16 game sortimentale, grupate în funcţie de ingredientul activ principal (argan, Q10, ceai verde, cătină, gălbenele etc.) sau de utilizarea produsului (protecţie solară, îngrijirea părului etc).

     

  • Cu 23.000 de bilete vândute într-o singură zi, violonistul André Rieu bate record după record

    Este cea mai rapidă vânzare a unui eveniment André Rieu înregistrată vreodată. Biletele pentru cel de-al doilea concert al celebrului violonist André Rieu în România (vineri, 12 iunie 2015, Piaţa Constituţiei, Bucureşti), puse în vânzare ieri, 10 decembrie, la ora 13.00, s-au vândut în timp record, după-amiază. André Rieu anunţă un al treilea concert, duminică, 14 iunie 2015. Biletele sunt disponibile în reţeaua Eventim.

    Faimosul violonist André Rieu a înregistrat ieri un nou record absolut de vânzare a biletelor în România, unde va concerta în premieră în iunie 2015, în Piaţa Constituţiei: în numai câteva ore de la punerea în vânzare, au fost epuizate şi toate cele 12.500 de bilete pentru cel de-al doilea concert anunţat în cursul zilei de astăzi. Biletele pentru primul concert anunţat s-au epuizat in trei ore.

    Al treilea concert André Rieu va avea loc duminică, 14 iunie 2015, în Piaţa Constituţiei, iar biletele sunt disponibile prin Eventim şi partenerii autorizaţi.

    “Sunt copleşit de primirea calduroasă pe care mi-aţi făcut-o la sosirea mea la Bucureşti pentru a anunţa primul nostru concert în România. Aştept cu nerăbdare să ne revedem cu toţii în iunie, în Piaţa Constituţiei, pentru câteva seri magice, pline de muzică, dans şi romantism la lumina stelelor!”, le-a transmis André Rieu fanilor săi români.

     

  • BUGETUL PE 2015: Mai mulţi bani la Agricultură, Finanţe, Fonduri Europene, mai puţini la Sănătate şi Interne

    Astfel, bugetul Ministerului Muncii pentru 2015 este de 36,71 miliarde de lei (29,69 miliarde de lei alocate inţial în 2014 şi 28,89 miliarde de lei după trei rectificări), Ministerul Dezvoltării are la dispoziţie 5 miliarde de lei (4,8 miliarde de lei alocat, 4,55 miliarde de lei după rectificări), Ministerul Finanţelor are un buget de 3,46 miliarde de lei (3 miliarde de lei alocat iniţial pentru 2014 şi 2,92 miliarde de lei după rectificări), Ministerul Agriculturii primeşte 23,59 miliarde de lei (19,4 miliarde de lei alocate pentru 2014, 18,57 miliarde de lei după rectificări), iar Ministerul Mediului are un plafon de cheltuieli pentru anul viitor de 2,82 miliarde de lei (2,68 miliarde pentru 2014, 2,54 miliarde lei după rectificări).

    Ministerul Fondurilor Europene va avea un buget de 1,76 miliarde lei, mult peste nivelul de 166,37 milioane lei alocat pentru 2014.

    Potrivit proiectului de buget pentru 2015, Ministerul Transporturilor va beneficia de 8,66 miliarde de lei (6,46 miliarde de lei, respectiv 6,82 miliarde de lei în 2014), iar Ministerul Economiei are un buget de 1,53 miliarde de lei (1,07 miliarde de lei alocat pe 2014, respectiv 1,32 miliarde de lei după rectificări în 2014).

    În schimb, bugetul Ministerului Sănătăţii scade la 6,73 miliarde de lei (7,97 miliarde de lei, respectiv 7,94 miliarde lei după rectificări în 2014), al Ministerului de Interne la 8,81 miliarde de lei (8,39 miliarde lei şi 9,88 miliarde de lei după rectificări).

    La Secretariatul General al Guvernului noul plafon este de 6,96 miliarde de lei (7,2 miliarde de lei şi 5,96 miliarde de lei în 2014).

    Ministerul Justiţiei va avea un buget de 2,72 miliarde de lei (2,56 miliarde de lei şi 3,1 miliarde de lei în 2014), Ministerul Apărării are alocată suma de 7,36 miliarde de lei (6,8 miliarde de lei iniţial, 7,09 miliarde de lei după rectificări în 2014), în timp ce Ministerul Educaţiei poate cheltui anul viitor cel mult 8,95 miliarde de lei (8,56 miliarde de lei şi 8,8 miliarde de lei în 2014).

    Pentru Ministerul de Externe bugetul a fost fixat la 681,5 milioane lei, faţă de 673,27 milioane lei pe 2014 sau 791,8 milioane lei după rectificări.

    Ministerul Tineretului şi Sportului va putea cheltui până la 441,6 milioane lei (372,33 milioane lei alocat pe 2014, 383,53 milioane lei după rectificări), iar Ministerul Culturii 537,16 milioane lei (562,58 milioane lei alocat pe 2014, 584,81 milioane lei după rectificări).

    Pentru Ministerul Public suma pe 2015 este de 709,28 milioane lei (690,7 milioane lei alocat pe 2014, 908,95 milioane lei după rectificări).

    Bugetul Administraţiei Prezidenţiale va fi de 22,14 milioane lei, faţă de 25,53 milioane lei alocat pentru 2014 şi suma totală de 23 milioane lei rămasă pe acest an după trei rectificări bugetare.

    La Senat plafonul de cheltuieli pentru anul în curs a fost stabilită la 104,7 milioane lei, peste cea de 101,62 milioane lei alocatăă pe 2014 şi cea de 104,17 milioane lei după trei rectificări.

    În ceea ce priveşte însă Camera Deputaţilor, bugetul este de 241,7 milioane lei, sub cel de 252,18 milioane lei alocat pe 2014 sau cel rezultat după rectificări, de 242,75 milioane lei.

    Serviciul Român de Informaţii va avea 1,39 miliarde lei (1,1 miliarde lei 2014, 1,19 miliarde lei după rectificări, Serviciul de Informaţii Externe 225,38 milioane (195,66 milioane lei alocat pe 2014, 225,21 milioane lei după rectificări), în timp ce Serviciul de Protecţie şi Pază primeşte 148,79 milioane lei (131,74 milioane lei alocat pe 2014, 154,04 milioane lei după rectificări). Bugetul Serviciului de Telecomunicaţii Speciale însumează 246 milioane lei, faţă de 248,43 milioane lei alocarea pe 2014 şi 259,15 milioane lei după rectificări.

    Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va putea cheltui 65,5 milioane lei (66,23 miioane lei alocat pe 2014, 85,48 milioane lei după rectificări), iar Curtea Constituţională 12,45 milioane lei (14,69 milioane lei alocat pe 2014, 16,1 milioane lei după rectificări).

    Pentru Consiliul Legislativ suma totală este de 5 milioane lei (5,52 milioane lei alocat pe 2014, 5,46 milioane lei după rectificări), pentru Curtea de Conturi 203,5 milioane lei (194,86 milioane lei alocat pe 2014, 219,95 milioane lei după rectificări), Consiliul Concurenţei 39,2 milioane lei (64,91 milioane lei alocat pe 2014, 61,81 milioane lei după rectificări), Avocatul Poporului 7,7 milioane lei (5,92 milioane lei alocat pe 2014, 6,06 milioane lei după rectificări).

    La CNSAS noul buget este de 11,7 milioane lei (12,76 milioane lei alocat pe 2014, 12,52 milioane lei după rectificări), la CNA de 8,05 milioane lei (8,68 milioane lei alocat pe 2014, 8,52 milioane lei după rectificări), la Agenţia Naţională de Integritate 37,8 milioane lei (19,44 milioane lei alocat pe 2014, 19,33 milioane lei după rectificări), iar la Academia Română de 397 milioane lei (362,23 milioane lei alocat pe 2014, 400,3 milioane lei după rectificări).

    Radioul Public a bugetat 192,94 milioane lei (188,78 milioane lei alocat pe 2014, 207,63 milioane lei după rectificări), iar TVR 180 milioane lei (179,96 milioane lei alocat pe 2014, 191,54 milioane lei după rectificări).

    În ceea ce priveşte Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, bugetul însumează 10,89 milioane lei (faţă de 263,42 milioane lei alocat pe 2014).

    Veniturile bugetului general consolidat sunt estimate la 226,36 miliarde de lei (31,9% din PIB), în timp ce cheltuielile sunt proiectate la 239,36 miliarde lei (33,7% din PIB), rezultând astfel un deficit bugetar de 1,8% din PIB.

    Bugetul a fost construiit pe o creştere economică de 2,5%, un Produs Intern Brut estimat la 709,68 miliarde de lei şi o inflaţie anuală de 2,2%.

  • Oficial american: Statele Unite nu mai ţin persoane în detenţie în Afganistan

    Această sursă, care a solicitat anonimatul, a adăugat că ultimii deţinuţi “originari din ţări terţe”, adică nici americani, nici afgani, nu se mai află sub responsabilitatea Statelor Unite şi că Pentagonul nu mai are vreun centru de detenţie în Afganistan.

    Autorităţile de la Kabul vor avea autoritate asupra tuturor închisorilor din Afganistan din momentul intrării în vigoare a tratatului bilateral de securitate, la 1 ianuarie 2015, potrivit acestui oficial.

    Printre aceste închisori este şi foarte controversatul complex de la Bagram, situat la aproximativ 40 de kilometri de Kabul, unde deţinuţi au fost torturaţi în perioada “războiului împotriva terorismului”, decretat de fostul preşedinte american George W. Bush după atentatele din 11 septembrie 2001.

    În primăvara anului 2013, Washingtonul a transferat controlul asupra acestei închisori forţelor afgane, dar a păstrat sub responsabilitatea sa aproximativ 50 de deţinuţi străini, printre care şi pakistanezi.

  • Zeci de mii de persoane au manifestat la Dublin împotriva deciziei Guvernului de a factura apa – VIDEO

    Este vorba de cea mai importantă manifestaţie desfăşurată în Irlanda de la începutul crizei financiare. Aproximativ 100.000 de manifestanţi, potrivit organizatorilor, 30.000, potrivit poliţiei, au cerut anularea facturării apei.

    Ciocniri au izbucnit în apropierea Parlamentului între manifestanţi şi poliţie. Un poliţist a fost spitalizat după ce a fost atins de un proiectil. Circulaţia în capitala Irlandei a fost întreruptă.

    Adresându-se mulţimii, liderul opoziţiei, Gerry Adams, din cadrul Sinn Fein, a apreciat că măsura Guvernului de a factura apa este insuficientă. “Am pus Guvernul în derută. Vom rămâne uniţi pentru a pune capăt austerităţii”, a spus el.

    Dublinul s-a angajat să pună capăt gratuităţii apei menajare, în cadrul planului de ajutor aplicat de Fondul Monetar Internaţional şi de Uniunea Europeană în 2010.

    Perspectiva ca primele facturi să ajungă la consumatori la începutul lui 2015 a stârnit un val de indignare ce a generat mai multe proteste în această toamnă.

    In pofida promisiunii Guvernului de coaliţie condus de Enda Kenny de a micşora factura, furia populaţiei nu s-a redus şi zeci de mii de persoane au ieşit pe străzile Dublinului miercuri. “No way, we won’t pay”, a scandat mulţimea, în faţa Parlamentului.

    “Am venit să protestez faţă de Guvern, austeritate, facturarea apei şi tot ce reprezintă Enda Kenny”, a spus un manifestant, Dave Clarke.

    “Proiectul de a factura apa cristalizează furia şi frustrarea acumulate într-o perioadă de şase ani de austeritate”, a declarat pentru AFP Paul Murphy, un deputat al Alianţei Antiausteritate.

    Irlanda a ieşit oficial din planul de ajutor internaţional în decembrie şi a pus capăt politicii de austeritate bugetară de şase ani în octombrie.

    Cu toate acestea, mulţi oameni continuă să nu resimtă efectele relansării în timp ce rata şomajului este în continuare de 10,7%.

    Decizia de a factura apa “este cea mai bună souţie pe care o avem şi majoritatea oamenilor rezonabili sunt de acord cu noi în acest sens”, a declarat, înainte de manifestaţie, ministrul irlandez al Mediului, Alan Kelly.

    Popularitatea coaliţiei aflate la putere este la cel mai jos nivel, dar Alan Kelly este încrezător că Guvernul din care face parte va reuşi să se menţină până la încheierea legislaturii în 2016.

  • Petro Poroşenko îndeamnă Rusia să-şi retragă trupele din estul Ucrainei

    “Vă rog, încetaţi focul. Vă rog, eliberaţi ostaticii. Vă rog, retrageţi-vă trupele din teritoriul meu”, a îndemnat Petro Poroşenko în cursul unei conferinţe de presă, la Sydney, alături de premierul australian Tony Abbott, un susţinător al Ucrainei în acest conflict.

    “Vă rog, închideţi graniţa şi vă promit că în termen de o săptămână, două sau trei vom avea pace şi stabilitate în Ucraina. Este foarte simplu”, a adăugat el.

    Ucraina şi Occidentul acuză Rusia de implicare în conflictul din estul fostei republici sovietice, soldat cu peste 4.300 de morţi în opt luni, potrivit ONU. Moscova neagă însă că ar fi implicată în acest conflict.

    Un armistiţiu era în vigoare miercuri, pentru a retrage armele grele de pe front şi a crea o zonă-tampon.

    Negocierile de pace prevăzute pentru marţi la Minsk nu au mai avut loc şi nu s-a stabilit o nouă dată pentru ele.

    Aceste discuţii sunt urgente pentru a asigura, în special, eliberarea celor 684 de ostatici ţinuţi captivi în prezent de rebelii proruşi, potrivit Kievului.

    “Să fie clar: Ucraina poartă război nu numai pentru propria independenţă, pentru integritatea sa teritorială, Ucraina mai poartă război pentru libertate, democraţie şi pace”, şi “Rusia este izolată”, a subliniat preşedintele ucrainean.

  • Parlamentul irlandez a votat în favoarea recunoaşterii statului palestinian

    Parlamentul irlandez este ultimul din Europa care a votat o moţiune în acest sens după cele ale Franţei, Marii Britanii şi Spaniei, în contextul intensificării sentimentului de frustrare faţă de Israel şi stagnării procesului de pace.

    Moţiunea, care nu este obligatorie, solicită Guvernului irlandez să “recunoască oficial statul Palestina, cu capitala în Ierusalimul de Est, în frontierele din 1967, aşa cum stipulează rezoluţiile Naţiunilor Unite.

    Aceasta ar aduce “o contribuţie pozitivă pentru garantarea unei soluţii negociate între cele două state la conflictul israeliano-palestinian”, precizează moţiunea.

    Guvernul Irlandei nu este obligat să se supună moţiunii, însă ministrul irlandez de Externe, Charlie Flanagan, a declarat că Dublinul susţine, în principiu, o soluţie care are la bază existenţa a două state.

    “Am afirmat în mod clar că nu am nicio rezervă, în principiu, faţă de ideea unei recunoaşteri rapide dacă, aşa cum consider, aceasta poate contribui la găsirea unei soluţii pentru conflict”, a declarat el.

    În octombrie, Suedia a fost prima ţară din Europa Occidentală care a recunoscut statul palestinian. Potrivit Autorităţii Palestiniene, aproximativ 135 de ţări din lume recunosc statul Palestina.

    Deşi moţiunea a fost propusă de partidul de opoziţie Sinn Fein, ea a obţinut sprijinul tuturor formaţiunilor din Parlament, inclusiv al alianţei guvernamentale.

    Liderul Sinn Fein, Gerry Adams, care a fost împiedicat să intre în Gaza de către Israel în cursul unei vizite în regiune săptămâna trecută, a declarat că această moţiune oferă speranţe.

    “Trebuie să fim de partea cetăţenilor palestinieni şi israelieni care vor pace şi îşi asumă riscuri pentru pace. Această moţiune este o contribuţie importantă în acest sens”, a afirmat el.

  • Al-Qaida îl acuză pe Barack Obama că este responsabil de moartea celor doi ostatici în Yemen

    “Obama a luat decizia greşită, considerată ca semnarea condamnării la moarte a concetăţeanului său” Luke Somers, dar şi cea a ostaticului sud-african Pierre Korkie, a acuzat Nasser Al-Ansi, responsabil al AQPA, în această înregistrare video.

    Cei doi ostatici au murit în timpul unei operaţiuni ratate a comandourilor americane, sâmbătă, în sud-estul Yemenului, cu o zi înainte de expirarea unui ultimatum de trei zile fixat de AQPA, ce ameninţa să îl execute pe ostaticul american dacă Statele Unite nu răspundeau cerinţelor neprecizate ale grupării.

    Reamintind acest ultimatum, Nasser Al-Ansi a declarat că preşedintele Obama a ordoanat asaltul “în pofida avertizării noastre potrivit căreia nu ar trebui să comită nicio prostie”.

    “Dar el nu a făcut nimic pentru a evita moartea ostaticului” american şi, “dimpotrivă, el este cel care a luat decizia morţii”, a adăugat el, calificând drept “sălbatică” operaţiunea militară.

    La scurt timp după asaltul eşuat, Barack Obama a afirmat că “a autorizat această operaţiune (…) în cooperare cu Guvernul yemenit”, în urma unor “informaţii potrivit cărora viaţa lui Luke era în pericol imediat”.