BusinessMagazin

Blog

  • Grupul Song revine pe scenă după 20 de ani, într-un concert de Crăciun la Sala Radio

    Grupul coral Song a fost, între anii 1974 şi 1993, un fenomen prin sunetul său diferit de cel al oricărui grup coral cunoscut, informează un comunicat remis MEDIAFAX.

    Special prin repertoriul său extrem de variat, chiar exotic, grupul ieşea din tipar prin verva şi bucuria cu care membrii săi cântau şi se mişcau pe scenă. În prezent, numărul membrilor activi depăşeşte 40, iar în ultimul an au fost cooptaţi şi corişti mai tineri, cel mai recent alăturat ansamblului fiind un student la medicina în vârstă de 19 ani.

    Evenimentul de sâmbătă, organizat de Radio România în colaborare cu Asociaţia Song, este o continuare a unei tradiţii anuale din perioada 1974 – 1993, când, pe 15 decembrie (ziua de naştere a fondatorului şi dirijorului grupului Song, regretatul Ioan Luchian Mihalea), corul propunea publicului un concert special înainte de Crăciun, ca o încununare a unui an întreg de repetiţii şi concerte. În cei 20 de ani în care grupul nu a mai activat oficial, o parte dintre membrii săi, din ţară şi din afara ei, aparţinând tuturor generaţiilor care au trecut prin Song, au continuat să se revadă pe 15 decembrie, să cânte şi să-şi amintească de pasiunea lor comună pentru muzică.

    Astfel că, în 2014, sub îndrumarea dirijorului Daniel Jinga, grupul Song reinstaurează tradiţia de a dărui publicului un concert de sărbători, un nou început pentru o nouă poveste a ansamblului coral. În repertoriul serii, publicul va asculta atât colinde, dar şi câteva dintre “hiturile” grupului Song. Ca de obicei, la finalul concertului, vor urca pe scenă toţi foştii membri Song aflaţi în sală şi, împreună, vor cânta câteva dintre cele mai reprezentative piese ale corului.

    Biletele pentru concert sunt disponibile pe www.bilete.ro, în oficiile Poştei Române, în magazinele Inmedio semnalizate “Bilete.ro”, în magazinele Germanos şi la casa de bilete a Sălii Radio.

  • Fidel Castro primeşte un premiu pentru pace în China, o alternativă la Nobel

    “Atunci când se afla la putere, Castro nu a recurs la forţă sau la violenţă pentru a rezolva crizele şi conflictele în relaţiile internaţionale, în special cu Statele Unite”, a asigurat Liu Zhiqin, unul dintre organizatorii “Premiului de Pace Confucius”, citat joi de cotidianul Global Times.

    Părintele Revoluţiei Cubaneze, “se dedică fără încetare întâlnirii cu lideri şi organizaţii străine şi a servit cauza eliminării armelor nucleare”, după ce s-a retras de la putere, în 2008, a adăugat el.

    El lider maximo este totuşi cunoscut pentru că în timpul Războiul Rece a susţinut militar diverse regimuri marxiste sau mişcări revoluţionare din Africa sau America Latină, mergând până la trimiterea unor trupe combatante în ţări precum Angola, Namibia, Etiopia sau Mozambic.

    Fidel Castro a invitat URSS-ul să instaleze în Cuba rachete nucleare îndreptate către Statele Unite, aducând cele două blocuri în pragul războiului atomic în 1962.

    Preşedintele chinez Xi Jinping a avut o lungă întrevedere cu Fidel Castro în timpul vizitei sale oficiale în Cuba în iulie.

    Pentru ediţia din 2014 a Premiului Confucius, Fidel Castro s-a aflat în cursă cu preşedintele sud-coreean Park Geun-Hye, secretarul general al ONU Ban Ki-moon sau Organizaţia pentru Cooperare de la Shanghai (OCS), un grup regional care se vrea o alternativă la ascensiunea Statelor Unite.

    Primul “Premiu de Pace Confucius” a fost atribuit în 2010 fostului vicepreşedinte taiwanez Lien Chan de către o asociaţie chineză până atunci necunoscută, cu o zi înainte de înmânarea la Oslo a Premiului Nobel pentru Pace disidentului chinez, condamnat în 2009 la 11 ani de închisoare de către regimul comunist.

    Pentru ediţia din 2011, cercetătorii şi profesorii membri ai “juriului” Confucius l-au ales pe Vladimir Putin din cauza “acţiunilor sale remarcabile pentru păstrarea păcii în lume”.

  • DNA, nemulţumită că proiectul de buget nu îi alocă fonduri separat de cele pentru Ministerul Public

    “În urma publicării, pe pagina de internet a Ministerului Finanţelor Publice, a proiectului Legii Bugetului de stat pe anul 2015, conducerea Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) a constatat următoarele: în anexele la proiectul de lege sus menţionat nu se regăseşte fila distinctă de buget pentru DNA, aşa cum prevede art. 4 alin. 4 din OUG nr. 43/2002 privind DNA, ci doar o filă centralizatoare pentru întregul Minister Public, fără a se identifica fondurile alocate DNA pe anul 2015”, arată instituţia, într-un comunicat de presă transmis joi agenţiei MEDIAFAX.

    Sursa citată a precizat că, din analiza filei centralizatoare pentru întregul Minister Public, se constată că valoarea bugetului este cu 31,94 la sută mai mică decât execuţia bugetară pe 2014.

    “În plus, între diminuările bugetare pe anul 2015 se regăsesc şi o serie de cheltuieli absolut necesare bunei funcţionări a Ministerului Public (inclusiv pentru expertize judiciare, carburanţi, materiale şi servicii cu caracter funcţional)”, susţine DNA.

    Conducerea DNA a solicitat iniţial un buget pentru 2015 de aproximativ 25 de milioane euro (echivalent în lei), în comparaţie cu un buget de 20 milioane de euro aferent anului 2014, luând în considerare fondurile minime necesare bunei funcţionări a activităţii instituţieI.

    “Solicitarea iniţială, formulată în cursul lunii iulie 2014, a fost reiterată ministrului Justiţiei, respectiv ministrului delegat pentru Buget la data de 29.08.2014, respectiv 3.12.2014, solicitându-se ca, în plus, la întocmirea Legii bugetului de stat, să aibă în vedere, atât valorile cerute, cât şi menţinerea, în filă distinctă, a bugetului DNA, conform prevederilor legale în vigoare”, se mai arată în comunicatul citat.

    DNA a menţionat că, raportat la valoarea bugetului solicitat de DNA, de 25 milioane de euro, instituţia a indisponibilizat bunuri şi bani în cadrul cauzelor penale instrumentate, de aproximativ 300 milioane euro în anul 2013, iar până la 30 noiembrie 2014, de aproximativ 200 milioane de euro.

  • Cheltuieli pentru investiţii de 44,8 miliarde lei anul viitor, mai mari cu 24%. LISTA proiectelor Guvernului pe 2015

    Cheltuielile pentru investiţii reprezintă 6,3% în PIB şi vor avea o pondere în total cheltuieli bugetare de 18,7%, mai mult cu 3,2 puncte procentuale faţă de acest an, potrivit proiectului de buget.

    În procesul de elaborare a listei proiectelor de investiţii publice semnificative au fost avute în vedere principiile şi criteriile de prioritizare a proiectelor de investiţii publice, respectiv punctajul acordat de către ordonatorii principali de credite, precum şi indicatorii de performanţă economică şi angajamentele externe.

    LISTA PROIECTELOR DE INVESTIŢII PENTRU 2015

    “Unul din angajamentele asumate de România cu Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană constă în reorientarea cheltuielilor de investiţii publice în vederea realizării unei treceri treptate de la investiţiile finanţate integral din surse naţionale la investiţii cofinanţate din fonduri UE. Precizăm, de asemenea, că această prioritizare indicativă nu implică o excludere de la finanţare a acestor proiecte prin legile bugetare anuale, în conformitate cu prevederile legale în vigoare”, se arată într-un raport al Ministerului Finanţelor privind situaţia macroeconomică pe anul 2015.

    Ordonatorii principali de credite cu proiecte de investiţii semnificative sunt Secretariatul General al Guvernului (73 de proiecte), Ministerul Transporturilor (24), Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice (7), Justiţia (3), Sănătatea şi Economia, fiecare cu 2 proiecte, respectiv ministerele Culturii, Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice şi Educaţiei, precum şi Serviciul de Protecţie şi Pază, cu câte o investiţie.

    Printre proiectele nominalizate în proiectul de buget, care au obţinut punctaje ridicate în procesul de analiză şi evaluare, se numără construcţia autostrăzilor Orăştie – Sibiu, Timişoara – Lugoj, Sebeş – Turda, Lugoj – Deva şi Nădlac – Arad, reabilitarea liniei de cale ferată Braşov – Simeria, secţiunea Sighişoara – Coşlariu, şi a secţiunii Băneasa – Feteşti de pe linia de cale ferată Bucureşti – Constanţa, construcţia centurilor Braşov, Timişoara, Constanţa şi centura sud a Capitalei, finalizarea digului de larg în Portul Constanţa şi canalul navigabil Dunăre-Marea Neagră.

    Lista elaborată de Guvern cu 115 proiecte de investiţii publice prioritare pentru bugetul pe anul viitor necesită fonduri totale de peste 63 miliarde lei în următorii ani, unele dintre proiecte având termene de finalizare mai mari faţă de cele anunţate oficial, potrivit unui document oficial obţinut de MEDIAFAX şi prezentat la finele lunii noiembrie.

    Astfel, 70 de proiecte (care mai necesită o finanţare de 48,79 miliarde lei) au un stadiu fizic de execuţie cuprins între 0,01% şi 99,9%, 25 de proiecte (482,2 milioane lei) sunt finalizate integral, dar fără achitarea tuturor facturilor, iar 20 de proiecte (13,8 miliarde lei) nu sunt încă începute.

    Din totalul celor 63 miliarde lei, necesarul de finanţare până în 2020, un total de 39,1 miliarde lei trebuie acoperit doar din bugetul de stat.

    În primele zece luni din acest an, cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost de 20,3 miliarde lei, respectiv de 3,1% din PIB, faţă de 22,6 miliarde lei în aceeaşi perioadă a anului precedent.

    Totodată, cheltuielile pentru proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile s-au menţinut sub nivelul din perioada ianuarie – octombrie a anului trecut (-8,1%).

    Guvernul a ajuns la un acord cu Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană pentru ca deficitul bugetar pe care va fi construit proiectul de buget pe anul viitor să crească de la 1,4% la 1,83% pe cash, incluzând o alocare de 0,4% pentru cofinanţarea proiectelor UE.

     

  • Tăriceanu va avea, după-amiază, o întâlnire cu Ponta, pe tema bugetului

    ”Am astăzi programată o discuţie cu domnul prim-ministru, dar nu e legată de negocierea portofoliilor sau a structurii Guvernului, ci doresc să facem o discuţie aplicată pe proiectul de buget, înainte de a veni la Parlament”, a spus Tăriceanu.

    El a arătat că în acest moment este important de văzut care vor fi direcţiile pe care va acţiona Guvernul, care sunt principalele iniţiative pe care le va lua şi care sunt deciziile importante pentru anul următor.

    ”Guvernul a manifestat clar şi a declarat că nu va majora niciun fel de taxă dar, pe de altă parte, trebuie să pregătim anul 2016. Trebuie să vedem cum merge economia, cum este posibil să reducem TVA la 19%, vom face această reducere la toate produsele, vom selecta o parte din produse şi vom introduce TVA redus la produsele de strictă necesitate.. Părerea mea este că trebuie găsite pârghiile prin care să fie stimulat consumul ca un alt motor de relansare economică”, a spus Tăriceanu.

    El a arătat că trebuie identificate clar şi care vor fi priorităţile pe care funcţiona bugetul pe 2015. ”Nu putem avea 40 de priorităţi, pentru că înseamnă că nu avem niciuna”, a subliniat Tăriceanu.

    Călin Popescu Tăriceanu a evitat să facă declaraţii referitor la negocierile privind structura noului Cabinet.

    Întrebat dacă PLR va cere şi o funcţie de vicepremier, Tăriceanu a spus că nu poate discuta aceste aspect. ”În opinia mea funcţia de viceprim-ministru este mai degrabă o funcţie de reprezentare. După cum ştiţi, viceprim-miniştrii nu au atribuţii în plus. Nu cred că este aceasta problema cea mai importantă”, a spus Tăriceanu.

    Întrebat dacă funcţia de secretar general al Guvernului, pe care PLR ar putea să o primească, ar suplini faptul că formaţiunea nu va avea şi o funcţie de vicepremier, Tăriceanu a răspuns: ”Toate aceste lucruri fac obiectul unor discuţii pe care nu vi le pot dezvălui”.

    Premierul Victor Ponta a cerut miniştrilor să lucreze “non-stop” la proiectul de buget pentru anul viitor, astfel încât documentul să fie finalizat până vineri, la ora 10.00, când este programată şedinţa specială de guvern, şi să fie transmis Parlamentului în aceeaşi zi.

    “Trebuie să finalizaţi până vineri, la ora 10.00, la şedinţă, bugetele. Asta înseamnă că de aici plecaţi înapoi, luaţi toţi funcţionarii din ministere şi până vineri, la ora 10.00, cu cei de la Buget, terminaţi bugetul, ca să putem să îl trimitem Parlamentului. Vineri, la ora 12.00, cred că au birouri permanente”, a spus Ponta miniştrilor, reuniţi în şedinţa de miercuri a Guvernului.

    Proiectul de buget este programat să fie aprobat de Guvern vineri dimineaţa, în şedinţă specială.

  • E-Boda a lansat primul dispozitiv de realitate virtuală produs în România

    Ochelarii AVATAR funcţionează cu un smartphone de generaţie nouă ce rulează sistemul de operare Android sau iOS.

    ”Ochelarii AVATAR au aplicabilitate în numeroase domenii, de la divertisment, până la educaţie, ştiinţă, cultură sau călătorii, oferind experienţe cât mai variate”,  a spus Alexandru Drăgoiu, CEO E-Boda.

    AVATAR are un design modern şi este realizat dintr-un plastic rezistent, cu o greutate redusă pentru mai mult confort. Ochelarii pot fi setaţi în trei paşi: utilizatorii pornesc aplicaţia de realitate virtuală 3D pe smartphone, inserează smartphone-ul în compartimentul dedicat şi ajustează cureaua pentru a fixa ochelarii.

    Ochelarii AVATAR vor fi disponibili în magazinele Orange, în reţeaua Carrefour şi pe site-ul producătorului la preţul recomandat de 299 lei.

  • RBI, sub supravegherea autorităţilor de reglementare, din cauza unei tranzacţii a diviziei din Rusia

    Subsidiara Raiffeisen din Rusia a fost unul dintre cei trei consultanţi care au organizat o vânzare de obligaţiuni în valoare de 10 miliarde de ruble (183 de milioane de dolari) a Băncii pentru Dezvoltare VEB, relatează Bloomberg.

    În aceste condiţii, autorităţi din SUA şi UE încearcă să afle dacă tranzacţia a fost gestionată numai de divizia Raiffeisen din Rusia şi dacă banca-mamă avea cunoştinţă despre această operaţiune.

    “Raiffeisen Bank International respectă întru totul aplicarea sancţiunilor şi acordă atenţie respectării sancţiunilor la nivelul întregului grup, în conformitate cu posibilităţiele legale şi necesităţile de pe pieţele locale”, a declarat Susanne Langer, purtător de cuvânt al Raiffeisen.

    Langer a precizat că subsidiara din Rusia nu a încălcat aplicarea sancţiunilor.

    Sancţiunile impuse asupra companiilor din Rusia, pe fondul conflictului din Ucraina, presupun ca băncile din SUA şi UE să nu acorde împrumuturi pe termen lung companiilor vizate şi să nu gestioneze vânzări de obligaţiuni ale acestora. În schimb, aceste măsuri nu interzic diviziilor locale să participe în tranzacţii precum cea organizată de VEB, atât timp cât vânzarea nu se face la nivel internaţional şi nu este efectuată de cetăţeni din UE sau SUA.

    Pentru Raiffeisen, a doua mare bancă din Europa de Est după UniCredit, Rusia a fost în ultimii trei ani cel mai important generator de profit. Profitul înainte de taxe al Raiffeisen în Rusia a scăzut cu 28% în primele nouă luni ale acestui an faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, la 367 de milioane de euro.

  • Băsescu, Ponta şi Macovei au afectat independenţa justiţiei prin declaraţiile lor

    ŞTIRE ÎN CURS DE ACTUALIZARE

  • 10 măsuri care ar putea fiscaliza 14 miliarde euro în următorii şapte ani şi ar putea reduce ponderea economiei gri din România

    “Prin aplicarea celor zece măsuri s-ar aduce în circuitul economiei fiscalizate, într-un interval de 7 ani, suma de 14 miliarde de euro, cu impact asupra dezvoltării economice”, a declarat joi Bogdan Belciu, partener în cadrul PwC România, într-o conferinţă.

    El a adăugat că plăţile în numerar reprezintă un factor favorizant al economiei gri, întrucât sunt imposibil de urmărit în ceea ce priveşte raportarea achiziţiilor şi vânzărilor efectuate, precum şi remunerarea forţei de muncă.

    “Ponderea numerarului în circulaţie în România rămâne semnificativă, în ultimii 5 ani ea depăşind 60% din PIB, respectiv de 6 ori mai mare faţă de nivelul înregistrat de ţările din zona euro, în timp ce ponderea plăţilor cu cardul este de doar 4,4% din PIB, adică de peste 3 ori mai mică decât media UE şi de peste 4 ori mai mică decât media ţărilor din vestul Europei”, a spus reprezentantul PwC.

    În urma unui studiu PwC privind impactul plăţilor electronice în economie, consultanţii propun un set de măsuri care pot conduce la creşterea veniturilor bugetare şi pot reduce economia gri.

    Alături de limitarea plăţii în numerar a drepturilor salariile, acordarea ajutoarelor sociale prin carduri preplătite şi organizarea de loterii fiscale, specialiştii PwC propun reducerea plafonului de casă, raportarea tranzacţiilor încasate cu cardul, reducerea plafonului de casă, introducerea de case de marcat online şi cu POS, încurajarea plăţilor electronice prin facilităţi fiscale, facilitarea încasărilor bugetare prin mijloace electronice şi stimularea dezvoltării infrastructurii, prin impunerea obligaţiei pentru toţi comercianţii de a accepta plăţi cu cardul pentru achiziţiile care depăşesc o valoare minimă.

    Măsurile prezentate vin în contextul în care România are una dintre cele mai mari economii gri din UE, de 28,4% din PIB, faţă de o medie a UE de 18,8% şi 24,4% media statelor din Europa Centrală şi de Est (România aflându-se pe penultimul loc în Uniunea Europeană şi fiind “depăşită” în acest sens doar de Bulgaria), la care se adaugă şi unul dintre cele mai reduse grade de colectare a taxelor ca pondere în PIB, 29% pentru anul 2012 comparativ cu 49% in Danemarca, 47% Franţa sau 39% în Ungaria.

    În ceea ce priveşte gradul de colectare al TVA, Romania este pe ultimul loc între statele membre ale UE, colectând în 2012 doar 56% din suma potenţială, în comparaţie cu un grad de colectare de 95% in Olanda şi Finlanda, sau 91% in Slovenia, media europeana fiind de 81%.

    Studiul PwC a scos în evidenţă că ţările care înregistrează un număr ridicat de plăţi electronice, precum Marea Britanie, Suedia, Finlanda au şi o pondere mai mică a economiei gri în PIB, în timp ce în Bulgaria, Romania şi Grecia, ţări cu cele mai puţine tranzacţii electronice, economia gri are o pondere foarte mare.

    “Iniţiativele de stimulare a plăţilor electronice favorizează fiscalizarea economiei gri şi conduc la creşterea gradului de colectare a taxelor şi impozitelor, respectiv a veniturilor încasate la bugetul consolidat de stat, ceea ce ar permite autorităţilor să realizeze o reducere a fiscalităţii pe termen lung. În plus, o mai bună fiscalizare a economiei va contribui la crearea unui mediu de afaceri concurenţial şi sănătos în România, stimulând dezvoltarea susţinută cu efecte reale în creşterea nivelului de trai al populaţiei”, a afirmat Daniel Anghel, partener în cadrul PwC România.

  • EXCLUSIV: Guvernul interzice şi în 2015 primele, tichetele de masă şi banii pentru munca suplimentară

    “În anul 2015, autorităţile şi instituţiile publice, indiferent de modul de finanţare, nu vor acorda premii şi prime de vacanţă. În anul 2015, instituţiile şi autorităţile publice, indiferent de sistemul de finanţare şi de subordonare, inclusiv activităţile finanţate integral din venituri proprii, înfiinţate pe lângă instituţiile publice, cu excepţia instituţiilor finanţate integral din venituri proprii şi unităţilor din articolul 93 Legea privind reforma în domeniul sănătăţii, nu acordă tichete de masă personalului din cadrul acestora. În bugetele pe anul 2015 ale instituţiilor şi autorităţilor publice, indiferent de sistemul de finanţare şi de subordonare, inclusiv activităţile finanţate integral din venituri proprii, înfiinţate pe lângă instituţiile publice, nu se prevăd sume pentru acordarea de tichete-cadou, tichete de vacanţă şi vouchere de vacanţă personalului din cadrul acestora”, se arată într-un proiect de ordonanţă de urgenţă obţinut de MEDIAFAX.

    Prin excepţie, vor putea fi acordate premii pentru sportivii şi colectivele tehnice care au obţinut performanţe deosebite la acţiunile sportive internaţionale, pentru elevii care au obţinut distincţii la olimpiadele internaţionale şi concursurile internaţionale pe obiecte de învăţământ şi pentru profesorii care i-au pregătit pe aceştia.

    În acelaşi timp, în 2015, munca suplimentară efectuată peste durata normală a timpului de lucru de către personalul din sectorul bugetar încadrat în funcţii de execuţie sau de conducere, precum şi munca prestată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale şi în celelalte zile în care nu se lucrează, în cadrul schimbului normal de lucru, vor fi compensate numai cu timp liber corespunzător.

    La nivelul de la sfârşitul acestui an vor fi îngheţate indemnizaţiile persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, drepturile invalizilor, veteranilor şi văduvelor de război, indemnizaţiile persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcţiei Generale a Serviciului Muncii în perioada 1950-1961, cuantumul indemnizaţiei preşedintelui Consiliului Naţional al Persoanelor Vârstnice, cuantumul indemnizaţiilor acordate membrilor Academiei Române, membrilor Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România, membrilor Academiei de Ştiinţe Medicale din România şi membrilor Academiei de Ştiinţe Tehnice din România, cuantumul sprijinului material acordat urmaşilor membrilor Academiei Române şi urmaşilor membrilor Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România, ajutorul lunar pentru soţul supravieţuitor, indemnizaţia de merit, indemnizaţiile prevăzute de Legea recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987.

    Pentru consilierii locali, respectiv consilierii judeţeni, indemnizaţiile de şedinţă se stabilesc prin aplicare la indemnizaţiile corespunzătoare primarilor, primarului general, respectiv preşedinţilor consiliilor judeţene stabilite pentru luna decembrie 2013.

    Anul viitor nu vor fi acordate nici ajutoarele sau indemnizaţiile la ieşirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă. Prevederile nu se aplică în situaţia încetării raporturilor de muncă sau serviciu ca urmare a decesului angajatului.

    De asemenea, cuantumul compensaţiei băneşti, respectiv al alocaţiei valorice pentru drepturile de hrană şi, respectiv, valoarea financiară anuală a normelor de echipare, precum şi valoarea financiară a drepturilor de echipament vor fi îngheţate la nivelul din acest an.

    “În anul 2015, pentru personalul militar, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, indemnizaţiile, compensaţiile, primele, ajutoarele, plăţile compensatoare, despăgubirile, compensaţiile lunare pentru chirie şi alte drepturi acordate potrivit actelor normative în vigoare, care nu fac parte din solda lunară brută/salariul lunar brut, se stabilesc în raport cu nivelul bazei de calcul al acestora utilizat pentru luna decembrie 2009. Prin excepţie, cuantumul drepturilor acordate personalului militar, poliţiştilor, funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare şi personalului civil din instituţiile publice de apărare, ordine publică şi securitate naţională, care execută lucrări de excepţie sau misiuni speciale, apreciate ca atare de conducătorii acestora, se stabileşte în condiţiile prevăzute de Legea-cadru 284/2010, pe baza normelor metodologice aprobate prin ordin al ordonatorului principal de credite. Baza de calcul al drepturilor o reprezintă solda lunară/salariul de bază prevăzute de legislaţia în vigoare la data de 31 decembrie 2009”, se mai arată în document.