BusinessMagazin

Blog

  • Coldwell: Peste 7.000 locuinţe finalizate în acest an în Capitală, mai multe faţă de perioada de boom

    Locuinţele tranzacţionate de Coldwell Banker Affiliates of Romania, una dintre cele mai mari companii locale de consultanţă imobiliară după ultimele rezultate financiare, au fost vândute direct de la dezvoltator.

    “2014 a fost cel mai bun an pentru piaţa rezidenţială de la declanşarea crizei economice şi poate fi considerat anul stabilizării. Preţurile şi-au continuat tendinţa de stabilizare iar dezvoltatorii au lansat o serie întreagă de proiecte, interesul faţă de piaţa rezidenţială fiind la cote ridicate”, a declarat, într-un comunicat Valentin Ilie, directorul executiv al Coldwell Banker Affiliates of Romania.

    Potrivit unei analize Coldwell Banker, peste 7.000 de locuinţe urmează a fi finalizate în acest an în proiecte rezidenţiale din Bucureşti şi împrejurimi, număr care surclasează rezultatele înregistrate în anii de vârf ai pieţei imobiliare. Aproximativ 30% din unităţile finalizate în acest an în Bucureşti fac parte din proiecte de mici dimensiuni, cu o medie de 30 de unităţi pe proiect.

    “Locuinţele finalizate în acest an sunt mult mai bine adaptate cererii, o bună parte dintre ele fiind deja vândute. Vor fi şi dezvoltatori care vor înregistra rezultate mai slabe însă cu o strategie bună de preţ şi o echipă profesionistă de vânzări se pot obţine vânzări satisfacatoare, cerere există”, a mai afirmat Valentin Ilie.

    Coldwell Banker Affiliates of Romania oferă servicii de consultanţă, brokeraj şi management al proprietăţilor imobiliare pe toate segmentele pieţei: rezidenţial, birouri, industrial, terenuri şi investiţii.

    Compania are 45 de sucursale – 15 în Bucureşti şi câte una în Alba Iulia, Arad, Bacău, Baia Mare, Bistriţa, Botoşani, Brăila, Bran, Braşov, Câmpulung, Cluj-Napoca, Constanţa, Drobeta-Turnu Severin, Galaţi, Iaşi, Miercurea Ciuc, Oneşti, Oradea, Piatra Neamţ, Piteşti, Ploieşti, Râsnov, Satu Mare, Sfântul Gheorghe, Suceava, Târgu Mures, Turda, Vaslui, Zalău şi Zărneşti.

  • Wienerberger: creştere de 3% – 5% în 2014 pe piaţa materialelor de zidărie

    Trendul crescător este validat şi de cele mai recente date publicate de Institutul Naţional de Statistică privind numărul locuinţelor rezidenţiale finalizate în primele trei trimestre ale lui 2014, care au înregistrat o creştere de peste 7% faţă de aceeaşi perioadă din 2013.

    „Piaţa de zidărie din România a înregistrat o evoluţie favorabilă în 2014, în linie cu aşteptările noastre. Anul curent ar putea reprezenta punctul de cotitură în evoluţia pieţei de zidărie din ultimii 5 ani şi ar putea marca trecerea către o perioadă de creştere organică a pieţei”, afirmă Corneliu Fecioru, membru în consiliul de administraţie, vânzări şi marketing Wienerberger.

    Conform lui, pentru a sprijini locuirea în condiţii decente în România este nevoie de o strategie pe termen lung. Una din soluţii ar putea fi demararea, în parteneriat public-privat, a unui program naţional privind construirea de locuinţe eficiente energetic, accesibile, destinate închirierii, precum şi evaluarea impactului economic al unui astfel de program asupra economiei României. Programul ar putea avea ca scop dezvoltarea unei pieţe de închiriere, private şi sociale, în vederea satisfacerii nevoii populaţiei pentru locuinţe de calitate şi accesibile adresate tinerilor şi persoanelor cu venituri mici-medii.

    Trendul este de a privi construcţia ca pe o investiţie. Clientul este mai educat şi mai conştient de beneficiile construirii cu materiale eficiente şi durabile. În procesul de construcţie a unei case, 50% din volum o reprezintă cărămizile şi planşeul ceramic, însă din punct de vedere al costurilor, acestea reprezintă numai aproximativ 5% din valoare. Din acest motiv, este foarte importantă alegerea unor produse de calitate şi care să ofere beneficii pe termen lung.

    Wienerberger Sisteme de Cărămizi este cel mai mare producător de blocuri ceramice din România. Compania deţine trei unităţi de producţie la nivel local, în Gura Ocniţei – Dâmboviţa, Sibiu şi Tritenii de Jos – Cluj. Wienerberger, cel mai mare producător global de cărămizi, a intrat pe piaţa din România în anul 1998 şi este unul dintre cei mai mari investitori din domeniul producţiei de materiale de construcţii. Principalele produse sunt sistemele de zidărie ceramică Porotherm şi Terca. Wienerberger AG deţine poziţia de lider pe piaţa de ţiglă ceramică din Europa, prin brandurile Koramic şi Tondach, şi este numărul unu pe piaţa de pavele de beton din Europa Centrală şi de Est, prin brandul Semmelrock. Wienerberger AG produce sisteme ţevi prin companiile Pipelife, unul dintre liderii mondiali în producţia de sisteme de ţevi de plastic şi Steinzeug Keramo, cel mai mare producător european de ţevi ceramice.

  • Dispută între administraţie şi Congres pe tema strategiei SUA împotriva grupării SI

    “După patru luni de campanie condusă de Statele Unite în Irak şi Siria, SI controlează în principal acelaşi teritoriu ca în această vară şi unul dintre motive, în opinia mea, este natura limitată a acestui efort” militar, a afirmat preşedintele republican al Comisiei pentru Afaceri Externe a Camerei Reprezentanţilor, Ed Royce.

    El şi colegii lui l-au primit în audiere pe Brett McGurk, emisar special al administraţiei americane pentru Irak.

    Royce a comparat cele aproximativ 1.100 de atacuri ale coaliţiei conduse de Statele Unite împotriva grupării SI cu “miile de ieşiri (aeriene) pe zi” din primul război din Golf, în 1991, după invazia Kuwaitului de către Irakul lui Saddam Hussein.

    Reprezentantul republican a criticat un “răspuns minimal” împotriva jihadiştilor ultraradicali sunniţi.

    În ceea ce priveşte Siria, strategia preşedintelui Barack Obama de a forma, înarma şi antrena grupuri de rebeli moderaţi este lentă şi inadecvată, a adăugat Royce. “Acestor grupuri siriene le lipseşte muniţie, nu primesc armament greu (…) şi în acelaşi timp sunt bombardate de 30-40 de ori pe zi de regimul (sirian al lui Bashar al) Assad încercând în acelaşi timp să combată SI”, a criticat congresmenul republican.

    McGurk a apărat strategia administraţiei, anunţând că antrenamentul a 5.000 de rebeli sirieni moderaţi va începe în martie. El a precizat că acest program de formare a primilor 5.000 de combatanţi ar urma să dureze “un an”, până în martie 2016.

    “Dar ce facem noi în Siria în prezent? Mor oameni şi cavaleria nu va veni până în 2016, aşa este?”, a declarat un alt congresmen, Ted Poe. “Statele Unite au o strategie alternativă, altceva decât înarmarea acestor indivizi care nu vor ieşi până în 2016?”, a insistat alesul republican.

    “Da”, a replicat diplomatul McGurk: “Programul de formare şi echipare este un element minor într-o campanie globală şi plurianuală. Prima fază este în Irak. În Siria, vom reduce capacităţile SI”.

  • Peste 400 de mineri protestează în curtea Complexului Energetic Hunedoara

    Cei aproximativ 400 de mineri, îmbrăcaţi în salopete de lucru şi cu lămpi de mină, au decis, luni dimineaţă, să se solidarizeze cu colegii lor de la Lonea care au declanşat protestele cu o zi în urmă.

    Minerii au făcut un foc în curtea CEH, iar de câte ori ajunge la sediu câte un reprezentant al administraţiei aceştia huiduie şi strigă “Hoţii”, “Demisia”, Nu ne enervaţi, că o să regretaţi”, “Vă rugăm să ne scuzaţi, nu producem cât furaţi”, “Hoţii, hoţii” şi au cântat “Deschide uşa, creştine”.

    Liderul minerilor de la Vulcan, Ioan Ciobotaru, a spus că minerii din schimbul patru de la Lonea care s-au blocat în subteran miercuri noapte au ieşit din mină joi, în jurul orei 7.00, în timp ce ortacii care au protestat, pe parcursul nopţii, în curtea Complexului Energetic Hunedoara au plecat acasă, fiind înlocuiţi de colegii lor din schimul întâi.

    Minerii aşteaptă să ajungă de la Deva directorul general al Complexului Energetic Hunedoara, Aurel Niculescu, unul din membrii echipei de conducere căruia ei îi cer demisia.

    Protestele minerilor au început miercuri seară, la schimbul al treilea, la Lonea, unde ortacii au decis să nu mai intre în subteran, nemulţumiţi de lipsa echipamentelor de lucru, de “minciunile” şi “incompentenţa” şefilor, pe care îi acuză că le pun în pericol locurile de muncă.

    Ulterior, cei peste o sută de mineri au plecat pe jos la sediul Complexului Energetic Hunedoara din Petroşani, pentru a protesta. Ortacii au mers pe jos aproximativ opt kilometri, de la mina Lonea situată în localitatea Petrila şi până în Petroşani.

    La Petroşani au ajuns, miercuri seară, şi aproximativ 60 de mineri din schimbul patru de la Vulcan, pentru a se alătura protestului ortacilor de la Lonea, însă aceştia s-au întors la unitatea minieră după circa o oră.

    ”Nu ne-aţi dat materiale şi vă bateţi joc de noi ca să ne folosiţi ca scuză în faţa ministrului (n.r. – ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu), când vă va cere, în 15 decembrie, programul realist de eficientizare şi reorganizare a Compexului Energetic Hunedoara. Asta aţi făcut de fap”, i-a strigat unul dintre protestatari directorului general adjunct al CEH, Nicolae Drăgoi, chemat de mineri în curtea companiei.

    Întrebat dacă acuzaţiile minerilor sunt reale, Drăgoi a răspuns: ”Nu ştiu. Se lucrează la un program la Deva, nu ştiu mai multe amănunte”. El nu a putut confirma dacă vreun responsabil din divizia minieră participă la întocmirea programului de eficientizare şi reorganizare a CEH.

    Liderul de sindicat a susţinut că ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, le-a dat termen celor din conducerea CEH ca până la jumătatea lunii decembrie să prezinte un program realist de eficientizare şi reorganizare a companiei.

    Potrivit sursei citate, cei din conducerea CEH ar fi premeditat totul pentru a avea o scuză în faţa ministrului atunci când vor merge cu ”lecţiile nefăcute la Bucureşti”.

    CEH cuprinde patru unităţi miniere, respectiv Lonea, Livezeni, Vulcan şi Lupeni, dar şi termocentralele Paroşeni şi Mintia, numărul angajaţilor, mineri şi energeticieni, ajungând la aproximativ 6.700. Directorul general al complexului este Aurel Niculescu, iar din conducere mai fac parte directorul general adjunct, Nicolae Drăgoi, şi Gabriel Petrescu, director al Diviziei miniere. Directorul economic al CEH, Maria Ciobanu, şi-a anunţat demisia din funcţie în urmă cu câteva zile, Niculescu susţinând însă că aceasta a revenit asupra deciziei. Aurel Niculescu a fost numit în funcţia de director general al CEH de ministrul Economiei, Constantin Niţă, cel care l-a numit şi pe Nicolae Drăgoi în funcţia de director general al Societăţii Naţionale a Huilei, înainte ca acesta să fuzioneze cu CEH.

    Aproximativ 200 de mineri de la Lonea au protestat şi în luna iulie, ei refuzând să intre în subteran, nemulţumiţi că vor pierde anumite drepturi odată cu avizarea noului contract colectiv de muncă de către Consiliul de Administraţie al Complexului Energetic Hunedoara. Minerii au renunţat la protest după ce revendicările lor au fost soluţionate de administraţia CEH.

  • Alpha Real Estate Services a vândut 40 de apartamente în Doamna Ghica Plaza şi 20 în Green Vista Residence

    Repoziţionarea proiectelor precum şi relansarea vânzărilor au fost însoţite de investiţii suplimentare în ambele proiecte rezidentiale, investiţii care au vizat economii de costuri pentru locatarii deja existenţi (electricitate, gaz, întreţinere etc), apartamente cu finisaje de înaltă calitate în diverse opţiuni, la alegerea cumpărătorului, securitate, precum şi diverse beneficii colaterale, cum ar fi locuri de joacă pentru copii şi spaţii verzi. Investiţiile vor continua şi în viitor”, a declarat Iulian Călin, director general, Alpha Real Estate Services.

    Alpha Real Estate Services a plătit integral în luna noiembrie taxele notariale aferente fiecărei tranzacţii încheiate. “Pentru întreaga lună decembrie, fiecare nou proprietar va primi de la noi tichete cadou de cumpărături în valoare de 4.000 de lei. Încercăm să le facilităm clienţilor noştri împrumuturi preferenţiale direct de la bancă, iar împreună cu Alpha Bank România am dezvoltat un produs special de creditare dedicat celor două complexuri rezidenţiale, în condiţii similare, sau chiar mai bune decât cele oferite prin programul Prima Casă”, a adăugat Răzvan Caracota, director de vânzări, Alpha Real Estate Services.

    Pentru ambele complexuri rezidenţiale există şi opţiunea de rate la dezvoltator. “Achiziţia se poate realiza şi direct de la noi, cu plata în rate şi un avans de doar 20% din valoarea apartamentului”, a adăugat Iulian Călin.

    Alpha Real Estate Services deţine un portofoliu de clienţi cu proprietăţi cu o valoare de peste 100 de milioane de euro.

    Green Vista Residence este situat în nordul Bucureştiului, în Pipera, lângă Pădurea Tunari. Complexul are 258 de apartamente de 2, 3, 4 camere şi 6 penthouse-uri, locuri de parcare subterane şi supraterane, loc de joaca si zone verzi pentru relaxare, în cadrul a 6 clădiri dezvoltate pe 9130 mp de teren (2 clădiri fiecare cu 10 etaje şi 4 clădiri, fiecare cu 9 etaje).

    Doamna Ghica Plaza este situat în partea de nord-est a Bucurestiului. Complexul este format din 9 blocuri (4 blocuri de 4 etaje, 4 blocuri de 16 etaje şi 1 bloc de 24 etaje) şi este dotat cu două nivele subterane pentru locuri de parcare şi zone de depozitare.

    Alpha Real Estate Services, cunoscută până recent ca Alpha Astika Akinita România, este o filială a Alpha Astika Akinita AE Grecia, companie listată la Bursa din Atena.

  • Limuzina lui Ceauşescu, vândută la licitaţie pentru 37.000 de euro

    Colecţia de bijuterii a Marinei Dimitropoulus a fost de asemenea apreciată, aducând un total de 12.000 euro pentru cele trei piese rafinate. Secţiunea de bijuterii s-a dovedit a fi cea mai preţuită de public, rata acesteia de adjucare depăşind 90%. Printre cele mai semnificative creşteri au reuşit pandantivul din aur, ornamentat cu safire roze (900 euro, peste triplul preţului de pornire), inelul de aur cu citrin mare (1000 euro, de 5 ori preţul de pornire), setul Art Deco de seară din platină, decorat cu diamante şi safire (4.750 euro) sau inelul din aur alb, cu safire, diamante şi acvamarin (1.800 euro, de 5 ori preţul de pornire).

    În topul preferinţelor publicului s-au aflat şi obiectele religioase de colecţie precum Porţile împărăteşti adjudecate pentru 3.900 euro, icoana Maica Domnului cu pruncul adjudecată pentru 4.000 euro, la fel şi icoana cu Sfântul Părinte Nicolae adjudecată pentru 3.000 euro.

    Artmark mai organizează pe 17 decembrie, Licitaţia de Iarnă, ediţie aniversară, la JW Marriott Grand Hotel Bucharest. Opere de prestigiu semnate de Nicolae Grigorescu, Theodor Aman, Nicolae Tonitza, Theodor Pallady, Gheorghe Petraşcu, Nicolae Dărăscu, Alexandru Ciucurencu, Ion Ţuculescu, Corneliu Baba vor putea fi admirate până pe 16 decembrie la Artmark.

  • STUDIU: Jumătate dintre românii din mediul urban a făcut cumpărături de Black Friday

    Telefoanele mobile au avut cel mai mare succes de Black Friday 2014, 13% dintre cumpărători orientându-se către aceste produse. Pe următoarele locuri în topul preferinţelor acestora s-au clasat articolele de îmbrăcăminte şi încălţăminte (12%), televizoarele (9%), cărţile (7%), aspiratoarele (5%), tabletele (4,4%) şi laptopurile (4.4%).

    Înainte de Black Friday, potrivit datelor iSense.Solutions, doar 28% dintre orăşeni doreau să achiziţioneze produse cu această ocazie, în timp ce 54% erau indecişi şi aşteptau să vadă promoţiile.

    „Este interesant că aproape jumătate dintre românii care au cumpărat de Black Friday era indecisă înainte de eveniment. Astfel, putem spune că retailerii au îndeplinit aşteptările românilor sau poate chiar le-au depăşit cu promoţiile pe care le-au oferit anul acesta de Black Friday, 66% dintre cumpărători fiind de părere că evenimentul de anul acesta a fost mai reuşit decât cel din 2013”, a declarat Andrei Cânda, managing partner al iSense.Solutions.

    Conform studiului, 7 din 10 cumpărători cred că a meritat să aştepte promoţiile pentru a-şi achiziţiona produsele dorite. De asemenea, 68% dintre aceştia s-au declarat mulţumiţi de nivelul reducerilor. Totuşi, Black Friday 2014 a fost mai puţin apreciat de persoanele din intervalul de vârstă 35-44 de ani, 55% dintre acestea declarându-se nemulţumite de discount-uri şi apreciind evenimentul ca fiind sub cel de anul trecut.

    „Principalele motive pentru care o mare parte dintre consumatorii indecişi a achiziţionat, în cele din urmă, produse de Black Friday au fost atât nivelul reducerilor, cât şi durata mai mare a ediţiei de anul acesta, ceea ce le-a oferit mai mult timp pentru a lua o decizie. Astfel, 87% dintre cumpărători au apreciat faptul că evenimentul s-a desfăşurat pe mai multe zile”, a adăugat Traian Năstase, Managing Partner iSense.Solutions.

    Achiziţiile de Black Friday s-au desfăşurat în special online, 62% dintre cumpărători alegând să profite de promoţiile magazinelor online, în timp ce 28% au preferat magazinele fizice. De asemenea, 10% dintre cumpărători au achiziţionat atât din magazinele fizice, cât şi de pe internet.

    Studiul a fost realizat online de către compania iSense.Solutions în cadrul Panelului ResearchRomania.ro. Datele sunt reprezentative pentru persoanele cu vârsta de peste 15 ani, din mediul urban din România. Rezultatele au un grad de eroare de +/-4,9%, la un nivel de incredere de 95%.

  • Pieţele externe au devenit ultima speranţă pentru businessurile locale

    După ce sectorul românesc de materiale de construcţii a ajuns de la o valoare de 5 miliarde de euro în anii de boom la doar 3 miliarde de euro anul acesta, a devenit din ce în ce mai clar pentru firmele româneşti că piaţa de desfacere nu se mai poate rezuma doar la România. ”Este periculos să depinzi doar de piaţa locală. Construcţiile sunt în scădere, iar cine depinde doar de piaţa românească are o mare problemă„, afirmă Marius Pantiş, directorul general şi unul dintre acţionarii producătorului de ferestre şi uşi din PVC şi aluminiu Optimedia din Oradea. Compania a fost cu un pas înaintea crizei şi a demarat exporturile în 2007, când primele valuri ale turbulenţelor economice abia se făceau simţite în Statele Unite. Acum se aşteaptă ca 60% din vânzările de 11,5-12 milioane de euro de anul acesta să ajungă în ţări vest-europene, dar şi în Statele Unite sau chiar şi în  Japonia, unde compania a avut anul acesta prima livrare.

    Pentru a-şi face intrarea pe aceste pieţe, compania ia pulsul prin participarea la târguri şi expoziţii. Numai anul acesta a fost la mai multe târguri, în Paris, Bruxelles, Tokio şi Singapore. Cel mai recent la care a participat a fost Equip Baie din Paris, care a avut loc în noiembrie. Investiţiile în târguri sunt pe măsură: standul şi întreaga participare la Equip Baie a costat Optimedia 52.000 de euro. ”Investim în speranţa că vom creşte numărul de clienţi, e o investiţie care are rezultate„, afirmă Pantiş. Chiar dacă a ajuns la 220 de parteneri prin care îşi comercializează produsele pe plan extern şi mult mai puţini, 45, în România, antreprenorul român spune că nu va renunţa la livrările pentru piaţa locală, mai ales că nu plănuieşte să mute producţia de la Oradea în alte ţări. ”E mai multă stabilitate în vest, dar producţia acolo e o provocare foarte mare. Ai nevoie de spaţiu, stocuri, utilaje, oameni şi control. Costurile de transport sunt din ce în ce mai mici, de ce să nu produci în România?„, arată Pantiş.

    Dacă acum câţiva ani târgurile şi expoziţiile de specialitate din străinătate nu prea aveau şi participanţi români, acum firmele locale îşi fac din ce în ce mai des apariţia la astfel de evenimente. Tot la Equip Baie a venit anul acesta şi grupul MCA, specializat în producţia de uşi de garaj şi rulouri pentru ferestre, după ce a mai participat la acest târg şi la precedenta ediţie, din 2012. ”Când piaţa locală nu e suficientă, exportul capătă o miză din ce în ce mai mare„, afirmă Ciprian Oprea, directorul general şi unul dintre acţionarii grupului. El îşi doreşte o prezenţă cât mai activă pe piaţa franceză, deşi aceasta este una dificilă, în care accesul este destul de ”greoi„, fiind un sector destul de concentrat, cu puţini jucători. Chiar şi aşa, potenţialul şi oportunităţile sunt evident mai mari decât în România.

    ”Piaţa de uşi de garaj din Franţa este de 20 de ori mai mare decât în România şi se ridică la 240.000 de unităţi anual„, explică Oprea motivul pentru care Hexagonul reprezintă una dintre principalele ţinte ale MCA. Compania, care are o fabrică în Jilava, judeţul Ilfov, a demarat primele exporturi în 2010, iar anul acesta se aşteaptă ca 28% din cifra de afaceri estimată la 8 milioane de euro să fie generată de livrările la extern. Oprea mai apreciază piaţa franceză şi din alt punct de vedere, dincolo de gusturile diferite la nivel de modele: termenul de livrare. Românii sunt mult mai nerăbdători, vor să primească produsele cât mai repede, în timp ce francezii înţeleg că o comandă de calitate nu se face bătând din palme. ”E vorba de maturitatea pieţei. La un moment dat, se va înţelege şi în România că a livra în 3 zile înseamnă costuri mai mari„, spune Oprea.

    Un alt producător român de materiale de construcţii care a participat anul acesta la târgul parizian Equip Baie este Aplast, cu activităţi în zona de uşi şi ferestre din PVC, aluminiu şi lemn. ”Am început să mergem la târguri începând de anul acesta. Sunt scumpe, dar demonstrează pieţei că existăm. Dezvoltăm direcţia exporturilor, e singura opţiune fezabilă„, spune Cătălin Nicolaescu, directorul general şi unul dintre acţionarii Aplast. Compania, care deţine două fabrici, una în localitatea 1 Decembrie din judeţul Ilfov şi una în Ceptura, judeţul Prahova, a prins gustul exporturilor în plină criză, în 2011, iar anul acesta se aşteaptă ca livrările în străinătate, în ţări precum Franţa, Italia, Belgia sau chiar SUA, să genereze 70% din producţie.

    Grupul Aplast are trei companii, Aplast, Aplast Wood Industry şi Aplast Trading, cu afaceri cumulate de 37 milioane de euro în 2013. Pentru anul 2014, directorul com-paniei estimează că cifra de afaceri a grupului va scădea cu circa 20% din cauza declinului pieţei româneşti. Pe de altă parte, livrările în străinătate ale grupului s-au dublat anul acesta faţă de 2013, urmând să înregistreze un plus şi în perioada următoare; în consecinţă, Aplast are în plan să mai angajeze 150 de persoane pentru fa-brica din 1 Decembrie, pe lângă cei 350 de salariaţi pe care îi are în prezent grupul.

    Timpul va spune dacă livrările în străinătate vor ajunge să salveze piaţa locală a materialelor de construcţii, pusă la pământ de criză. Pe de altă parte, nici în vest situaţia economică nu este roz, dar faptul că brandurile şi produsele româneşti ajung în casele vest-europenilor, ale americanilor sau chiar ale asiaticilor nu este doar un motiv de mândrie, ci şi o necesitate. Exporturile nu mai sunt o opţiune pentru producătorii români, ci devin obligatorii pentru supravieţuire.

  • Oraşul lui Schindler, eroul care a salvat de la moarte mii de evrei, atrage anual 2,5 milioane de turişti străini

    După nicio oră de la plecarea din Varşovia, eram deja în Rynek, piaţa principală din centrul vechi al oraşului, unde se arătau rând pe rând, din trapul cailor care plimbau în trăsuri elegante turişti entuziasmaţi, faţadele pastelate ale clădirilor medievale. Într-una din cele mai  mari pieţe medievale din Europa, am simţit că fac o călătorie în timp.

    În mijlocul pieţei Rynek, în lumina slabă a stâlpilor de iluminat, se înălţa impunătoare catedrala Sfânta Maria, cu două turnuri ascuţite asupra căreia îşi îndreptaseră câţiva turişti bliţurile aparatelor de fotografiat. Sfânta Maria este cea mai faimoasă catedrală din Cracovia, dintre cele peste 100 de bazilici. „Din cel mai înalt turn al acestei catedrale răsună din oră în oră un sunet de trompetă în cinstea celui care a salvat în secolul al XIII-lea oraşul de invazia tătărilor, cântând la trompetă şi anunţând astfel că de porţile oraşului se apropie primejdia“, ne lămurea a doua zi ghida poloneză cu privire la sunetul pe care îl auzisem imediat ce păşisem în centrul vechi.

    Dacă în piaţă, din cel mai înalt turn al catedralei (de peste 80 de metri), se auzea acest „imn al oraşului“, numit Hejnal, în restaurantul Piano Rouge, unul din cele câteva zeci de localuri cochete din centrul vechi, răsuna vocea unei cântăreţe poloneze, acompaniată de sunete de pian şi de clinchetul tacâmurilor. Bucătaria poloneză se remarcă prin colţunaşii umpluţi cu varză, ciuperci, brânză sau carne, cunoscuţi ca pierogi, prin şniţelul de porc cu varză călită, brânza afumată din lapte de oaie (oscypek), dar şi supa tradiţională de sfeclă.

    Oraşul care atrage în prezent 2,5 milioane de vizitatori străini (mai mult decât populaţia României), dintr-un total de 10 milioane de turişti anual în Polonia, îşi leagă existenţa de o legendă faimoasă. Aceasta spune povestea unui rege, Krakus, fondatorul mitic al oraşului, şi a unui dragon care trăia într-o peşteră din dealul Wavel (pe care se află acum castelul regal). Dragonul, care devenise spaima oraşului, a fost învins de un cizmar, Skuba, care a pus în faţa peşterii un berbec umplut cu pucioasă, pe care l-a mâncat dragonul.

    Deşi a încercat să scape de focul care îl cuprinsese cu apa râului Vistula, dragonul a murit în final. Vistula, cel mai lung râu al Poloniei, scaldă Cracovia chiar în partea de sud a oraşului istoric, la dealul Wavel şi vechiul cartier evreiesc Kazimierz. Turiştii pot admira de pe dealul Wavel râul Vistula, cu vapoarele de agrement ce îl străbat. Aici, la o altitudine de 228 de metri deasupra nivelului mării, se află cea mai importantă atracţie turistică a Cracoviei şi cel mai importat complex arhitectural polonez: Castelul Regal, fostă reşedinţă a regilor Poloniei, simbol al istoriei şi culturii poloneze, dar şi catedrala gotică Wavel, în care se află mormintele mai multor regi polonezi, eroi naţionali sau poeţi. Tot aici, după cum ne-a lămurit ghida, sunt înmormântaţi preşedintele Lech Kaczynski şi soţia sa, decedaţi în accidentul aviatic din 2010 de la Smolensk (Rusia).

    Mai mult, din Cracovia a plecat la Vatican în 1978 Karol Wojtyla (cunoscut ca Papa Ioan Paul al II-lea), arhiepiscopul oraşului şi primul papă de origine slavă, dar şi primul papă ales din afara Italiei în peste 400 de ani.

    „Drumul Regal“, o rută pe care o alegeau pe vremuri suitele regale, începe din Piaţa Matejko, trece prin Poarta lui Florian, ajunge în piaţa centrală prin strada Florianska şi apoi pe strada Grodska şi Kanoniczna şi se opreşte tot la dealul Wavel.  Acum, o parte din această rută este străbătută zilnic de zeci de turişti din toate colţurile lumii. „Am avut grupuri de turişti din toată Europa, vara programul meu este foarte încărcat. Turismul reprezintă principalul sector ce asigură veniturile Cracoviei“, spune ghida poloneză care ne însoţeşte.

    Alte atracţii ale oraşului polonez sunt Universitatea Jagiellonă, una din cele mai vechi din Europa, dar şi Kazimierz, fostul cartier evreiesc, fondat în 1335 de regele Casimir Cel Mare. Iniţial Kazimierz fusese un oraş polonez, însă a devenit casa evreilor în 1495, când regele Jan Olbracht a cerut tuturor evreilor să plece din Cracovia. În Kazimierz a trăit o comunitate importantă de evrei, peste 60.000 de persoane, până la invazia naziştilor în al doilea război mondial.

    Cartierul a devenit faimos datorită filmului american „Lista lui Schindler“ (câştigător a şapte premii Oscar), regizat de Steven Spielberg, care spune povestea afaceristului german Oskar Schindler, care a salvat peste 1.000 de evrei de origine poloneză, angajându-i în fabrica sa în timpul Holocaustului, fabrică pe care turiştii o pot vizita astăzi, pe strada Lipowa. În fiecare an, în iunie-iulie, în acest cartier se organizează Festivalul Culturii Evreieşti.

    Anul trecut, turiştii străini au cheltuit în Polonia 9,4 miliarde de euro (din care 4,8 miliarde euro au fost cheltuiţi strict pe deplasările făcute în scop turistic), potrivit datelor de pe site-ul Ministerului Turismului şi al Sportului din Polonia. Aceeaşi sursă arată că Polonia a înregistrat 72 de milioane de sosiri ale vizitatorilor străini (din care 15,8 milioane au fost sosiri ale turiştilor străini) anul trecut, cei mai mulţi venind din Germania, Cehia, Ucraina, Slovacia, Belarus şi Rusia.

    Polonia, care împlineşte anul acesta 25 de ani de la căderea comunismului şi zece ani de la aderarea la Uniunea Europeană, este singura ţară a cărei economie a crescut în timp de criză. Polonezii au reuşit să se dezvolte prin absorbţia de fonduri europene, fiind cel mai eficient utilizator al banilor europeni. Pentru perioada 2014-2020, Polonia are alocate de la bugetul Uniunii Europene 82 de miliarde de euro, adică un sfert din toate fondurile UE rezervate politicii de convergenţă. În zece ani PIB-ul polonez s-a dublat, iar şomajul s-a înjumătăţit. Dacă în 2003 PIB-ul per capita era de 49% din media UE, anul trecut indicatorul era de 68% din media UE.

  • Horaţiu Ţepeş: „Bilka va rămâne copiilor. N-o văd de vânzare vreodată, decât dacă voi face şi alte afaceri”

    La 34 de ani, el controlează Bilka, companie care este liderul pieţei de produse pentru acoperişuri. A plecat la drum în urmă cu şapte ani având drept capital imaginea sa pe seama căreia a atras creditul din partea furnizorilor, iar cifra de afaceri a crescut cu o medie de 40% pe an. Acum are 130 de angajaţi, hale de producţie cât cinci terenuri de fotbal, vânzări ce ar urma să treacă anul acesta de 30 de milioane de euro şi planuri ca în câţiva ani să deschidă fabrici peste hotare.

    Ţepeş spune că nu are un mentor, că admiră oameni din diferite branşe, de pildă atitudinea lui Warren Buffet de-a lungul timpului dar şi abordarea lui Mittal, ambele fiind exemple de studiat, nu neapărat de urmat, ”depinde de context, conjunctură, tipologia fiecăruia”. Iar cărţi de business citeşte, dar pe unele le abandonează la jumătate, pentru că îi dau impresia că mai mult îl încurcă: ”Anumite cărţi mă pot influenţa negativ, pentru că dacă încep să povestească despre cum să fac exitul, mă încurcă, nu e un gând folositor nici pentru dezvoltarea mea nici a companiei”. Nici sfaturile economiştilor din alte pieţe nu le vede prea folositoare, pentru că experienţele din economiile mature nu se pot aplica total la piaţa locală. ”Dacă citesc într-o carte că o creştere de 40% pe an nu e sănătoasă eu pot aduce un contraargument solid”.

    Spune ferm că nu are niciun motiv pentru a vinde afacerea sau a accepta parteneri, dar a primit după 2009 oferte din partea producătorilor din Europa iar după 2013 au apărut şi fondurile de investiţii cu propuneri de discuţii; ”oferte nu am avut pentru că nu le-am dat curs”. Şi apreciază că valoarea companiei se plasează între 25 şi 40 de milioane de euro. Îşi aminteşte clar de o discuţie din 2009, cu un producător polonez, seara, la cină, care i-a spus că îi poate oferi 0,5 milioane de euro pentru preluare. ”Eu m-am gândit la momentul acela (deşi am dat răspunsul pe loc, n-am făcut o analiză), că 500.000 de euro pot fi scoşi pe dividende în 3-5 ani. Iar 500.000 de euro se cheltuiesc foarte rapid şi nu vedeam nicio eficienţă. Ce am gândit atunci, chiar s-a adeverit. Aşa gândesc şi acum”. Aşa că, spune acum, ”Bilka va rămâne copiilor. N-o văd de vânzare vreodată, decât dacă voi face şi alte afaceri”. Ţinteşte ca în 10-20 de ani să aibă o cifră de afaceri ”mult mai mare decât ceea ce avem acum, un business regional, care se va mişca mult mai greu când va avea 2-3.000 de angajaţi, dar dacă alţii din vest au putut să facă asta noi de ce n-am putea?”