BusinessMagazin

Blog

  • Vâlcov: Bugetul Ministerului Public creşte. Fila privind bugetul DNA va fi în proiectul aprobat

    Precizarea survine nemulţumirilor exprimate de Direcţia Naţională Anticorupţie cu privire la faptul că în proiectul de buget pentru 2015, publicat de Ministerul Finanţelor Publice, nu pot fi identificate fondurile alocate pentru instituţie, ci acestea sunt incluse în cele pentru Ministerul Public. Conform DNA, Ministerul Public ar urma să aibă un buget cu 31,94% mai mic decât cel din 2014.

    “Bugetul total al Ministerului Public în anul 2015 creşte, nu scade, acesta fiind de 707,88 milioane lei, adică în creştere cu 19,29 milioane lei faţă de cât a fost bugetul aprobat pentru anul 2014. Mai mult, Ministerul Finantelor Publice a primit solicitarile privind limitele de cheltuieli pentru anul 2015 din partea Ministerului Public, a luat act de ele, bugetul pentru anul 2015 al Ministerului Public şi, în mod automat, bugetele DNA si DIICOT, înregistând creşteri”, afirmă Vâlcov.

    El precizează că pe site-ul Ministerului Finantelor Publice a fost postată pentru consultare sinteza bugetelor ordonatorilor principali de credite, filele distincte de buget pentru instituţiile aflate în subordinea acestora urmând a fi anexate proiectului de lege privind bugetul de stat pentru anul 2015, care va fi aprobat de Guvern şi trimis Parlamentului spre dezbatere.

    “Bugetul total al Ministerului Public în anul 2015 este 707,88 milioane lei, în creştere cu 19,29 milioane lei faţă de cât a fost bugetul aprobat pentru anul 2014. Pe parcursul anului 2014, conform legii bugetului de stat pentru anul 2014, la bugetul total al Ministerului Public s-a adăugat la cheltuielile de personal suma de 323 milioane, reprezentând plată de titluri executorii pentru personalul bugetar din cadrul Ministerului Public. Facem menţiunea că pe parcursul anului 2015, conform legii, bugetul Ministerului Public va fi suplimentat cu titluri executorii care vor fi plătite pe parcursul acestui an”, se arată în comunicatul lui Darius Vâlcov.

    De asemenea, cu privire la bugetul Ministerului Public pentru anul 2015 sunt făcute următoarele precizări: cheltuielile pentru investiţii au crescut cu 39,48% faţă de 2014, de la 14,22 milioane la 19,84 milioane; cheltuielile pentru bunuri servicii s-au diminuat cu 1,03% de la 70,72 milioane la 70 milioane lei; cheltuielile cu fonduri europene nerambursabile au crescut cu 41,72% de la 1,09 milioane la 1,54 milioane lei.

    Ministrul delegat pentru buget menţionează că Ministerul Finanţelor Publice a primit solicitarile privind limitele de cheltuieli pentru anul 2015 din partea Ministerului Public şi a luat act de ele, bugetul pentru anul 2015 al Ministerului Public şi, în mod automat, bugetele DNA si DIICOT, înregistând creşteri.

    “Având în vedere importanţa bunei funcţionari a DNA si a DIICOT, interesul Ministerului Finanţelor Publice de a asigura resursele necesare acestor instituţii, precum şi pentru o informare publică transparenă şi clarificarea tutoror aspectelor, ministrul delegat pentru Buget va avea pe parcursul zilei de 12.12.2014 o întalnire cu conducerea Ministerului Justiţiei şi Ministerului Public”, se arată în comunicat.

  • Românii au creat unul dintre cele mai de succes jocuri de pe Facebook în acest an

    Solitaire 3 Arena, joc dezvoltat de compania românească MavenHut, a fost selecţionat printre cele mai de succes jocuri de pe platforma Facebook în 2014, la categoria jocuri preferate ale echipei Facebook. 

    Aceasta este cea de a doua nominalizare importantă a MavenHut, după ce Solitaire Arena s-a clasat anul trecut în Top 50 aplicaţii care monetizează pe Facebook, arată un comunicat al companiei.

    MavenHut este o companie tânără înfiinţată în 2012 de Cristi Badea, Bobby Voicu şi Elvis Apostol. Punctul de pornire pentru cei trei antreprenori a fost participarea la Startup Bootcamp Dublin, program de accelerare care i-a ajutat să dezvolte compania şi să intre în legătură cu fondul de investiţii SOSventures, care le-a oferit o finanţare câteva luni mai târziu.

    Performanţele MavenHut au fost recunoscute la nivel naţional şi internaţional, iar compania a fost distinsă de-a lungul timpului cu premii precum Global Innovator Award la Global Tech Symposium 2013, cea mai bună aplicaţie web, cel mai bun startup şi cel mai bun co-fondator la The Next Web Romanian Startup Awards 2013, cel mai bun pitch la How to Web Startup Spotlight 2012 sau Forbes Emergent Entrepreneur of the Year oferit lui Cristi Badea. Astăzi, cei 30 de angajaţi ai MavenHut îşi desfăşoară activitatea din centrul de dezvoltare al companiei situat în Piaţa Victoriei, Bucureşti, precum şi din biroul mai mic din Dublin, Irlanda, iar fondatorii plănuiesc să dezvolte noi titluri şi să îşi mărească echipa.

    Lansat în mai 2014, Solitaire 3 Arena numără în prezent peste 2 milioane de utilizatori, 70% dintre aceştia fiind femei cu vârsta medie de peste 40 de ani, majoritatea din Statele Unite, Franţa şi Germania. „Solitaire 3 Arena este cel de al doilea titlu de succes al MavenHut pe piaţa internaţională, iar nominalizarea printre cele mai de succes jocuri ale anului pe platforma Facebook ne onorează şi ne confirmă faptul că reuşim în continuare să ne remarcăm în industria dezvoltării de jocuri sociale prin calitatea produselor noastre. Ne dorim să continuăm pe această tendinţă ascendentă şi în 2015 şi ne propunem să ne extindem echipa şi să lansăm noi titluri care suntem convinşi că vor fi cel puţin la fel de apreciate ca cele precedente”, spune Cristi Badea, Co-Fondator MavenHut.

  • Preşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara, arestat pentru fapte de corupţie, suspendat din funcţie

    Potrivit unui comunicat al Prefecturii Hunedoara, prefectul Sorin Vasilescu a emis, joi, ordinul privind constatarea suspendării de drept a mandatului de preşedinte al Consiliului Judeţean Hunedoara, după ce, miercuri, Curtea de Apel Alba Iulia a informat că a fost luată măsura arestării la domiciliu împotriva lui Mircea Moloţ.

    Aceeaşi decizie a fost luată de prefectul judeţului Hunedoara şi în privinţa vicepreşedintelui CJ Tiberiu Balint şi a viceprimarului comunei Vorţa, Emanoil Milică Pup, cercetaţi în acelaşi dosar.

    Tiberiu Balint a demisionat, începând cu 11 decembrie, din funcţiile de consilier judeţean şi vicepreşedinte al CJ, pentru “a-şi putea dovedi nevinovăţia”, dar demisia sa va intra în vigoare doar după ce consilierii judeţeni vor lua act de ea în şedinţă ordinară.

    Şeful CJ Hunedoara, Mircea Moloţ, fostul vicepreşedinte CJ Tiberiu Balint, ginerele lui Moloţ, Roberto Patrik Venter, şi oamenii de afaceri Vasile Axinte şi Emanoil Milică Pup au fost reţinuţi în 3 decembrie pentru fapte de corupţie, iar ulterior cercetaţi sub control judiciar.

    Curtea de Apel Alba Iulia a decis, marţi, în urma unei contestaţii depuse de DNA, ca Mircea Moloţ şi ceilalţi patru inculpaţi să fie arestaţi la domiciliu, pe o perioadă de 30 de zile.

    Potrivit unui comunicat al DNA, Mircea Moloţ este acuzat de trafic de influenţă, în formă continuată, luare de mită, în formă continuată, folosirea influenţei ori autorităţii în scopul obţinerii de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, spălare de bani, în forma instigării, conflict de interese şi deţinerea fără drept a unui document care conţine informaţii secrete de stat.

    De asemenea, Tiberiu Balint este acuzat de luare de mită, în formă continuată, fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată, spălare de bani, în forma instigării, în timp ce Pup este acuzat de dare de mită în formă continuată, dare de mită, în formă continuată, fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată, spălare de bani, în forma complicităţii.

  • Agenţia pentru administrarea bunurilor sechestrate, înfiinţată până la sfârşitul lunii martie

    La propunerea Ministerului Justiţiei, Guvernul a adoptat în şedinţa de miercuri, 10 decembrie, un memorandum prin care se înfiinţează, în subordinea ministerului, o agenţie dedicată gestionării bunurilor sechestrate în cadru procesual-penal.

    Potrivit MJ, noua structură va deveni operaţională până la sfârşitul lunii martie 2015 şi va dispune de 30 de posturi, rolul ei fiind de a administra bunurile sechestrate în cadrul unor proceduri penale, activitate care, în prezent, este realizată de mai multe instituţii, ceea ce creează dificultăţi în gestionarea şi, ulterior, valorificarea acestora.

    De asemenea, noua structură va avea un rol de coordonare şi decizie, în activitatea de valorificare a bunurilor confiscate, în cooperare cu ANAF.

    “Ori de câte ori am avut ocazia am susţinut că un factor esenţial pentru pedepsirea celor care au încălcat legea, dar şi pentru descurajarea producerii de noi infracţiuni este recuperarea prejudiciilor pentru că nimeni nu comite o infracţiune dacă ştie că nu se poate alege cu un câştig material. Înfiinţarea acestei structuri în cadrul MJ va permite ca bunurile care în prezent se depreciază pe durata procedurilor judiciare, pierzându-şi din valoare, să fie corect şi eficient administrate astfel încât în final să avem un grad cât mai ridicat de valorificare a acestora şi, implicit, să alimentăm bugetul de stat cu sume cât mai mari de bani”, a declarat ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc.

  • Vicepreşedinte CSM: Politicienii trebuie să se abţină de la comentarii pe teme de justiţie, despre dosare penale

    “Politicienii, persoanele publice, în discursurile publice, ar trebui să se abţină de la comentarii concrete în raportul cu temele concrete pe justiţie, cu dosarele penale care se află, într-un fel sau altul, la un moment dat, în investigare la procuror, în urmărire penală sau în judecată. Vreau să mai spun că am avut în vedere şi avem în vedere, în raport de prevederea constituţională că CSM este garantul independenţei justiţiei, că independenţa pe care o vizăm este independenţa obiectivă, indiferent de ceea ce crede procurorul sau judecătorul care are cauza în investigare sau care judecă respectiva cauză”, a declarat procurorul Gheorghe Muscalu, după ce plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a constatat că independenţa justiţiei a fost afectată prin declaraţiile făcute de preşedintele Traian Băsescu, premierul Victor Ponta şi europarlamentarul Monica Macovei.

    Întrebat dacă politicienii ar putea fi amendaţi pentru declaraţiile care afectează independenţa justiţiei, Gheorghe Muscalu a spus că CSM nu se poate transforma într-o structură care sancţionează contravenţional.

    “Nu le putem da amenzi, s-a discutat acest lucru, nu cred că putem transforma Consiliul Superior al Magistraturii într-o structură care să sancţioneze contravenţional, nici nu ar fi constituţional din acest punct de vedere, nu ar fi legal”, a spus Gheorghe Muscalu.

    Vicepreşedintele CSM a apreciat că atacurile politicienilor la adresa justiţiei se vor diminua şi vor rămâne doar cazuri izolate atunci când clasa politică “se va maturiza” şi va înţelege că trebuie să susţină justiţia, care nu face altceva decât să susţină statul de drept.

    “Aceste atacuri apar în principal în perioade de campanie electorală, în perioade mai importante pentru decizia politică. Vedem că, de o perioadă de timp, atacurile la justiţie s-au diminuat sau, cel puţin, ele se manifestă într-o limită rezonabilă”, a mai spus Muscalu.

    Preşedintele Traian Băsescu, premierul Victor Ponta şi europarlamentarul Monica Macovei au afectat independenţa justiţiei prin declaraţiile lor despre dosarele Microsoft şi Lukoil şi despre o eventuală decizie a instanţei privind incompatibilitatea lui Klaus Iohannis, a constatat, joi, plenul CSM.

    Prin decizia de joi a plenului, membrii CSM nu şi-au însuşit concluziile inspectorilor judiciari potrivit cărora Traian Băsescu nu a încălcat independenţa justiţiei atunci când a afirmat că în dosarul Microsoft “vor mai apărea surprize, inclusiv persoane”. IJ mai stabilise că premierul Victor Ponta nu a depăşit limitele discursului politic atunci când spunea că Guvernul nu intervine în justiţie în cazul Petrotel-Lukoil, dar că susţine salvarea locurilor de muncă ale angajaţilor şi plata salariilor către aceştia, cerându-i ministrului Justiţiei să transmită tuturor, în mod corect, acest mesaj.

    Singurele concluzii ale inspectorilor judiciare pe care CSM şi le-a însuşit se referă la raportul în cazul declaraţiilor făcute de Monica Macovei, conform cărora Victor Ponta, procurorul şef al României şi soţia lui Tiberiu Niţu au pus presiune pe procurori pentru ridicarea sechestrului la rafinăria Petrotel Ploieşti, dar şi în cazul premierului care a declarat în octombrie că liberalul Klaus Iohannis va fi declarat incompatibil de ICCJ, întrucât aceasta este practica unitară a instanţei supreme, în toate cazurile similare. În ambele situaţii, IJ a stabilit că a fost încălcată independenţa justiţiei.

  • O companie aeriană cu un singur avion vinde bilete la clasa business la preţ de economy

    La Compagnie, o firmă privată cu un singur avion, oferă locuri business class la jumătate faţă de preţul altor companii. Compania operează un singur zbor pe zi, pe ruta New York – Paris.

    “Suntem o companie franceză, aşa că mâncarea este extrem de importantă. Sunt feluri pe care în mod normal le-ai avea într-un restaurant”, a declarat unul dintre directorii companiei, citat de WSJ.

    Toţi pasagerii au acces la o tabletă, iar scaunele se pot transforma în paturi pentru a permite odihna pe o suprafaţă plană.

    Compania oferă trei tipuri de bilete: unul flexibil, care poate fi folosit oricând, semi-flexibil, valabil pentru o perioadă limitată, şi biletele promoţionale, care pot fi achiziţionate cu 1.250 de dolari de persoană, preţ similar celor de la clasa economy ale altor companii aeriene.

  • Cursul de referinţă a urcat peste 4,45 lei/euro, pentru prima dată de la sfârşitul lunii aprilie

    Referinţa pentru euro a urcat cu 1,31 bani, la 4,4546 lei/euro, cel mai ridicat nivel începând din 28 aprilie, când cursul s-a situat la 4,4549 lei/euro. Cel mai recent, un curs mai ridicat de 4,45 lei/euro a fost înregistrat pe 30 aprilie, la 4,4503 lei/euro.

    Pentru dolar, paritatea a scăzut cu 0,98 bani, la 3,5787 lei. Evoluţia leului în raport cu dolarul este determinată în funcţie de raportul dintre dolar şi euro pe marile pieţe financiare.

    Cursul francului elveţian a urcat cu 1,28 bani, la 3,7077 lei, cel mai ridicat nivel începând de la mijlocul lunii martie. O paritate mai ridicată a fost înregistrată cel mai recent pe 18 martie, la 3,7081 lei.

    Cursurile de schimb leu/dolar şi leu/franc elveţian sunt calculate de BNR în funcţie de paritatea leu/euro şi cotaţiile de schimb euro/dolar şi euro/franc elveţian.

    Cu puţin înainte de ora 13:00, când BNR anunţă cursul de referinţă, euro era cotat în piaţa interbancară la 4,4535 – 4,4550 lei/euro, faţă de 4,4430 lei în tranzacţiile de pe finalul şedinţei de miercuri.

    Schimburile au variat într-un inteval mai amplu de 1 ban, cu minimul la 4,4435 lei/euro şi maximul la 4,4550 lei/euro. Volumele au fost ridicate în prima jumătate a şedinţei de joi, cu aproximativ 50% peste media pentru acest interval al zilei.

    “Mişcarea este venită din factori externi, iar leul merge împreună cu regiunea. Există un sentiment de risc şi lumea încearcă să iasă de pe emergente şi să intre pe chestii sigure”, a declarat pentru MEDIAFAX dealer-ul unei bănci.

    În regiune, forintul s-a depreciat cu 0,2% faţă de euro, în timp ce zlotul a înregistrat o variaţie mai redusă.

    Ratele medii ale dobânzilor practicate de băncile comerciale pentru depozitele atrase (ROBID) şi plasate (ROBOR) în lei pe termen de o zi se situează joi la 0,08% – 0,49% pe an, faţă de 0,09% – 0,48% pe an miercuri.

    Ratele medii ale dobânzilor pentru plasamentele pe termen de o săptămână se află la 0,13% – 0,61% pe an, comparativ cu 0,14% – 0,62% pe an în ziua anterioară.

    Dobânda ROBOR pentru plasamente cu scadenţă la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile pentru cele mai multe credite în lei acordate de bănci pe termen scurt şi mediu, a scăzut uşor, la 1,64% pe an, de la 1,65% pe an în ziua anterioară.

  • CODUL PORTOCALIU de inundaţii, menţinut pe râuri din cinci judeţe din sud, până vineri seară

    Astfel, în intervalul joi, ora 13.00 – vineri, ora 18.00, se află sub cod portocaliu râurile Călmăţui (judeţele Olt şi Teleorman), Vedea pe sector aval confluenţă cu râul Teleorman (judeţul Teleorman), Teleorman curs inferior (judeţul Teleorman), Neajlov curs mijlociu şi inferior (judeţele Dâmboviţa şi Giurgiu), Glavacioc (afluent al Neajlovului – judeţul Giurgiu) şi Sabar curs inferior (judeţele Giurgiu şi Ilfov), potrivit unei avertizări emise de Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor (INHGA).

    Joi, în intervalul 13.00 – 18.00, râul Jiu (sector îndiguit) este tot sub cod portocaliu, în judeţul Dolj, pe sectorul Răcari – Podari. După ora 18.00, râul Jiu va trece, în acest sector, pe atenţionare cod galben.

    INHGA mai precizează că sub cod galben se află, în intervalul joi, ora 13.00 – vineri, ora 18.00, râurile din bazinele hidrografice Desnăţui (judeţele Mehedinţi şi Dolj), Jiu pe sector aval confluenţă Motru (judeţul Dolj), Teslui ( judeţele Dolj şi Olt), Vedea pe sectorul aval Văleni – amonte confluenţă Teleorman (judeţul Teleorman), Teleorman curs mijlociu (judeţul Teleorman).

  • Maşini sport personalizate ce urmau să apară în noul film din seria “James Bond”, furate din Germania

    Vehiculele din această flotă auto, în valoare de aproape 800.000 de euro, au fost personalizate special pentru noul film din franciza cinematografică “James Bond”.

    “Suntem la curent cu furtul unui număr de modele Range Rovers din Dusseldorf, Germania. Este vorba de o infracţiune, iar poliţia a iniţiat o anchetă”, au declarat reprezentanţii constructorului auto Land Rover pentru publicaţia Daily Express.

    Cele nouă automobile urmau să participe la filmarea unor scene în munţii Alpi.

    O serie de detalii despre noul film “James Bond” au fost date publicităţii săptămâna trecută, în cadrul unui eveniment organizat la Studiourile Pinewood din comitatul Buckinghamshire din Marea Britanie.

    Actorul Daniel Craig, interpretul personajului James Bond, spune că scenariul noului lungmetraj “este mai bun decât cel al filmului precedent” din această franciză.

    Daniel Craig, în vârstă de 46 de ani, va interpreta astfel pentru a patra oară rolul agentului 007, după ce a jucat anterior acest rol în filmele “Casino Royale” (2006), “007: Partea lui de consolare/ Quantum of Solace” (2008) şi “007: Coordonata Skyfall/ Skyfall” (2012).

    În acest film, ce va fi regizat de Sam Mendes, spionul britanic va avea un adversar tenace în persoana unui personaj malefic, ce va fi interpretat de actorul austriac Christoph Waltz.

    Dave Bautista, un celebru sportiv american, practicant de wrestling, va juca şi el în noul film din seria “James Bond”.

    Actriţa italiană Monica Bellucci şi actriţa franceză Léa Seydoux au fost alese pentru a interpreta rolurile feminine principale – Bond Girls – în filmul “Spectre”, cel de-al 24-lea lungmetraj din seria “James Bond”.

    Filmările vor debuta luni şi vor dura şapte luni. Filmul “Spectre” va fi turnat în studiourile Pinewood din apropiere de Londra, la Roma, în Mexic, Tanger şi în Alpii austrieci, a precizat Sam Mendes, care va regiza astfel al doilea film “James Bond” din cariera sa, după “007: Coordonata Skyfall”.

    Regizorul a dezvăluit de asemenea cu această ocazie un alt star al filmului “Spectre”: noul model de automobil Aston Martin, DB10. Precedentul model, DB5, a fost transformat în cenuşă în “Skyfall”.

    Titlul “Spectre” face referire la o misterioasă organizaţie secretă inventată de creatorul personajului James Bond, scriitorul Ian Fleming, în al nouălea roman din serie, intitulat “Thunderball”.

    Potrivit scenaristului John Logan, “Bond 24” nu va fi o continuare a lungmetrajului “007: Coordonata Skyfall”, dar va avea numeroase legături cu acel film. În schimb, scenariul va fi inspirat, ca de obicei, din romanele lui Ian Fleming, creatorul personajului James Bond.

    După ce “007: Coordonata Skyfall” a obţinut încasări de peste 1 miliard de dolari pe plan mondial, devenind nu doar cel mai profitabil film din seria “James Bond”, ci şi pelicula cu cele mai mari încasări din istoria cinematografiei britanice, fanii acestei francize şi-au dorit foarte mult ca parteneriatul profesional dintre Sam Mendes şi Daniel Craig să continue şi să se concretizeze cu un nou lungmetraj din această franciză.

    Implicarea regizorului britanic în producţia celui de-al 24-lea film din franciza “James Bond” a fost multă vreme pusă sub semnul întrebării, având în vedere numeroasele proiecte de teatru pe care cineastul le are pe agenda sa de lucru, însă Sam Mendes a acceptat în cele din urmă această ofertă.

    James Bond, super-spionul din romanele lui Ian Fleming, a ajuns pentru prima dată pe marele ecran în filmul “Dr. No”, din anul 1962, cu ajutorul actorului Sean Connery, care a jucat rolul principal. Ceilalţi actori care au interpretat acelaşi rol de-a lungul anilor sunt Roger Moore, George Lazenby, Timothy Dalton, Pierce Brosnan şi Daniel Craig.

    Primele 23 de filme “James Bond” realizate până în prezent au generat încasări de peste 4,1 miliarde de dolari în toată lumea.

    Al 24-lea film din franciza cinematografică “James Bond” va fi lansat pe 23 octombrie 2015.

  • Serviciul Google News se închide în Spania. Google trebuie să dea bani companiilor media dacă mai vrea să preia conţinut

    “În mod trist, ca o consecinţă a unei noi legi spaniole, va trebui să închidem în curând Google News în Spania”, a declarat Richard Gingras, directorul Google News, într-un mesaj publicat pe unul dintre blogurile oficiale ale grupului american, transmite Mediafax.

    “Această nouă legislaţie obligă fiecare publicaţie spaniolă să fie plătită de servicii precum Google News, atunci când aceste servicii publică chiar şi pasaje foarte mici. Întrucât Google News nu câştigă bani (pentru că nu publicăm reclame pe site), această nouă abordare pur şi simplu nu este sustenabilă”, a adăugat el.

    Grupul american a decis în consecinţă să îşi închidă serviciul înainte de intrarea în vigoare a acestor noi dispoziţii, în luna ianuarie.

    Măsura se înscrie în cadrul unei noi legi privind proprietatea intelectuală adoptată la sfârşitul lunii octombrie de Parlamentul spaniol.

    Închiderea serviciului Google News în Spania nu reprezintă o surpriză, în contextul în care Google anunţase deja că va proceda astfel, încă din timpul discutării noii proceduri legislative.

    Grupul american anunţase în acea perioadă că site-urile sale ajută editorii de presă să îşi crească audienţa. Google a reafirmat acest argument şi miercuri.

    Google este criticat de editorii de presă din mai multe ţări europene, care îl acuză că abuzează de poziţia sa dominantă şi îi cer să plătească pentru a putea să le folosească conţinuturile.