BusinessMagazin

Blog

  • Tensiune maximă în ţară: Curtea Constituţională amână decizia privind soarta alegerilor prezidenţiale pentru luni, 2 decembrie, la ora 17. Verdictul va fi anunţat după alegerile parlamentare

    Curtea Constituţională, care urma să se pronunţe vineri pe cererea de anulare a primului tur al alegerilor prezidenţiale, a amânat decizia pentru luni, 2 decembrie, ora 17.

    Practic, Curtea se va pronunţa după alegerile parlamentare, din 1 decembrie 2024.

    CCR a primit, miercuri, două cereri de anulare a primului tur al alegerilor prezidenţiale. Solicitările au fost depuse de doi candidaţi, respectiv Cristian Terheş şi Sebastian Constantin Popescu.

    Sebastian Constantin Popescu, candidat din partea Partidului Noua Românie, a obţinut 14.502 voturi, adică 0,15%, iar Cristian Terheş, de la Partidul Naţional Conservator Român, 95.782 voturi, adică 1,03%.

    „Curtea Constituţională anulează alegerile în cazul în care votarea şi stabilirea rezultatelor au avut loc prin fraudă de natură să modifice atribuirea mandatului sau, după caz, ordinea candidaţilor care pot participa la al doilea tur de scrutin. În această situaţie Curtea va dispune repetarea turului de scrutin în a doua duminică de la data anulării alegerilor”, potrivit Legii 37/2004 privind alegerea preşedintelui României.

    Cererea de anulare a alegerilor se poate face de partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale reprezentate în Consiliul Minorităţilor Naţionale şi de candidaţii care au participat la alegeri, în termen de cel mult 3 zile de la închiderea votării.

     

  • Inflaţia revine în zona euro: În noiembrie preţurile au crescut cu 2,3% în blocul comunitar

    Inflaţia din zona euro a crescut la 2,3% în noiembrie, scrie FT.

    Noile date sunt în ton cu aşteptările analiştilor, dar peste inflaţia de 2% din octombrie.

    Economiştii consideră că revenirea inflaţiei nu a fost din cauza motivelor structurale, iar BCE va continua scăderea dobânzilor la şedinţa din decembrie.

    Aceştia prevăd că Banca Centrală Europeană va reduce dobânzile cu 0,25% pe 12 decembrie.

  • Rata sinuciderilor la vârste sub 15 ani, de două ori mai mare în România faţă de media europeană

    În România, situaţia adolescenţilor care trec prin momente dificile este deosebit de alarmantă, cu o rată a sinuciderilor la cei sub 15 ani de două ori mai mare decât media europeană.

    Un raport îngrijorător relevă că unul din doi adolescenţi români s-a gândit cel puţin o dată să-şi ia viaţa, iar suicidul este a doua cauză de deces în rândul tinerilor cu vârsta între 15 şi 24 de ani.

    Pentru fiecare sinucidere finalizată, sunt raportate aproximativ 100 de tentative, ceea ce scoate la lumină o problemă critică de sănătate mentală.

    Psihoterapeutul Mariana Demeter, fondatorul Clinicii Alegria, subliniază cât de importante sunt susţinerea emoţională şi înţelegerea contextului în care trăiesc tinerii de astăzi.

    „Adolescenţii de azi sunt expuşi la o presiune uriaşă. Factorii sociali, precum nevoia de validare constantă pe reţelele de socializare, alături de aşteptările academice şi presiunile familiale, îi pot face să simtă că nu sunt suficient de buni sau că nu se pot ridica la standardele impuse de societate. Acest sentiment de inadecvare poate declanşa gânduri distructive şi chiar comportamente suicidare”, explică Demeter.

    Pe lângă influenţa puternică a mediului online, unde standardele nerealiste şi comparaţiile sunt la ordinea zilei, Mariana Demeter subliniază şi rolul familiei: „Mulţi adolescenţi simt că nu au cui să se confeseze sau că părinţii nu îi înţeleg. Adesea, părinţii sunt prea ocupaţi sau prea stresaţi pentru a observa semnele subtile ale suferinţei emoţionale. Un simplu „Cum te simţi?” spus cu sinceritate poate deschide un dialog important, dar pentru asta trebuie să existe timp şi deschidere”.

    Totodată, izolarea emoţională şi stigmatizarea discuţiilor despre sănătatea mentală poate accentua această criză.

    „Adolescenţii sunt adesea etichetaţi ca fiind rebeli sau prea sensibili, iar durerea lor este minimizată. Fără un mediu în care să poată vorbi deschis despre fricile şi nesiguranţele lor, ei se retrag şi se simt din ce în ce mai neînţeleşi”, explică Demeter. Ea adaugă că este vital ca atât părinţii, cât şi cadrele didactice să fie atenţi la schimbările de comportament, cum ar fi izolarea, tristeţea persistentă sau pierderea interesului faţă de activităţi care altădată le făceau plăcere.

    Un alt factor critic este lipsa unui sistem de suport adecvat. În România, resursele de sănătate mentală pentru adolescenţi sunt limitate, iar accesul la servicii psihologice rămâne dificil.

    „Ar trebui să existe o mai mare implicare a comunităţii, inclusiv prin programe în şcoli care să le permită tinerilor să înţeleagă că este normal să ceară ajutor. Şi, mai ales, că nu sunt singuri!”, afirmă psihoterapeutul.

    Potrivit specialistului, soluţiile ar putea fi mai aproape de noi decât, poate, ne imaginăm. „Deschiderea la conversaţii despre sănătatea mentală este esenţială. Părinţii trebuie să îşi asculte copiii fără judecată, să le ofere un spaţiu sigur pentru a-şi exprima emoţiile. Profesorii, la rândul lor, pot face o diferenţă prin recunoaşterea semnelor de stres şi prin oferirea de sprijin emoţional. Este nevoie de o comunitate întreagă care să fie atentă şi prezentă, nu doar pentru a interveni în momentele de criză, ci şi pentru a preveni ca acestea să apară”. În final, mesajul este clar: adolescenţii nu pot fi lăsaţi să poarte singuri povara grea a presiunilor şi nesiguranţelor lor. Comunitatea, familia şi instituţiile au datoria să fie acolo pentru ei, să le ofere speranţă şi resursele necesare pentru a depăşi provocările dificile.

  • Lista destinaţiilor de vacanţă „interzise” include Barcelona şi alte oraşe europene populare

    Potrivit publicaţiei de turism Fodor, insula Bali, din Indonezia, se numără printre cele mai importante destinaţii, care primeşte milioane de vizitatori internaţionali în fiecare an, dornici să admire peisajele frumoase din zonă.

    Părţi ale insulei care altădată erau virgine, precum plajele Kuat şi Seminyak, sunt acum acoperite de gunoaie, sistemele de gestionare a deşeurilor având dificultăţi în a ţine pasul cu fluxul constant de vizitatori.

    De asemenea, pe lista „no-go” se află destinaţii europene precum Barcelona, Majorca, Insulele Canare, Veneţia şi Lisabona, precum şi Muntele Everest din Nepal şi Koh Samui din Thailanda.

    O listă separată, care acoperă destinaţiile care încep să sufere din cauza impactului turismului, include locuri precum oraşul Tokyo, din Japonia, Kerala, din sudul Indiei şi Oaxaca, din Mexic.

  • Christophe Hansen, noul comisar european pentru agricultură: „Avem nevoie de cel puţin 1,5 mld. euro pentru fondul de criză faţă de 450 mil. euro cât a fost. Deficitul anual de investiţii în agricultură este de 62 mld. euro”

    Trebuie să producem hrană de calitate şi la un nivel competitiv în Uniunea Europeană, iar pentru acest lucru este necesar un buget puternic pentru Politica Agricolă Comună (PAC), a fost mesajul clar transmis de Christophe Hansen, noul comisar european pentru Agricultură, originar din Luxemburg, care l-a succedat pe polonezul Janusz Wojciechowski, la întâlnirile cu fermierii, la Bruxelles, în zilele de 27-29 noiembrie. El a subliniat că este nevoie de cel puţin 1,5 miliarde de euro pentru fondul de criză, mult mai mult decât cei 450 de milioane de euro alocaţi anterior. În plus, a atras atenţia asupra unui deficit anual de investiţii în agricultură de 62 de miliarde de euro şi consideră că ar trebui stimulate investiţiile printr-un mediu predictibil, astfel încât şi băncile să acorde finanţări mai rapid.

    „Trebuie să producem hrană de calitate în UE la un nivel competitiv, iar pentru asta avem nevoie de un buget PAC puternic, separat şi o să lupt pentru asta cu mandatul pe masă. Avem nevoie de cel puţin 1,5 mld. euro pentru fondul de criză faţă de 450 mil. euro cât a fost. Deficitul anual de investiţii în agricultură este de 62 md euro. Este nevoie de predictibilitate ca să se poată investi şi băncile să acorde finanţări”, a spus Christophe Hansen, Comisarul european Agricultură şi Hrană, potrivit unui comunicat de presă trimis de Alianţa pentru Agricultură şi Cooperare (AAC), care a fost reprezentată la întâlniri de către Florentin Bercu, director executiv al Uniunii Naţionale de Ramură a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV).

    Hansen a adăugat că nu este adeptul ideii unui singur fond pe ţară, subliniind că este pentru Politica Agricolă Comună (PAC). El a spus că cadrul financiar multianual depinde în mare măsură de deciziile statelor membre, în special ale celor mari. Totuşi, există puţine state membre dispuse să contribuie mai mult la bugetul Uniunii Europene.

    El a răspuns întrebării lui Florentin Bercu, confirmând sprijinul pentru un buget PAC mai puternic, adaptat la inflaţie şi cu fonduri pentru promovare şi tranziţie, dar şi menţinerea structurii în doi piloni (plăţi directe şi dezvoltare rurală), considerând-o importantă pentru competitivitate şi modernizarea agriculturii.

    De asemenea, Bercu a întrebat dacă Hansen va menţine sprijinul direct pentru toţi agricultorii din cadrul PAC, indiferent de dimensiunea şi tipul lor de producţie, în special sub formă de plăţi directe pe suprafaţă. Totodată, a întrebat dacă sunt prevăzute acţiuni pentru consolidarea cooperativelor şi a organizaţiilor de producători, pentru a încuraja micii fermieri să se asocieze. Hansen a răspuns că susţine toate tipurile de ferme, mici, medii, mari, dar mai ales fermele de familie, şi că trebuie sprijinite pentru a deveni competitive. El a spus că e important să salvăm cât mai multe ferme de toate dimensiunile şi că vrea să se implice activ în întărirea poziţiei fermierilor în lanţul alimentar prin forme de asociere.

    De exemplu, România a optat pentru alocarea procentului de 3% compensaţiilor pentru gestionarea riscurilor şi lucrează la operaţionalizarea instrumentului în etape, începând cu cea mai mare provocare cu care ne confruntăm, seceta şi arşiţa atmosferică, a spus Bercu. „Ne străduim să punem în aplicare sisteme de gestionare a riscurilor în etape şi, prin urmare, contăm pe sprijinul COM pentru a permite flexibilitatea pe care am solicitat-o şi care poate fi implementată rapid pentru anul agricol 2024-2025, adică să fie operaţională până la jumătatea lunii ianuarie 2025. UE trebuie să revină la garantarea securităţii şi siguranţei alimentare a UE, să găsească soluţii pentru a restabili veniturile grav afectate ale agricultorilor, crescătorilor de animale şi silvicultorilor, fără constrângeri legislative, fără practici comerciale neloiale, cu condiţii de producţie reciproce, care să le reflecte pe cele ale produselor din ţările terţe, pentru a avea o producţie UE competitivă şi durabilă”, a precizat Florin Bercu.

    La rândul său, Hansen a spus că vom fi mai bine pregătiţi şi mai flexibili pe managementul riscului. „Vom lucra la infrastructura apei, rezilienţa, captarea şi eliberarea apei când este prea multă. Între 2022 şi 2023 agricultura a redus cu 2% procentul emisiilor, în timp ce la transporturi au redus doar cu 1%. Putem atinge ţinta din 2030. Trebuie să subliniem mai mult eforturile întreprinse, rezultatele pe care le avem şi să temperăm constrângerile acolo unde stăm bine”, a spus el.

    Noul comisar pentru agricultură a mai spus că vrea să vină cu măsuri concrete pentru reînnoirea generaţiilor din agricultură şi să convingă copii şi tinerii să vină şi rămână în agricultură. „Ne confruntăm cu o îmbătrânire demografică şi o să creionăm un PAC echilibrat între reglementare, subvenţii şi condiţionalităţi. Nu putem preveni crizele, dar trebuie să fim pregătiţi să luăm măsuri eficiente, în timp real. O să mă străduiesc să nu fie luate măsuri, similare cu cele promovate de Timmermans.”

    În prezent, din punctul de vedere al lui Florentin Bercu, cel mai important şi urgent subiect abordat a fost acordul MERCOSUR, despre care organizaţiile profesionale din toate statele membre au semnalat impactul negativ asupra sectorului agricol european, cerând o opoziţie comună. Pentru ca acordul să fie blocat, este necesar ca cel puţin 35% din populaţia UE să fie reprezentată de statele care îşi exprimă opoziţia. În acest context, România joacă un rol important şi guvernul României, prin premierul Marcel Ciolacu, trebuie să ia o decizie în următoarele zile, având în vedere efectele dăunătoare ale acordului asupra agriculturii autohtone şi comunitare. 

    Totodată, România trebuie să decidă dacă acceptă sau nu interzicerea produselor de protecţie a plantelor, cu excepţia celor dovedite ştiinţific ca fiind dăunătoare. „Foarte important este ca la calcularea şi acordarea plăţilor directe din viitoarea programare să fie utilizate datele cât mai recente pe suprafaţă ca dată de referinţă, din cauza cărora România pierde plăţile pe circa 500.000 de hectare. Trebuie menţionată şi necesitatea ajungerii la convergenţa externă 100% sau finalizarea convergenţei externe începând din 2028, respectiv subvenţii mai mari în ţara noastră sau subvenţii egale în UE”, a mai spus Florentin Bercu.


     

     

  • 100 Cei mai admiraţi CEO din România. Manuela Necula, CEO, OGILVY & HOGARTH ROMÂNIA

    „Frumuseţea acestei industrii este că, pentru a rămâne relevant şi competitiv, trebuie să înveţi continuu, să-ţi lărgeşti orizontul, să-ţi păstrezi curiozitatea pentru tot ce există în jurul tău.”

    Manuela Necula conduce Ogilvy România de aproape 20 de ani şi se consideră privilegiată să fie la cârma uneia dintre cele mai puternice reţele de comunicare din lume, fondată de legendarul David Ogilvy acum 77 de ani. Manuela consideră că „cele mai multe dintre principiile de leadership ale fondatorului sunt perfect valabile şi astăzi pentru că sunt ancorate în valori profund umane, care transcend generaţiile, culturile şi graniţele geografice”.
    „Meseria pe care mi-am ales-o este, totodată, o pasiune pentru mine, iar acest lucru este esenţial în a-mi păstra rezilienţa,” mărturiseşte ea.

    De-a lungul anilor, s-a ghidat după principiile şi valorile transmise de David Ogilvy. Unul dintre acestea i-a influenţat profund felul în care şi-a construit echipa şi a contribuit la succesul Ogilvy România: „If each of us hires people who are smaller than we are, we shall become a company of dwarfs. But if each of us hires people who are bigger than we are, we shall become a company of giants.”

    „Nu mi-am făcut niciodată planuri în privinţa evoluţiei profesionale,” spune Manuela. Cu toate acestea, şi-a dorit mereu să exceleze în ceea ce face şi să-şi câştige respectul celor din jur. Pasiunea ei pentru marketing şi comunicare a fost întotdeauna motorul care a condus-o înainte. „Frumuseţea acestei industrii este că, pentru a rămâne relevant şi competitiv, trebuie să înveţi continuu, să-ţi lărgeşti orizontul, să-ţi păstrezi curiozitatea pentru tot ce există în jurul tău. În plus, publicitatea este o industrie în care, pentru a fi relevant, trebuie să te preocupe înţelegerea comportamentului uman şi a modului în care acesta este influenţat de schimbările tehnologice, sociale şi economice”.

    Manuela subliniază şi abilitatea „de a fi mereu promotori ai schimbării”, un alt element din AND-ul brandului Ogilvy.  „Suntem organizaţi să învăţăm repede, să ne adaptăm schimbării, noilor canale care generează schimbări fundamentale în comportamentul consumatorului şi care atrag transformări continue şi adoptarea de noi expertize, în agenţie. Spre exemplu, „viteza cu care am adoptat AI este surprinzătoare, fie că vorbim de modalităţi de a lucra mai eficient, de a genera insight-uri mai bune, de a crea conţinut în mod mai inteligent, de a genera idei inovatoare sau, pur şi simplu, de a învăţa mai repede şi mai mult.”

    A coincis realitatea cu aşteptările de la începutul carierei sale?

    „Realitatea a depăşit cu mult orice gând aş fi avut la vremea respectivă”. Pentru Manuela succesul se măsoară prin oamenii cu care reuşeşti să te înconjori, atât în viaţa personală, cât şi profesională. „Sunt foarte mândră că am astăzi în jur o echipă de ‘giants’ care contribuie local la evoluţia celei mai creative şi eficiente reţele de advertising din lume.”

    Pe termen lung, Manuela se concentrează pe un impact real şi sustenabil.

    „Impact. Pentru oamenii noştri, pentru clienţii noştri şi pentru planetă,” subliniază ea. Ogilvy continuă să ofere clienţilor creativitate pentru business, operând la intersecţia dintre capabilităţi, cultură şi inovaţie.

    „În centrul activităţii noastre este ceea ce numim borderless creativity, la nivelul întregii echipe, dincolo de discipline şi graniţe geografice.”

    În acelaşi timp, Ogilvy este în avangarda industriei, combinând talentul cu cele mai noi inovaţii în inteligenţă artificială pentru a livra clienţilor soluţii moderne, digitale şi bazate pe date. „Suntem dedicaţi să fim mereu cu un pas înainte, aducând inovaţia şi creativitatea la baza tuturor soluţiilor pe care le oferim.”

  • Companiile de distribuţie a energiei electrice Reţele Electrice Muntenia, Dobrogea şi Banat, parte a grupului PPC în România, fuzionează sub numele Reţele Electrice România

    Companiile de distribuţie a energiei electrice Reţele Electrice Muntenia, Reţele Electrice Dobrogea şi Reţele Electrice Banat, parte a grupului PPC în România, fuzionează sub numele Reţele Electrice România începând cu 30 noiembrie.

    Procesul de fuziune vizează optimizarea operaţiunilor specifice la nivelul celor trei regiuni de operare, prin eficientizarea modului de alocare a resurselor şi reducerea complexităţii administrative, spun reprezentanţii Reţele Electrice România.

    Noua societate va asigura în continuare serviciul de distribuţie a energiei electrice în Bucureşti şi judetele Ilfov, Giurgiu, Constanţa, Tulcea, Ialomiţa, Călăraşi, Caraş Severin, Timiş, Hunedoara şi Arad.

    ”Prin fuziunea companiilor noastre, vom îmbunătăţi eficienţa operaţională pe termen mediu şi lung, ceea ce ne va permite să accelerăm modernizarea reţelelor de distribuţie şi să contribuim esenţial la tranziţia energetică a României,” completează Mihai Peşte, Director General al Reţele Electrice România.

    În paralel, compania a anunţat că lansează şi o versiune îmbunătăţită pentru platforma Reţele Electrice România.

    Reţelele electrice operate de către compania Reţele Electrice România numără 289 de staţii de transformare şi peste 25.000 de posturi de transformare.

     

  • Olandezii de la Damen ies din acţionariatul şantierului naval din Mangalia: „Se aprobă rezilierea contractului de asociere între 2MMS şi Damen Holding B.V”

    Olandezii de la Damen ies din acţionariatul şantierului naval din Mangalia, după ce s-a aprobat rezilierea contractului de asociere între 2MMS şi Damen Holding B.V, potrivit deciziei luate de Adunarea Generală Extraordinară a Acţionarilor (AGEA) societăţii şantierul Naval 2 Mai.

    „Se aprobă, cu 6.264.800 voturi pentru, reprezentând 93,8878% din capitalul social, rezilierea Contractului de asociere încheiat în dată de 09.11.2018 între 2MMS şi Damen Holding B.V. în termenii şi la termenele menţionate în adresa 2MMS nr.748 din 02.10.2024”, se arată în hotărârea publicată  pe site-ul BVB. Mai mult, s-a aprobat nominalizarea lui Doru Jianu ca director general al societăţii, care va semna notificarea de reziliere a contractului de asociere încheiat în data de 09.11.2018 între 2MMS şi Damen Holding BV

    S-a aprobat ca 19 decembrie anul acesta să fie data de înregistrare, respectiv de identificare a acţionarilor asupra cărora se răsfrâng efectele hotărârilor A.G.E.A.

    Olandezii de la Damen au cerut intrarea în insolvenţă a şantierului Damen Mangalia, la şase ani de când au preluat un pachet de 49%. Astfel că pe 19 iunie anul acesta, Tribunalul Constanţa a deschis procedura de insolvenţă a şantierului naval Damen Mangalia.  Dosarul pentru deschiderea procedurii de insolvenţă a fost depus în instanţă de Damen Holding B.V, ce figurează pe post de creditor.

    Datoriile şantierului se ridicau la un miliard de lei (207 mil. euro), potrivit tabelului preliminar, iar activul la 1,26 mld. lei, conform evidenţelor contabile, potrivit ultimelor date.

    Acest “colos”, şantierul naval din Mangalia, dintr-o industrie ce ar trebui să fie considerată strategică pentru România,  a adunat pierderi de 582 mil. lei (120 mil. euro) în perioada 2018-2022, potrivit datelor publice. Ultimul an în care şantierul din Mangalia a raportat profit este 2017, când a obţinut 158 mil. lei, la afaceri de 988 mil. lei (200 mil. euro) şi când avea aproape 2.000 de angajaţi.

    Tranzacţia pentru preluarea şantierului naval Mangalia s-a finalizat în 20 iulie 2018, iar olandezii de la Damen Shipyards Group au preluat pachetul majoritar de la coreenii de la Daewoo şi au cesionat 2% statului român, astfel încât Ministerul Economiei, prin şantierul Naval 2 Mai Mangalia SA, a ajuns să controleze un pachet de 51%.  

  • Cum e mai avantajos: să îmi iau o maşină prin leasing sau prin împrumut bancar?

    Tinerii, odată ce încep să fie pe picioarele lor şi să se poată susţine din propriul salariu, ajung să îşi dorească diverse bunuri de care au nevoie, cum ar fi o maşină. Ştim cu toţii că maşina nu este o achiziţie ieftină, pe care să o putem face întotdeauna cu banii jos, aşa că suntem nevoiţi să apelăm la alte variante de finanţare.

    Două dintre cele mai comune şi între care pendulează decizia tinerilor sunt leasing vs. împrumut bancar – cum e mai ieftin, cum e mai avantajos şi ce presupune o variantă vs. cealaltă.

    „Leasingul are avantajul că se adaptează nevoilor tale, este ca o închiriere şi este şi foarte modular. În plus, îţi poţi stabili inclusiv rate sezoniere, dar cea mai uşoară formă de leasing este cea cu rate egale la un nivel la care ţi-l permiţi. La leasing, există conceptul de valoare reziduală, o valoare pe care o plăteşti doar dacă vrei să achiziţionezi, la sfârşitul perioadei de leasing, maşina respectivă. Această valoare se agreează de comun acord la începutul perioadei între proprietarul bunului şi utilizatorul acesteia. Dacă ai o valoare reziduală mai mare la sfârşit, atunci şi rata de leasing este ma mai mică”, a explicat Ionuţ Morar, director general BT Leasing, în cel mai recent episod al emisiunii ZF Ce faci cu banii tăi, susţinută de Banca Transilvania şi parte a proiectului FIT – Finanţe pe Înţelesul Tuturor.

    Leasingul poate fi de două tipuri: financiar şi operaţional. La finalul unui contract de leasing operaţional, nu poţi achiziţiona maşina. În schimb, atunci când se termină contractul de leasing financiar, dacă ai achitat valoarea reziduală, poţi deveni proprietarul acelei maşini.

    „La leasingul financiar ai o anumită protecţie la începutul contractului, în sensul în care nu ai vrea să plăteşti cinci sau şase ani de chirie şi apoi, la sfârşit, să nu ţi se recunoască nimic. Îţi setezi o valoare reziduală, de 30-40%,  prin care practic ţi se recunoaşte o anumită parte din bani atunci când cumperi maşina”, a mai adăugat el.

    Rata la leasing ţi-o poţi fixa modular după nevoile tale. Dacă ai nevoie de o rată de 300 euro pe lună, cu avansul, valoarea reziduală şi perioada, îţi poţi crea o structură de finanţare modulară în care să îţi atingi obiectivul acesta. Un împrumut bancar, în schimb, presupune să dai banii înapoi băncii în cinci ani şi e ceva mai rigid decât un contract de leasing.

    În cel mai recent episod al emisiunii ZF Ce faci cu banii tăi, susţinută de Banca Transilvania şi parte a proiectului FIT – Finanţe pe Înţelesul Tuturor, Ionuţ Morar, director general BT Leasing, a explicat pe înţelesul tuturor cum funcţionează leasingul, cui i se adresează şi la ce trebuie să ne uităm atunci când ne gândim să ne luăm o maşină în leasing.

    Ce faci cu banii tăi? este o emisiune ZF sub umbrela FIT – Finanţe pe înţelesul tuturor, programul de educaţie al Băncii Transilvania. BT a lansat anul trecut FIT – Finanţe pe Înţelesul Tuturor, un program naţional de educaţie financiară prin care îşi propune să construiască pentru generaţiile Alpha, Z şi Y o bază solidă în ceea ce priveşte gestionarea banilor. Astfel, în noul proiect video al Ziarului Financiar, sub umbrela FIT şi susţinut de BT, întrebări concrete şi simple din sfera educaţiei financiare vor deveni teme de discuţie care îi vor ajuta pe tineri să ia decizii financiare bine informate.

     

  • Viktor Orban, despre alegerile din România: A avut loc întâlnirea tehnologiei moderne cu alegătorii

    „S-a întâmplat acolo ceva foarte interesant la prezidenţiale, deja Curtea Constituţională se ocupă de acest caz. (…) Acest fenomen de care vorbesc este întâlnirea tehnologiei moderne cu alegătorii. Ce instrumente electronice, TikTok şi cine ştie ce alte platforme se pot sau nu se pot folosi, ce reglementări sunt, cum influenţează oamenii… Dacă îi influenţează, atunci poate fi un pretext pentru a le anula decizia”, a spus Orban.

    Premierul a adăugat că este posibil ca aceeaşi problemă să apară şi în Ungaria, la un moment dat. El a spus că vede alegerile din România ca pe un „experiment” care îi va ajuta să evite incidentele similare, dacă acestea vor avea loc în ţara sa.

    „Suntem recunoscători românilor că, practic, ca într-un laborator, o vedem ca pe un experiment, iar noi, trăgând concluziile, vom vedea dacă avem sarcini pentru evitarea unor probleme similare aici, în Ungaria”, a spus Orban.