Blog

  • Care este noua afacere în care s-a implicat antreprenorul care a readus la viaţă brandul Pegas? El şi partenerul său de afaceri au o nouă idee revoluţionară

    Andrei Botescu a fost întotdeauna un om cu idei neobişnuite. După ce a readus la viaţă bicicletele Pegas, marcă iconică a copilăriei multora dintre noi, şi-a găsit o nouă pasiune: hrana sănătoasă pentru câini. S-a alăturat astfel lui Andrei Cerbu, cunoscut mai ales pentru foodtruck-urile sale, prezente la cele mai cunoscute festivaluri din ţară, şi au pus la cale împreună o nouă revoluţie: ei vor să schimbe felul în care hrănim cel mai bun prieten al omului.

    Antreprenorul Andrei Cerbu povesteşte că Drooler s-a născut dintr-o idee simplă, dar importantă: să ofere câinilor lor hrană făcută din ingrediente de calitate umană, adică aceleaşi standarde pe care le cerem pentru noi, oamenii. „Când am început să mă uit mai atent la etichetele hranei pentru câini, am fost şocat,” povesteşte Botescu. „Deşi mulţi oameni îşi iubesc câinii ca pe nişte membrii ai familiei, puţini îşi pun problema ce conţine cu adevărat hrana procesată pe care o cumpără. Aşa că am vrut să schimb asta. Dacă ai mânca tu aşa ceva, n-ai fi dezgustat? De ce ar trebui să acceptăm mai puţin pentru cei pe care îi iubim?” Pentru a face din această idee o realitate, start-up-ul a avut nevoie de o investiţie iniţială de 70.000 de euro. 

    Banii au fost folosiţi pentru echipamente profesionale de gătit, dezvoltarea unei platforme online sofisticate şi formarea unei echipe de specialişti în nutriţie şi producţie. „Nu a fost uşor, dar am ştiut că, dacă vrem să schimbăm jocul, trebuie să investim serios în calitate,” explică Cerbu. Şi, pentru a duce mai departe această viziune, Drooler a primit o finanţare suplimentară de 30.000 de euro de la Andrei Botescu, în calitate de investitor de tip business angel. „A fost un pariu pe care l-am făcut cu mine însumi,” spune el. „Când crezi într-un proiect, trebuie să fii dispus să investeşti şi în propriul vis.” O altă rundă de 30.000 de euro a venit de la Ciprian Sălceanu, fostul fondator al brandului de îngheţată Friddi. 

    De ce ingredientele „human grade” sunt o revoluţie?

    Puţini ştiu că standardele pentru hrana procesată destinată câinilor sunt, de fapt, destul de slabe, explică Andrei Cerbu. „Ingredientele ‘human grade’ sunt analizate şi trec prin controale riguroase. Ceea ce nu ştiu oamenii este că, în hrana industrială pentru animale, sunt folosite deseori resturi din abatoare, uneori în stadii de putrefacţie avansată. Acestea sunt apoi procesate şi transformate în făinuri de carne care nu sunt deloc sănătoase. Este înfiorător când te gândeşti că aşa ceva poate fi servit câinelui tău.” Această descoperire l-a motivat pe el să aleagă o abordare diferită. „La Drooler, folosim doar ingrediente pe care le-aş găti şi pentru copilul meu. E un efort mai mare, da, şi costă mai mult, dar sănătatea câinilor noştri merită fiecare bănuţ,” subliniază el. „De ce să acceptăm ceva inferior pentru fiinţe care ne aduc atât de multă bucurie?” Un aspect esenţial al proiectului Drooler este colaborarea cu USAMV Cluj-Napoca. Această colaborare a fost vitală pentru a asigura că fiecare reţetă este riguroasă şi eficientă din punct de vedere nutriţional. „USAMV aduce expertiză ştiinţifică şi suport în formularea meniurilor,” explică Cerbu. Echipa de cercetători de la facultate a contribuit la crearea unor reţete menite să sprijine sănătatea şi longevitatea câinilor.

    Cofondatorul Drooler nu crede în soluţii universale când vine vorba de hrana câinilor. „Un Border Collie energic are nevoi nutriţionale complet diferite faţă de un Basset Hound mai leneş,” explică el. Aşa că au dezvoltat un algoritm care personalizează meniurile în funcţie de nevoile fiecărui câine. Proprietarii completează un chestionar pe platforma online, iar sistemul adaptează hrana în funcţie de greutatea, nivelul de activitate, vârsta şi alte nevoi speciale ale câinelui. „Nutriţia personalizată este viitorul,” crede antreprenorul. Astfel, în loc să le dai câinilor ceva generic, poţi să îi oferi exact ceea ce are nevoie pentru o viaţă lungă şi sănătoasă: „Este acelaşi principiu pe care oamenii încep să-l aplice în propriile diete. Câinii noştri merită acelaşi nivel de grijă”.

    Viaţa după Pegas 

    Andrei Botescu, mintea creativă din spatele renaşterii bicicletelor Pegas, şi-a aplicat acum energia şi lecţiile antreprenoriale în acest domeniu total diferit. Crede însă  experienţa sa cu Atelierele Pegas i-a oferit o bază pentru dezvoltarea noilor sale proiecte. „Experienţa mea cu Pegas m-a învăţat să acord o atenţie deosebită detaliilor şi să construiesc o identitate de brand puternică,” spune Andrei. La fel ca în cazul Pegas, unde a creat o comunitate vibrantă de iubitori de biciclete, viziunea sa pentru Drooler este de a aduna laolaltă o comunitate a iubitorilor de animale. „Îmi doresc ca Drooler să fie un brand care să asculte cu adevărat vocea comunităţii, să propună soluţii bazate pe experienţa specialiştilor, dar şi să fie atent la feedbackul consumatorilor,” explică el. Dacă ar fi să schimbe ceva din perioada sa la Pegas, Andrei spune că ar lua decizii mai strategice privind distribuţia. „Pe vremea mea, am vrut să avem o prezenţă omnichannel – cu online, service-uri şi magazine proprii. Acum, cu Drooler, aş lucra mai mult cu parteneri, pentru că în industria alimentaţiei pentru animale există o reţea mult mai efervescentă decât în cea a bicicletelor,” subliniază el.  În ceea ce priveşte identificarea noii oportunităţi de business în sectorul hranei pentru animale, Andrei povesteşte cum pasiunea sa pentru sănătate şi longevitate l-a condus către această nişă. „Oportunitatea de a contribui la sănătatea câinilor prin produse inovative m-a atras enorm. Una dintre marile mele pasiuni este legată de studiile de longevitate, şi vreau să aduc ceva din ceea ce am învăţat în comunitatea internaţională de longevity şi pentru câini,” explică el. Andrei colaborează deja cu o echipă de biologi pentru a dezvolta un test genetic de nutrigenomică pentru câini, care ar putea revoluţiona modul în care înţelegem nevoile nutriţionale individuale ale animalelor. În privinţa riscurilor pe care le întâmpină acum cu Drooler, Andrei admite că experienţa cu Pegas l-a pregătit să fie mai rezilient şi mai atent la detalii. „Trebuie să munceşti al naibii de mult pentru a face un proiect inovator să funcţioneze. De multe ori, cea mai bună strategie este să abordezi fiecare client în mod personal, să înţelegi rezistenţele şi să le adresezi direct. Abia când atingi un număr critic de susţinători, lucrurile încep să se mişte mai uşor, dar până atunci… e nevoie de multă muncă,” explică el.

    Experienţa lui Botescu cu Pegas a fost o adevărată şcoală de business. „La Pegas, am învăţat cât de important este să ai o comunitate puternică în jurul brandului tău,” spune el. „Am realizat că, dacă vrei să ai succes pe termen lung, trebuie să asculţi clienţii şi să le oferi o experienţă autentică. La Drooler, îmi doresc să construim o comunitate vibrantă de iubitori de câini, care să se simtă parte din această mişcare pentru o hrană mai sănătoasă.” Adaptabilitatea este o altă lecţie esenţială pe care a adus-o cu el de la Pegas. „Am învăţat că uneori e mai bine să faci mai puţin, dar mai bine. La Pegas am vrut să fim peste tot, şi online, şi cu magazine proprii, şi am învăţat că nu poţi să le faci pe toate deodată. Acum, cu Drooler, sunt mult mai atent la cum ne extindem,” povesteşte Andrei.

    Ce urmează pentru Drooler?

    Andrei Botescu spune că una dintre misiunile lor cu noul business ţine de educarea pieţei. „Trebuie să educi piaţa şi să explici avantajele hranei proaspete,” spune Botescu. „Oamenii au multe întrebări, iar miturile sunt adânc înrădăcinate. Trebuie să ai răbdare şi să răspunzi fiecărei persoane în parte, să le arăţi de ce merită să investească în sănătatea câinelui lor.” În ciuda dificultăţilor, Andrei Cerbu este optimist. „Vrem să ducem Drooler dincolo de graniţele României. Avem un potenţial imens de creştere, şi mă bucur că lucrăm cu specialişti de top din România. Avem know-how-ul, avem echipa şi avem un produs care poate face o diferenţă,” spune el. Drooler are deja o capacitate de producţie de 2.000 de porţii pe zi, dar Andrei visează la mai mult. „Vrem să ajungem la 2.000 de comenzi pe zi, ceea ce înseamnă să creştem de 14 ori capacitatea noastră actuală. Da, e un obiectiv ambiţios, dar suntem pregătiţi,” spune el.  Cei doi antreprenori nu se mulţumesc doar să revoluţioneze piaţa locală, ci îşi planifică şi extinderea la nivel internaţional. Pentru a susţine această creştere şi pentru a asigura investiţiile necesare, compania este deschisă la atragerea de noi fonduri şi parteneriate strategice. În prezent, Drooler se află în procesul de finalizare a unei investiţii de 60.000 de euro, o infuzie de „smart money” care nu doar că sprijină financiar afacerea, dar aduce şi expertiză esenţială în mai multe domenii critice. Această investiţie vine la pachet cu cunoştinţe valoroase în antreprenoriat, design de produs şi, poate cel mai important, management logistic specific lanţului „cold chain” – un aspect esenţial având în vedere că Drooler lucrează cu produse congelate şi refrigerate. „Colaborarea cu investitori care înţeleg specificul logistic al unui lanţ de distribuţie pentru produse perisabile este crucială pentru noi,” mai explică antreprenorii. Managementul corect al lanţului de frig este esenţial pentru a păstra calitatea şi siguranţa hranei naturale pentru câini, iar investiţia în infrastructură şi know-how va permite companiei să se extindă cu succes pe pieţe noi. Pe lângă atragerea de capital, Drooler are planuri financiare bine definite. Compania şi-a setat o ţintă ambiţioasă: atingerea unei cifre de afaceri de 3,8 milioane de euro în cel de-al treilea an de activitate. Pentru a ajunge la acest obiectiv, Drooler va investi în extinderea bazei de clienţi, creşterea capacităţii de producţie şi dezvoltarea portofoliului de produse. Parteneriatele strategice vor juca, de asemenea, un rol esenţial în creşterea afacerii şi în maximizarea eficienţei operaţionale. „Cererea pentru hrană sănătoasă şi de calitate pentru câini este în creştere, iar noi suntem pregătiţi să răspundem acestei nevoi,” adaugă antreprenorii. Prin investiţii în logistică, producţie şi inovaţie continuă, Drooler îşi propune să devină un jucător relevant nu doar pe piaţa locală, ci şi pe cea internaţională.

    Iar dacă momentan Drooler se concentrează pe câini, în viitor există potenţial pentru dezvoltarea unor produse destinate şi pentru pisici, având în vedere interesul şi nevoile pieţei: „Chiar multă lume ne întreabă când ne extindem şi la pisici având în vedere că există cazuri în care acestea dezvoltă alergii la mâncarea procesată care se găseşte acum pe piaţă”. Andrei Botescu vrea să aducă în Drooler şi inovaţii din domeniul sănătăţii câinilor, inclusiv cercetări în nutrigenomică şi teste genetice care să îmbunătăţească longevitatea câinilor. „Longevitatea este una dintre marile mele pasiuni,” explică el. „De ce să nu aplicăm aceleaşi principii care sunt folosite pentru sănătatea umană şi la câini? Personalizarea este cheia, şi abia aştept să vedem cum putem duce asta mai departe.”    

     

     

  • KoçZer se extinde în Europa prin deschiderea unei filiale în România

    KoçZer, liderul Turciei în domeniul achiziţiilor strategice şi al managementului lanţului de aprovizionare, şi-a deschis prima filială europeană în România. Cu un obiectiv ambiţios de a atinge vânzări de 100 de milioane de euro în următorii trei ani, KoçZer intenţionează să îşi valorifice succesul din Turcia şi să devină un lider al pieţei europene.

    Bucureşti, 28 noiembrie 2024 – KoçZer, liderul Turciei în domeniul achiziţiilor strategice şi al managementului lanţului de aprovizionare, şi-a anunţat oficial intrarea pe piaţa europeană prin deschiderea primei sale filiale în România. Acest moment de referinţă subliniază angajamentul KoçZer de a deveni un jucător cheie în managementul lanţului de aprovizionare din Europa.

    Evenimentul de lansare, organizat la Radisson Blu Hotel din Bucureşti, a avut loc în prezenţa Ambasadorului Turciei în România, Özgür Kıvanç Altan, şi a unor reprezentanţi de seamă ai comunităţilor de afaceri româneşti şi turceşti.


    Un pas strategic spre leadership-ul european

    Vorbind în cadrul evenimentului, Serhan Turfan, CEO al KoçZer, a evidenţiat importanţa strategică a acestui pas:

    „România nu este doar o piaţă strategică pentru noi; este primul pas în călătoria KoçZer către extinderea în Europa. Acesta este un moment istoric pentru compania noastră, deoarece aducem soluţii inovatoare într-o nouă regiune, creând colaborări noi şi sprijinind afacerile cu soluţii digitale şi strategice pentru achiziţii.”

    KoçZer şi-a stabilit obiective ambiţioase pentru operaţiunile din România, vizând atingerea unor vânzări de 100 de milioane de euro în următorii trei ani, generând 50% din profitul internaţional brut şi reprezentând 6% din volumul său total.


    O nouă eră a achiziţiilor

    Această extindere are loc într-un moment în care sectoarele de achiziţii şi lanţuri de aprovizionare trec printr-o transformare semnificativă. Progresul tehnologic, cum ar fi inteligenţa artificială generativă şi analiza volumelor mari de date, redefineşte modul în care companiile răspund cerinţelor pieţei, îşi îmbunătăţesc eficienţa şi devin mai reziliente în faţa perturbărilor globale.

    „Domeniul achiziţiilor va arăta foarte diferit în următorii cinci ani, iar KoçZer se află în avangarda acestei schimbări,” a declarat Turfan. „Ne angajăm să oferim instrumente şi strategii inovatoare, cum ar fi soluţiile e-sourcing de la Promena, pentru a ajuta companiile să îşi optimizeze operaţiunile şi să prospere în această nouă eră.”


    De ce România?

    România a fost selectată ca bază europeană a KoçZer datorită locaţiei sale strategice, economiei în creştere şi comunităţii puternice de afaceri turceşti. În prezent, peste 18.000 de companii turceşti operează în România, contribuind la o relaţie comercială solidă care depăşeşte 10 miliarde de dolari anual.

    Ambasadorul Özgür Kıvanç Altan a subliniat importanţa acestei colaborări:

    „Relaţiile comerciale dintre Turcia şi România s-au dezvoltat în fiecare an. Prezenţa unor companii inovatoare şi vizionare, cum este KoçZer, va consolida acest parteneriat, creând noi oportunităţi şi întărind legăturile economice.”


    Planurile pe termen lung ale KoçZer

    Bazându-se pe expertiza sa în 140 de categorii de achiziţii şi pe reţeaua sa de 61.000 de furnizori, KoçZer plănuieşte să se extindă dincolo de România în pieţele vecine, cum ar fi Bulgaria, Bosnia şi Herţegovina şi Elveţia. Planurile pe termen lung includ colaborări cu lideri din industrie în Polonia, Italia şi Dubai.

    „Această extindere nu este doar despre creşterea KoçZer; este despre susţinerea partenerilor noştri cu strategii orientate spre viitor şi construirea unui lanţ de aprovizionare mai rezilient şi eficient în Europa,” a adăugat Turfan.


    Despre KoçZer

    KoçZer este o subsidiară a Grupului Koç, cel mai mare conglomerat industrial şi de servicii din Turcia. Înfiinţată acum 20 de ani, compania KoçZer a devenit un lider în achiziţiile strategice, gestionând un volum anual de achiziţii care depăşeşte 2 miliarde de dolari. Cu un accent puternic pe inovaţie şi sustenabilitate, KoçZer continuă să îmbunătăţească eficienţa operaţională şi să creeze valoare pentru partenerii săi la nivel mondial.

     

     

  • Povestea antreprenoarei care a dezvoltat o afacere pe baza unui fruct despre care nu ştia mai nimic în urmă cu 10 ani. Ea a descoperit proprietăţile acestuia când căuta soluţii pentru întărirea imunităţii propriilor copii

    Andreea Bolog nu ştia nimic despre cătină în urmă cu zece ani, însă nevoia de a oferi copiilor o alternativă pentru a-şi întări imunitatea a condus-o să cerceteze această piaţă şi să consume produse pe baza acestui fruct. Treptat, a sesizat în cătină o oportunitate pentru o mică afacere, aşa că a pornit, alături de soţul ei, Decatina, un mic producător de sucuri şi siropuri pe bază de cătină.

    Noi am aflat de existenţa cătinei acum zece ani, pe când locuiam la Cluj. Eram doar eu, soţul meu şi cei doi copii mici la acea vreme. Copiii răceau des, iar noi nu ştiam ce să le mai dăm pentru a le întări imunitatea, până când medicul de familie de acolo ne-a sugerat să încercăm cătina”, povesteşte Andreea Bolog. Cei doi nu ştiau ce este cătina, dar au căutat prin pieţe şi, când au găsit-o, au început să o consume împreună cu copiii. În timp, au observat că aceasta dă rezultate. Ulterior, s-au mutat la Timişoara, unde Andreea s-a angajat la un depozit en-gros. Acolo, un domn i-a propus să vândă cătină, iar ulterior a găsit un cultivator al micului arbust.

    Acesta i-a propus să se ocupe de vânzarea siropului şi a cătinei, iar, neavând experienţă, a acceptat. „Am colaborat o perioadă cu el, după care mi-am dat seama că aş putea face şi eu acelaşi lucru. Am cumpărat de la ei cătină, pentru miere am căutat un producător local, mi-am achiziţionat un aparat de presare la rece şi am început să fac şi eu sirop. La început, le spuneam prietenilor dacă vor şi ei să încerce, şi aşa, uşor, din vorbă în vorbă, am ajuns să am cerere tot mai mare.”

    Andreea Bolog, fondator, Decatina: „Îmi doresc ca, în viitorul apropiat, să îmi deschid un punct de lucru în care clienţii să ne poată găsi oricând, dar în acelaşi timp îmi doresc să păstrez calitatea. Nu doresc să vând siropurile în magazine mari, vreau să rămână un business mic, local.“

    Aşa a luat naştere DeCatina, un mic producător de sucuri şi siropuri de cătină. De magazinul online şi de pagina de Facebook s-a ocupat chiar soţul Andreei. Produsele se găsesc pe site-ul decatina.ro şi se livrează prin curier, iar Andreea Bolog livrează sucurile la domiciliu în zona Timişoara. În plus, sucurile şi siropurile sunt disponibile şi la târgurile de profil. „În fiecare an am încercat să vin cu câte un produs nou. La început, aveam doar siropul de cătină cu miere, după care am făcut sirop de cătină cu miere şi ghimbir, anul următor sirop de cătină cu miere şi sfeclă roşie, apoi m-am gândit că celor mici le-ar plăcea siropul de cătină cu miere şi măr. Anul acesta am luat legătura cu un producător de suc de aronia şi avem şi un produs nou, sirop de cătină cu aronia”, a mai povestit Andreea. Practic, este o afacere pornită şi dezvoltată în familie. De exemplu, etichetele au fost gândite de către Andreea şi realizate de către soţul ei, iar pozele de promovare sunt făcute de amândoi. „Cred că în fiecare an am învăţat cum să mă dezvolt, iar în fiecare an avem un număr mai mare de clienţi”, a mai spus Andreea, care menţionează că este şi antreprenor, şi angajat, lucrând acum ca registrator medical la maternitate. De altfel, mulţi antreprenori aleg să nu se „arunce” direct în business şi păstrează şi jobul până când sunt siguri că afacerea merge în direcţia bună. „Îmi doresc ca, în viitorul apropiat, să îmi deschid un punct de lucru în care clienţii să ne poată găsi oricând, dar în acelaşi timp îmi doresc să păstrez calitatea. Nu doresc să vând siropurile în magazine mari, vreau să rămână un business mic, local”, a conchis Andreea.   

    Produsele se găsesc pe DeCatina şi se livrează prin curier, iar Andreea Bolog livrează sucurile la domiciliu în zona Timişoara. În plus, sucurile şi siropurile se găsesc şi la târgurile de profil.



    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Golf Lab – academie de golf

    Fondator: Mircea Sotica  

    Suprafaţă teren de golf: două hectare  

    Locaţie: Cluj-Napoca  

    Anul lansării: 2015  

    Cifra de afaceri 2023: 700.000 de lei  

    Cifra de afaceri estimată 2024: 1 milion de lei  

    Număr membri: circa 100, dintre care 30 de copii


    Collegio – cursuri de comunicare şi discurs

    Fondator: Mihai Crăciun  

    Anul lansării: 2024  

    Număr cursanţi prima grupă: 12  

    Preţ curs: 9.000 de lei  

    Investiţia iniţială: 25.000 de euro  

    Cifra de afaceri 2024: 40.000 de euro  


    Aqua Vita Delta Tulcea – Club sportiv 

    Cofondator: Alexandru Ivanov  

    Anul fondării: 2013  

    Număr copii activi: 150, dintre care 25 la grupa de performanţă


    Peppermint Kids – magazin pentru copii

    Fondatoare: Mădălina Antipa şi Crenguţa Crângaşu  

    Portofoliu: obiecte destinate copiilor, dar şi librărie  

    Locaţie: Bulevardul Mărăşeşti, Bucureşti  

    Anul deschiderii: 2024  

    Planuri de dezvoltare: evenimente, întâlniri cu copiii  


    Casa Străbunicului – pensiune  

    Fondator: Tudor Andronic  

    Număr locuri de cazare: 24 în două case, una veche de 100 de ani şi restaurată  

    Anul deschiderii: 2019  

    Investiţie: 400.000 de euro, din care jumătate din fonduri UE  

    Pondere turişti străini: circa 10%  

    Cifra de afaceri 2023: 300.000 de lei  

    Estimări 2024: plus 10% la încasări  



    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero

    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro. 

  • Cum a reuşit o companie de construcţii să crească, ajungand la afaceri de peste 8 milioane de euro, într-un an în care investiţiile păreau că s-au temperat

    Într-o perioadă în care din mai multe industrii vin semnale negative, iar sectorul construcţiilor rezidenţiale nu are nici el un ritm îmbucurător, găsirea unei zone de creştere este încă o provocare. Pentru compania românească Terano Construct, câştigul a venit din retail, care astăzi reprezintă 60% din totalul lucrărilor de construcţii pe care le realizează. Cum a reuşit compania să crească într-un an în care investiţiile păreau că s-au temperat?

    Terano Construct, companie românească din sectorul construcţiilor, va încheia anul acesta cu o cifră de afaceri estimată la 8 milioane de euro, în creştere cu 1 milion de euro faţă de anul precedent, în condiţiile în care începutul de an nu a fost la înălţimea aşteptărilor companiei, dar ulterior a reuşit să recupereze decalajul. „Anul acesta, domeniul a avut un debut mult mai lent, mai greu de previzionat şi mai temperat în investiţii noi. Deşi au fost diferite ca dinamică, primele zece luni le putem defini ca bune, dar trebuie să admitem că puţin mai slabe decât în anul anterior. Chiar dacă finalul de an este foarte aproape, am convingerea că în aceste două luni vom reuşi să recuperăm şi să ajungem în poziţia în care să depăşim, din punct de vedere financiar, anul precedent”, spune Marian Ciupitu, director general al Terano Construct, companie care a luat naştere în 2008, exact când criza economică a debutat şi a lovit întreaga lume.

    El menţionează că anul acesta a continuat colaborările cu retaileri importanţi din România, dar a încheiat şi parteneriate noi pe care speră să le consolideze în anul următor. Printre brandurile care au apelat la serviciile Terano Construct în acest an se numără Mango, HA.RO, Made by Society, Noriel, Maxi Pet, Animax, Supernova, DS Damat, Tezaur, Fryday, Starbucks, Burger King, Fit Food şi Ted’s Coffee. Printre proiectele din acest an s-au numărat şi construcţia a două DriveThru de la zero pentru branduri precum Burger King şi Ted’s Coffee, iar Marian Ciupitu, care este şi proprietarul Terano Construct, spune că îşi doreşte să dezvolte acest segment. Astăzi, retailul reprezintă aproximativ 60% din totalul lucrărilor de construcţii ale companiei, în timp ce lucrările de construcţii şi reamenajări de birouri au reprezentat 6%. „Un procent de 30% din volumul lucrărilor noastre a venit din zona domeniului HORECA, iar restul de 4% a fost reprezentat de alte servicii pe care Terano le oferă clienţilor săi: autorizaţii IGSU, proiectare, servicii de proiectare şi implementare a sistemelor complexe de instalaţii ale clădirilor etc.”, a menţionat Marian Ciupitu.

    Cât despre retail, antreprenorul spune că acest sector continuă să evolueze rapid, adaptându-se la noile aşteptări ale consumatorilor şi la noile tehnologii. „Experienţele de cumpărare devin din ce în ce mai interactive şi personalizate, iar retailerii trebuie să îmbine cu succes canalele fizice şi pe cele digitale pentru a satisface cerinţele tot mai exigente ale pieţei. Sustenabilitatea şi inovaţiile tehnologice joacă un rol esenţial în modelarea viitorului retailului. Având în vedere dinamica acestui domeniu, cu care noi interacţionăm foarte mult, ne aşteptăm ca în 2025 să continue renovările, împrospătarea spaţiilor existente şi apariţia de noi spaţii comerciale în toată ţara”, a adăugat Marian Ciupitu. De ce a fost retailul o direcţie câştigătoare pentru compania de construcţii? Antreprenorul crede că acest domeniu a permis companiei să valorifice cerinţele pieţei şi să îşi crească portofoliul de lucrări. „În fapt, retailul a fost cel cu care a pornit Terano în urmă cu 16 ani şi, astfel, am menţinut această direcţie, încât întotdeauna un procent important din cifra de afaceri a firmei a venit din această zonă. Practic, firma a fost calibrată, de la început, pentru acest tip de construcţii. A fost foarte important faptul că piaţa de retail din România şi din regiune a experimentat o expansiune semnificativă în ultimii ani.” 

    În contextul urbanizării şi al schimbărilor în comportamentul de consum, retailul a devenit un domeniu în continuă dezvoltare, cu numeroase proiecte de construire şi renovare a centrelor comerciale sau a magazinelor, aminteşte Marian Ciupitu. Terano Construct a fost capabilă să răspundă cerinţelor pieţei, obţinând contracte importante. În plus, Terano Construct a realizat lucrări pentru un brand românesc de fashion, atât în Marea Britanie, cât şi în Bulgaria. „Anul acesta am avut proiecte în Polonia şi, conform discuţiilor cu clienţii noştri, ne aşteptăm ca anul viitor să avem proiecte în Europa Centrală şi de Est.” Pentru 2025, compania se va concentra pe digitalizare, implementarea unei strategii de marketing eficiente şi consolidarea identităţii brandului Terano pe piaţa din România. „Greu de estimat cum va fi 2025, dar fireşte că ne dorim o creştere a cifrei de afaceri cu cel puţin 10% faţă de anul precedent. Totuşi, în contextul actual, având în vedere că este un an de schimbări, fiind an electoral, nu ştim cum va evolua situaţia şi prefer să fiu rezervat în previziuni”, a conchis managerul.  

  • Numărul autorizaţiilor de construire pentru clădiri rezidenţiale a crescut în primele 10 luni ale anului cu 3,5% an/an. În octombrie, creşterea a fost de 5,4% an/an, în timp ce pentru clădiri nerezidenţiale avansul a fost de 2,3%

    Numărul autorizaţiilor de construire pentru clădiri rezidenţiale a crescut în primele zece luni ale anului cu 3,5%, la 30.427 avize, în timp ce în luna octombrie au fost emise la nivel national 3.165 autorizaţii, în creştere cu 5,4% fată de octombrie 2023, arată datele INS.

    În perioada ianuarie-octombrie 2024, au fost raportate creşteri ale numărului autorizaţiilor de construire pentru clădiri rezidenţiale în  Sud-Muntenia (387 autorizaţii), Vest (327),  Bucureşti-Ilfov (196),  Nord-Est (123),  Nord-Vest (104) şi Sud-Vest Oltenia (76). Scăderi s-au înregistrat în regiunile de dezvoltare Centru (minus 177 autorizaţii) şi Sud-Est (minus 5).

    În octombrie, se evidenţiază o creştere atât a numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru  clădiri  rezidenţiale (plus 5,4%) cât şi a suprafeţei  utile  totale  (plus 51%)  comparativ cu luna octombrie 2023.

    În profil teritorial, această creştere a numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale (plus 163 autorizaţii)  este reflectată  în  următoarele  regiuni  de dezvoltare: Bucureşti-Ilfov (plus 104 autorizaţii), Vest (plus 54), Sud-Muntenia (plus 51) şi Sud-Vest Oltenia (plus 29).

    Scăderi s-au înregistrat în Centru (minus 43 autorizaţii), Nord-Est (minus 17), Sud-Est (minus 14) şi Nord-Vest (minus 1).

    Comparativ cu luna octombrie 2023, în luna octombrie 2024 s-a înregistrat o creştere a numărului de autorizaţii de construire  eliberate  pentru  clădiri  nerezidenţiale (plus 2,3%) şi o scădere a suprafeţei  utile totale (minus 21,2%).

    În ţară, scăderea suprafeţei utile la autorizaţiile de construire eliberate pentru clădirile  nerezidenţiale  (minus 74.847 mp)  este  reflectată  în  Centru (minus 56.692 mp),   Nord-Vest  (minus 37.927),  Sud-Vest Oltenia  (minus 32.686),  Bucureşti-Ilfov  (minus 3.023) şi   Nord-Est  (minus 1.837).  Creşteri  s-au  înregistrat  în  Sud-Est  (plus 47.730 mp),   Sud-Muntenia (plus 8.835) şi Vest (plus 753).

    Raportat la septembrie 2024, în octombrie s-au eliberat 3.165 autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale (minu 9,3% faţă de luna septembrie 2024), cu o suprafaţă utilă totală de 1.037.671 mp (plus 49,7%). Din totalul autorizaţiilor de construire pentru clădiri rezidenţiale 68,5% sunt pentru zona rurală.

    În luna octombrie 2024 se evidenţiază o scădere a numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale comparativ cu luna precedentă (minus 325 autorizaţii).

    Totodată, s-a eliberat acelaşi număr de autorizaţii de construire pentru clădiri nerezidenţiale ca şi în luna septembrie 2024 (568 autorizaţii), în suprafaţă utilă totală de 278.002 mp (plus 8,2%).

    Comparativ cu luna precedentă, în luna octombrie 2024 s-a înregistrat o creştere a suprafeţei utile la autorizaţiile de construire eliberate pentru clădirile nerezidenţiale (plus 21.137 mp).

     

     

     

     

     


     

     

  • Acţiunile Prospecţiuni, companie controlată de omul de afaceri Ovidiu Tender, se prăbuşesc cu 28% după pierderile raportate pe primele nouă luni din an. “Acum orice informaţie negativă este privită ca fiind foarte negativă”

    Acţiunile companiei de prospectare geologică Prospecţiuni Bucureşti (PRSN), controlată indirect de omul de afaceri Ovidiu Tender, au deschis în scădere abruptă şedinţa de tranzacţionare de vineri după ce joi seară compania a raportat pierderi pentru primele nouă luni.

    Astfel acţiunile PRSN se tranzacţionează în scădere cu 28% în primele minute ale şedinţei, pe tranzacţii de 52.200 de lei şi un preţ de 0,108 lei pe acţiune, potrivit datelor agregate de ZF din platformele brokerilor. “Acum orice informaţi negativă este privită ca fiind foarte negativă”, spune un broker cu privire la scăderea PRSN şi scăderea pieţei. Indicele BET pierde 2%.

    Prospecţiuni a înregistrat în primele nouă luni din 2024 o cifră de afaceri de 120,4 milioane lei, în scădere cu 36% faţă de perioada similară din 2023, şi pierderi de 6,5 mil. lei, faţă de un profit net de 25 mil. lei. “Această scădere a fost cauzată de activitatea de achiziţie date geofizice, ce s-a desfăşurat la un nivel subdimensionat faţă de capacitatea normală a companiei. În toată perioada de referinţă societatea a executat integral doar două proiecte de achiziţie date geofizice, un proiect 3D (Romgaz – 3D Moldova S) şi un proiect 2D de mică dimensiune (UAT Calopar-2D Bazdana), iar în luna august a fost început proiectul Romgaz – 3D Conduratu, cu o întârziere de peste două luni. De asemenea, în prima parte a anului, au fost finalizate proiecte începute în 2023, respectiv: Romgaz 3D Transilvania SV şi OMV Petrom 2D Drăguleşti”, se arată în raportul trimestrial al companiei.

    Prospecţiuni avea o capitalizare bursieră de 108 mil. lei joi seară. De la începutul anului 2024 acţiunile au scăzut cu 10% pe tranzacţii de 10 mil. lei.

     “Una din cauzele principale pentru întârzierea proiectului Romgaz – 3D Conduratu a fost lipsa avizelor Romgaz de la ANRM, ca urmare a procedurilor de desfiinţare a ANRM şi înfiinţarea a unei noi structuri Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier şi al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon (ANRMPSG). În toată această perioadă, autorităţile nu au mai emis avize, astfel acest proiect a demarat abia în luna august. În consecinţă, înregistrarea datelor geofizice din cadrul acestui proiect, etapa finală în care societatea generează venituri, a început abia în ultimele zile ale lunii septembrie şi s-a fost finalizată pe parcursul lunii octombrie. Acest lucru a afectat negativ rezultatele financiare, la finele trimestrului III societatea înregistrând o pierdere brută de 5.2 milioane lei”.

    Un alt aspect cu impact negativ a fost puternica opoziţie a proprietarilor de terenuri şi arendaşilor din cadrul proiectului 3D Moldova Nord (semnat încă din 2023). Deşi lucrările pe acest proiect au început în februarie 2024, compania a fost forţată să le oprească şi să treacă la mobilizarea pe un alt perimetru – 3D Moldova Sud, generând întârzieri şi costuri suplimentare, se mai arată în raport.

     “Astfel, din primele 3 trimestre ale anului 2024, o perioadă de peste 4 luni societatea nu a înregistrat venituri din activitatea de achiziţie date geofizice, aspect ce s-a reflectat în mod direct în rezultatele financiare. Pentru activitatea de carotaş şi perforare sonde, având la bază atât contracte pe termene mai lungi, aflate deja în curs de derulare, cât şi solicitările din piaţă, estimăm pentru perioadele următoare cel puţin o menţinere a volumului actual de lucrări”.​

     ​

  • Salariile din IT rămân cele mai mari din România, de trei ori peste cele din HoReCa

    Angajaţii din domeniul IT şi comunicaţii au câştigat cele mai mari salarii din România în octombrie 2023, cu un venit mediu brut de 14.904 lei, de peste trei ori mai mult decât cei care lucrează în hoteluri şi restaurante, unde media a fost de doar 4.364 lei brut.

    Numărul salariaţilor care au lucrat cu contract de muncă cu program complet de lucru şi au fost plătiţi pentru întreaga lună octombrie 2023 a fost 4588,6 mii, din care 46,8% femei.

    Repartizarea pe activităţi economice relevă faptul că majoritatea salariaţilor, atât bărbaţi, cât şi femei, care au lucrat cu contract de muncă cu program complet de lucru şi au fost plătiţi pentru întreaga lună octombrie 2023 şi-au desfăşurat activitatea în industria prelucrătoare (19,9%), respectiv în comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor (16,6%), arată datele INS publicate vineri.

    Salariaţii bărbaţi au deţinut ponderi importante şi în activităţile de construcţii (14,8% din numărul salariaţilor bărbaţi), respectiv în cele de transport şi depozitare (10,8% din numărul salariaţilor bărbaţi). Peste trei pătrimi din numărul salariaţilor din activităţile de sănătate şi asistenţă socială, respectiv de învăţământ au fost femei.

    Grupele majore de ocupaţii în care au lucrat cei mai mulţi salariaţi bărbaţi au fost cele de operatori la instalaţii şi maşiinsni; asamblori de maşini şi echipamente – GM8, respectiv muncitori calificaţi şi asimilaţi – GM7 (aproximativ 17,0% din numărul salariaţilor bărbaţi, pentru fiecare grupă majoră de ocupaţii în parte).

    Salariaţii femei au activat cu preponderenţă ca specialişti în diverse domenii de activitate – GM2 (29,0% din numărul salariaţilor femei) sau ca lucrători în domeniul serviciilor – GM5 (20,9%
    din numărul salariaţilor femei).

    Pe grupe de vârstă, contingentul cel mai numeros (79,7% din numărul salariaţilor, respectiv 3655,0 mii persoane) s-a situat în intervalul 30-59 ani.

    Grupele de vârstă 15-24 ani, respectiv 60 ani şi peste au fost aproape în mod egal reprezentate (6,0%, respectiv 5,9% din numărul salariaţilor).

    În grupa de vârstă preponderentă (30-59 ani) s-au regăsit 77,9% dintre salariaţii bărbaţi, respectiv 81,7% dintre salariaţii femei.

    În medie, salariul brut de bază cu care au fost încadraţi salariaţii care au lucrat cu contract de muncă cu program complet de lucru şi au fost plătiţi pentru întreaga lună octombrie 2023 a
    fost 5742 lei.

    Venitul brut realizat ca urmare a remunerării în funcţie de anumite caracteristici şi/sau performanţe salariale (în funcţie de contracte/proiecte) s-a situat cu mai mult de o pătrime peste salariul brut de bază (7341 lei).

    Circa 40% dintre salariaţii care au lucrat cu contract de muncă cu program complet de lucru şi au fost plătiţi pentru întreaga lună octombrie 2023 au realizat venituri brute în intervalul 4001-8000 lei. În acest interval de venituri brute realizate s-au situat 43,2% dintre salariaţii femei, respectiv 39,2% dintre salariaţii bărbaţi. Circa o treime din numărul salariaţilor a realizat venituri brute sub 4001 lei (31,5% dintre salariaţii bărbaţi, respectiv 29,5% dintre salariaţii femei).

    Ponderea salariaţilor care au realizat venituri brute mai mari de 8000 lei a fost puţin peste o pătrime, atât pentru salariaţii bărbaţi, cât şi pentru salariaţii femei.

    În medie, salariul brut de bază al salariaţilor bărbaţi a fost 5809 lei, iar venitul brut realizat (7592 lei) a depăşit cu 30,7% salariul brut de încadrare al acestora.

    În medie, salariul brut de bază al salariaţilor femei a fost 5665 lei, iar venitul brut realizat de acestea s-a situat cu 536 lei sub cel al salariaţilor bărbaţi (7056 lei).

    Cele mai ridicate salarii brute de bază, dar şi venituri brute realizate le-au avut salariaţii care au lucrat în activitatea de informaţii şi comunicaţii (12210 lei salariul brut de bază, respectiv 14904 lei venitul brut realizat).

    La polul opus, cu cele mai reduse salarii de bază şi venituri brute realizate, s-au aflat salariaţii care au lucrat în activitatea de hoteluri şi restaurante (3893 lei salariul brut de bază, respectiv 4364 lei venitul brut realizat).

    În producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, transport şi depozitare, respectiv industria extractivă, venitul brut realizat a depăşit cu peste 50% salariul brut de bază.

    Salariaţii bărbaţi din aceste activităţi economice au realizat cu peste 55% mai mult decât salariul cu care au fost încadraţi, în timp ce salariaţii femei au realizat cu mai mult de 35% peste salariul
    brut de bază.

    Cele mai mici realizări peste salariul brut de bază s-au înregistrat în hoteluri şi restaurante (+12,1%), respectiv alte activităţi de servicii (+14,2%).

    Grupele majore de ocupaţii cu cele mai ridicate valori medii ale salariului brut de bază, dar care au realizat, în medie, şi cele mai mari venituri au fost cele de specialişti în diverse domenii de activitate – GM2 (8906 lei salariul brut de bază, respectiv 11030 lei venitul brut realizat) şi de membri ai corpului legislativ, ai executivului, înalţi conducători ai administraţiei publice, conducători şi funcţionari superiori – GM1 (8732 lei salariul brut de bază, respectiv 10874 lei venitul brut realizat).

    La polul opus, cu cele mai reduse valori medii ale salariului brut de bază, respectiv ale venitului brut realizat, s-au regăsit lucrătorii din domeniul serviciilor – GM5 (3707 lei salariul brut de bază, respectiv 4491 lei venitul brut realizat) şi lucrătorii calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit – GM6 (3744 lei salariul brut de bază, respectiv 4567 lei venitul brut realizat).

    Salariaţii bărbaţi din grupa majoră a specialiştilor în diverse domenii de activitate – GM2 au realizat, în medie, cele mai mari venituri (12439 lei, cu peste 20% mai mult decât salariul brut de bază).
    Salariaţii din grupa majoră a operatorilor la instalaţii şi maşini; asamblorilor de maşini şi echipamente – GM8 au realizat, în medie, venituri brute cu aproape 50% mai mari decât salariile brute cu care au fost încadraţi, iar tehnicienii şi alţi specialişti din domeniul tehnic – GM3, respectiv muncitorii calificaţi şi asimilaţi – GM7 au realizat, în medie, venituri brute cu aproape 35% mai mari decât salariile brute cu care au fost încadraţi.

    Salariul brut de bază şi venitul brut realizat creşte progresiv odată cu vârsta, până la 40 ani.

    Astfel, salariaţii din grupele de vârstă 35-39 ani, respectiv 30-34 ani au fost încadraţi, în medie, cu cele mai ridicate salarii brute de bază (6402 lei, respectiv 6360 lei) şi au realizat cele mai mari venituri brute (8103 lei, respectiv 8038 lei).

    Salariaţii bărbaţi din grupa de vârstă 35-39 ani au realizat cele mai ridicate venituri brute, cu o medie de 8542 lei. Din acest interval de vârstă s-au detaşat bărbaţii din grupa majoră a specialiştilor în diverse domenii de activitate – GM2, care au realizat în medie 14171 lei.

    Salariaţii femei din grupa de vârstă 30-34 ani au realizat cele mai mari venituri brute, cu o medie de 7657 lei.

    Şi în cazul salariaţilor femei din acest interval de vârstă se detaşează tot ocupaţiile de specialişti în diverse domenii de activitate – GM2, care au realizat în medie 11798 lei.

    Salariaţii din grupa de vârstă 15-19 ani au fost încadraţi cu salarii brute de bază şi au realizat venituri brute cu circa 40% mai puţin decât salariaţii din grupa de vârstă 35-39 ani.

    Salariaţii cu vârsta de peste 45 ani au fost încadraţi şi au realizat puţin sub valorile medii ale celor doi indicatori.

    Salariaţii din grupele de vârstă 50-54 ani, respectiv 55-59 ani au realizat venituri brute cu peste 30% mai mari decât salariile brute cu care au fost încadraţi.

  • Revelionul aduce vreme normală, după un început rece de decembrie

    După un început de decembrie cu temperaturi sub normalul perioadei şi un val de frig în prima săptămână, vremea se va îmbunătăţi treptat, astfel că românii vor petrece sărbătorile în condiţii meteorologice obişnuite pentru această perioadă, arată estimările ANM.

    Administraţia Naţională de Meteorologie a publicat estimările pentru perioada 2 – 30 decembrie 2024.

    Săptămâna 2 – 9 decembrie

    Valorile termice vor fi mai coborâte decât cele specifice pentru această săptămână în cea mai mare parte a ţării, cu o abatere termică negativă uşor mai accentuată în zonele montane. Regimul pluviometric va fi deficitar la nivelul întregii ţări, dar mai ales în regiunile vestice şi nord-vestice.

    Săptămâna 9 – 16 decembrie

    Temperaturile medii vor fi apropiate de cele normale pentru acest interval în cea mai mare parte a ţării. Cantităţile de precipitaţii vor fi în general apropiate de cele normale pentru această perioadă, cu posibilitatea unui uşor excedent în regiunile sudice şi sud-estice.

    Săptămâna 16 – 23 decembrie

    Temperatura medie a aerului va avea valori apropiate de cele normale pentru acest interval, în toate regiunile.Regimul pluviometric va fi în general apropiat de cel normal pentru această perioadă, în cea mai mare parte a ţării.

    Săptămâna 23 – 30 decembrie

    Mediile valorilor termice se vor situa în jurul celor specifice pentru această săptămână, pe întreg teritoriul României. Cantităţile de precipitaţii vor fi apropiate de cele normale pentru acest interval, în cea mai mare parte a ţării.

  • Ionuţ Moşteanu: Marcel Ciolacu e gata să dea foc ţării pentru a rămâne agăţat de putere

    „Marcele nu mai păcăleşti pe nimeni, după ce ai aruncat la gunoi votul oamenilor, acum vrei să îi mai păcăleşti o dată să îţi voteze PSD-ul duminică. Te-ai învăţat cu privat jet-urile de la Nordis şi de un an te visezi la Cotroceni făcând plimbări de-astea luxoase din banii publici. Şi ţi-au stricat românii socoteala cu votul lor. Marcel Ciolacu este singurul beneficiar direct al aceste mascarade, nu acceptă că după ce şi-a aranjat apele un an de zile să intre în turul 2 cu un extremist s-a încurcat pentru că a dat prea multe voturi extremistului de teama confruntării cu Elena Lasconi în turul 2. Acum vrea să anuleze alegerile care au fost organizate chiar de guvernul condus de el şi nu au fost contestate de niciun partid a doua zi după alegeri”, a postat liderul deputaţilor USR.

    Moşteanu susţine că Marcel Ciolacu foloseşte acum instituţiile statului „ca să mai bage o fisă, poate îi iese bine a doua oară”: „De la o sesizare privind nereguli în 3 secţii au decis renumărarea în 19.000 de secţii într-o procedură ferită de ochii lumii, fără delegaţii care au confirmat o dată corectitudinea voturilor, fără observatori, fără filmarea procedurii. Marcel Ciolacu e gata să dea foc ţării pentru a rămâne agăţat de putere. Va anula alegerile, îl va scoate pe Georgescu de pe listele de vot cu CCR-ul ca pe Şoşoacă, Marcel Ciolacu şi PSD-ul sunt adevărata ameninţare la democraţie şi la statul de drept. Un politician cu reflexe dictatoriale care e gata să dea foc la ţară pentru a păstra puterea”.

    Liderul deputaţilor USR e de părere că, după anulare, nu vor mai avea timp să refacă alegerile anul acesta: „Vor trage de timp în speranţa că se calmează lumea şi după 21 decembrie, când i se termină mandatul lui Iohannis, vor să trimită la Cotroceni preşedintele Senatului ca preşedinte interimar. Dar preşedintele Senatului este ales de majoritatea senatorilor – hai să nu îi dăm sistemului şansa să ne calce în continuare în picioare”.

  • Atenţie, şoferi: Restricţii de circulaţie în perioada 29 noiembrie -1 decembrie

    Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere informează conducătorii auto că în zilele de vineri, 29 noiembrie, sâmbătă, 30 noiembrie (Sfântul Andrei) şi duminică, 1 Decembrie (Ziua Naţională a României) se vor institui restricţii de circulaţie pentru anumite vehicule rutiere.

    Astfel, potrivit Ordinului MT-MAI nr. 1249-132/2018, circulaţia vehiculelor ruitiere cu masa totală maximă autorizată mai mare de 7,5 tone altele decât cele destinate exclusiv transportului de persoane, este interzisă în zilele de vineri 29 noiembrie, sâmbătă 30 noiembrie 2024 (Sfântul Andrei), duminică 1 decembrie (Ziua Naţională a României), conform Anexei nr. 1 la Ordin, după cum urmează:

    Încălcarea prevederilor Ordinului MT-MAI nr. 1249-132/2018 constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă.