Blog

  • Noutati

    Nostalgia dupa Romania

    Cartea lui Jeanine Rotem Galmore este, inainte de orice, o poveste autobiografica. Dar naratiunea nu este doar cea a unui destin individual. Ea relateaza, cu pregnanta simbolica, peripetiile unei familii evreiesti din Romania: strabunicii si apoi bunicii autoarei veniti din Moldova la Bucuresti, parintii, sora, rubedeniile si prietenii din Romania anilor ‘50, felul in care cutumele ancestrale refuza sa moara, traditiile evreiesti impletite cu cele autohtone, sar-mul discret al unei burghezii care persifleaza noile mentalitati si care trateaza atmosfera ideologizanta si rigorile dictatoriale ale regimului comunist cu o subtire ironie. In cele din urma – exodul, plecarea spre Israelul anilor ‘60, tara tuturor fagaduintelor. Aici –  tragedia neasimilarii familiei autoarei, chinurile de a se simti romani printre evrei, asa cum inainte se simtisera evrei printre romani.

     

    Jeanine Rotem Galmore, Descatusare,

    Editura Eminescu, Bucuresti, 2006

     

     

    Crima in lumea modei

    Pe coperta a patra a acestui exploziv thriller, editorul roman a asezat un comentariu preluat din The Globe and Mail: „De ce scrie incantatorul top-model australian Tara Moss despre asasini sadici? Pentru ca se pricepe“. Splendida Tara se pricepe la scris, asa cum se pricepe la mersul pe catwalk. „Fetis“, romanul ei de debut, rapid coplesit de premii literare, a facut ca autoarea ei sa fie comparata cu Agatha Christie si a intrat in listele de best seller-uri australiene. Silitoare si documentata (a facut un stagiu la sediul FBI), autoarea pune in scena lumea pe care o cunoaste cel mai bine: Makedde Vanderwall, canadianca si model international, isi poarta pasii langurosi prin lumea modei, pana cand descopera ca prietena ei cea mai buna a fost ucisa. In momentul in care porneste ancheta, devine ea insasi tinta vie a unui psihopat.

     

    Tara Moss, Fetis, Editura Leda,

    Grupul editorial Corint, Bucuresti, 2006

  • Drumul spre infern

    De la sex pana la probleme care tin luni de zile prima pagina a ziarelor, Michael Winterbottom arunca pe marele ecran tot ce este incomod si controversat. Si regizorul nu face exceptie cu ultimul sau film „The Road to Guantánamo“ („Drumul spre Guantánamo“).

     

    Aparitie inedita pe marile ecrane, „The Road…“ este o docudrama, un gen mai obisnuit cu ecranele televizoarelor decat cu spatiul generos de pe marele ecran. Winterbottom, ajutat de prietenul sau Matt Whitecross, spune povestea celor „trei din Tipton“ (sau „Tipton Three“, dupa cum i-a denumit presa internationala), trei musul-mani de nationalitate britanica, victimele paranoiei post-9/11. Dorind sa viziteze Afganistanul, cei trei nu se vor intoarce acasa decat dupa mai bine de doi ani si numai dupa ce vor fi cunoscut infernul uneia dintre cele mai controversate inchisori din istorie: tabara de detentie de la Guantánamo.

     

    Ruhal Ahmed (Farhad Harun), Asif Iqbal (Afran Usman) si Shafiq Rasul (Riz Ahmed) au fost prinsi de Fortele Aliate in Afganistan in 2001 si inchisi la Guantánamo timp de mai bine de doi ani, fara a fi acuzati sau fara a fi reprezentati de un avocat. Filmul contine o dare de seama a evenimentelor din timpul detentiei lor, insistand asupra interogatoriilor, a tehnicilor de tortura sau a incercarilor de „marturisire fortata“ la care au fost supusi de reprezentanti ai FBI si MI5, obsedati sa-i faca sa recunoasca apartenenta la grupari teroriste gen Al-Qaida.

     

    Cu camera digitala in mana, regizorul a mers in Pakistan, Afganistan si Iran (in ultima dintre tari a fost refacut decorul specific centrului de detentie de la Guantánamo), reusind sa-si introduca spectatorul in calvarul celor trei cu o uimitoare economie de mijloace. Cea mai surprinzatoare decizie a regizorului a fost sa foloseasca actori pentru a-i reprezenta pe cei trei, inserand in acelasi timp declaratii filmate ale adevaratilor protagonisti ai evenimentelor. Dar, cum eroii originali poarta barbi in aceste declaratii filmate si cum jocul actorilor (toti aflati la primul rol) este foarte convingator, spectatorul ramane cu impresia ca i se permite sa intre intr-o lume stramba, in care legile si drepturile omului exista numai pentru a fi folosite impotriva oamenilor.

     

    Pentru acest film, Michael Winterbottom („Tristram Shandy: A Cock and Bull Story“) a primit Ursul de Argint la Festivalul de Film de la Berlin. „Drumul spre Guantánamo“ a avut critici impartite in presa, multi ziaristi acuzandu-l pe regizor ca nu a verificat suficient declaratiile celor trei britanici. Asta nu inseamna ca filmul nu trebuie vazut, chiar cu rezerva ca e posibil sa fie mai aproape de film de fictiune decat de documentar, pentru ca „Drumul…“ ridica probleme care ne pot afecta pe toti. Nu este un film comod (nu acesta este stilul lui Winterbottom) si in niciun caz nu e o alegere reusita pentru o seara relaxata de sambata, cu o punga de popcorn in brate. Este un film frustrant si infricosator, care ne trezeste si ne face putin mai atenti la lumea in care traim.

     

    Ca fapt divers, doi dintre actorii filmului, Riz Ahmed si Farhad Harun, au fost retinuti pentru o ora de catre politie pe aeroportul Luton din Londra la intoarcerea de la Festivalul de Film de la Berlin. Riz Ahmed a declarat, conform stirilor difuzate de BBC si articolelor publicate in The Guardian, ca a fost intrebat daca mai are de gand sa faca filme politice. Se pare ca nu numai Statele Unite ale Americii au obiceiul sa interogheze fara motiv cetatenii.

     

    Poate ca Riz Ahmed nu va mai face filme politice, dar Michael Winterbottom sigur va mai face. Regizorul pregateste in prezent „A Mighty Heart“, o ecranizare dupa cartea cu acelasi nume scrisa de Mariane Pearl (Angelina Jolie), sotia jurnalistului Daniel Pearl (Dan Futterman), reporterul Wall Street Journal rapit si executat de teroristi la Karachi, in Pakistan, in timp ce investiga relatiile dintre Al-Qaida si serviciile secrete ale Pakistanului. Prin urmare, inca un subiect fierbinte.

     

    THE ROAD TO GUANTANAMO / DRUMUL SPRE GUANTANAMO R: MICHAEL WINTERBOTTOM & MAT WHITECROSS. CU: FARHAD HARUN, AFRAN USMAN, RIZ AHMED, JASON SALKEY, JACOB GAFFNEY, MARK HOLDEN. DIN 8 DECEMBRIE

  • Decembrie cu surprize de curs

    De catva timp, leul castiga continuu in fata principalelor valute. Decembrie ar putea aduce insa si surpriza unei deprecieri, arata previziunile facute pentru BUSINESS Magazin de zece analisti straini si romani.

     

    Ce se intampla acum cu leul romanesc e o poveste care pe analistii romani ii cam lasa fara comentarii. „E greu de explicat“, spune Florin Citu, economistul-sef al ING Bank Romania, adaugand ca ar fi anticipat mai degraba o apreciere masiva la inceputul lui 2007, dupa aderarea Romaniei la UE – „care pare sa se fi mutat insa acum, in decembrie“. Intr-adevar, de la finele lui 2005 si pana in ultima zi din noiembrie 2006, leul a castigat mai bine de sase procente in fata monedei europene si, beneficiind si de caderea abrupta a dolarului pe pietele internationale, peste 18 procente in fata monedei americane. Cat va mai continua acest galop?

     

    In privinta raportului de forte intre moneda nationala si euro, parerile sunt mai degraba impartite. Previziunile variaza intr-un interval de minim 3,42 lei/euro si 3,5 lei/euro la finele lunii decembrie. Din Belgia, specialistul in piete valutare al Fortis, Nancy Verret, anticipeaza un curs de 3,42 lei/euro pentru finele lui decembrie. In cazul Romaniei, argumenteaza Verret, aprecierea monedei nationale are ca suport atat fluxurile de capitaluri speculative, cat si investitiile legate de intrarea in UE.

     

    Interesul investitorilor cu apetit pentru risc, atractivitatea unor randamente mai mari decat in alte parti ale lumii si stabilizarea contextului politic in tari precum Ungaria sau Polonia sunt, in opinia analistilor de la Fortis, motivele care au dus la intarirea monedelor din regiunea central si est-europeana. Chiar daca intr-un pas mai putin saltat decat leul romanesc, si monede precum coroana slovaca, coroana ceha, zlotul polonez si kuna croata s-au apreciat in fata euro. „Experienta trecuta arata totusi ca increderea in aceste piete este mai degraba instabila“, atrage insa atentia Verret, adaugand ca nu e nevoie de mare lucru ca tendinta sa se inverseze.

     

    O inversare brusca de trend spre finalul anului nu exclude nici Lucian Anghel, director executiv adjunct in trezoreria BCR. In opinia lui, dupa o perioada de apreciere „chiar si pana la un minim de 3,40 lei/euro in cursul lunii decembrie“, ultima zi a anului va gasi leul mult mai slab, „undeva in jurul a 3,5 lei/euro“. Anghel spune ca aprecierea in prima faza a leului vine din vanzarile de valuta ale romanilor si ale celor veniti din strainatate pentru sarbatori, din vanzarile de valuta ale companiilor pentru plata primelor, dar si din interesul nerezidentilor pentru castigul de dobanda pe care il asigura leul. Noile emisiuni de obligatiuni – doar in ultima luna au fost trei, lansate de Banca Mondiala, BCR si BRD –  cresc si ele interesul pentru leu.

     

    Trezorierul de la BCR apreciaza insa ca inversarea brusca a trendului va veni in conditiile in care multi dintre jucatorii de pe piata valutara vor dori sa-si marcheze profiturile inainte de finele anului. In acest context, pe fondul unei piete mai putin lichide si al unei volatilitati mari, cursul ar cobori abrupt pana la 3,5 lei/euro in ultimele zile ale lui 2006.

     

    Fara a avea „previziuni oficiale“ pentru moneda romaneasca, dupa cum spune, Piet Lammens, Global Head of Market Research la KBC Bank, argumenteaza ca aprecierea tuturor monedelor de pe pietele emergente are la baza cativa factori comuni. In primul rand, lichiditatea ramane abundenta, iar investitorii „cu disperare incearca sa-si puna banii la treaba“. Iar aici, randamentele mari raman mai importante ca siguranta plasamentelor, considera Lammens. „Apetitul pentru risc este inca foarte ridicat, ceea ce aduce castiguri si monedelor din pietele emergente.“

     

    In al doilea rand, pentru monedele din Europa Centrala, fundamentele economice sunt inca foarte promitatoare: crestere puternica a PIB, sustinuta de investitii straine directe si de castiguri de productivitate. Asa incat aceste monede ar trebui sa se aprecieze pe termen mediu, este de parere directorul de la KBC Bank. Mai darnic cu previziunile pentru alte tari central si est-europene, Lammens anticipeaza ca euro va  incheia anul la un curs de 3,80 de zloti, 35,55 de coroane slovace, 27,90 de coroane cehesti  si 2,60 de forinti. La fel de adevarat, „vedem loc si pentru o corectie in jos a monedelor est-europene fata de euro, undeva in prima jumatate a lui 2007“, precizeaza Lammens – insa aceasta va fi doar o oportunitate pentru cumparare si nu expresie a unei tendinte pe termen lung.

     

    Convergenta nominala si reala cu euro, bazata pe evolutia buna a economiilor din regiune, este principalul motiv pentru care monedele acestor tari se apreciaza, este opinia economistului-sef al Raiffeisen Cehia, Pavel Mertlik. Daca pentru finele lui decembrie 2006, Mertlik vede totusi o depreciere a leului pana la 3,60 lei/euro, pana in martie 2007 prezice o revenire spre 3,55 lei/euro, tendinta pastrandu-se pana la finele anului urmator. Astfel, pentru decembrie 2007 analistul ceh anticipeaza un curs undeva in jurul valorii de 3,45 lei/euro.

     

    Aceeasi tendinta se pastreaza, in previziunile lui, si pentru alte monede din regiune. Zlotul polonez incheie anul 2006 la un curs de 3,9 pentru un euro fata de circa 3,8 in prezent, urmand ca in martie anul viitor sa ajunga undeva la 3,85. Si forintul scade pe final de an, coborand de la 258 in prezent la 265 in decembrie, nivel la care se va mentine si in al doilea trimestru din 2007, potrivit analistului ceh. In schimb, coroana ceha se apreciaza pe finalul lui 2006, de la nivelul de 28 pentru un euro, cat e acum, pana la 27,8 in decembrie si 27,4 in martie 2007.

     

    Cat de relevante sunt evolutiile monedelor din jur pentru a ghici mersul leului? „E paradoxal poate pentru unii, dar din punctul de vedere al corelatiilor statistice, leul evolueaza mai degraba in tandem cu coroana slovaca“, este de parere Lucian Anghel de la BCR. In opinia lui, evolutia leului nu este prea bine corelata cu cea a monedei ungare, a celei poloneze sau cehe, piata romaneasca fiind „mult mai la inceput“. In viitor insa – chiar in 2007 – corelatiile cu aceste piete se vor intensifica mult, iar leul va merge in pas mai apropiat de zlot, de coroana ceha sau cea slovaca. Maria Feherova din departamentul de cercetare economica al Ceská Sporitelna enumera la randul ei factorii locali ce favorizeaza monedele din regiune: evolutia pozitiva a economiei in Slovacia, cu o crestere reala de aproape 10%, pachetul de reforme adoptat de guvernul ungar pentru corectarea dezechilibrelor publice, „care ar trebui sa reduca fragilitatea forintului pe termen mediu“, dar si aplanarea neintelegerilor politice in Polonia. Feherova aduce insa si un alt argument: evolutia pietei americane si previziunile destul de nefavorabile legate de aceasta.

     

    Investitorii au renuntat sa mai creada, explica ea, ca ratele dobanzilor vor creste si mai mult in SUA si chiar au inceput sa anticipeze scaderi pentru anul viitor. Lucru care – in contextul in care Banca Centrala Europeana da semne ca va creste dobanda si peste nivelul actual de 3,25% – face mai profitabile plasamentele in euro decat cele in dolari. La Bucuresti, slabirea dolarului, care a pierdut de la inceputul anului peste 18% in fata leului, se simte si mai puternic pe masura ce leul castiga si in fata euro. Aceasta pentru ca BNR calculeaza cursul leu/dolar indirect, in functie de cotatia leu/euro pe piata de la Bucuresti si de cotatiile euro/dolar de pe pietele internationale.

     

    Cum arata, in aceste conditii, viitorul dolarului pe piata romaneasca? „Dolarul are un drum foarte greu de urmat de acum inainte“, este verdictul economistului-sef al ING, Florin Citu, care anticipeaza un sfarsit de an undeva mai jos de 1,32 dolari/euro. „Nu ar fi exclus sa vedem nici 1,33 dolari/euro“, crede Citu. Cam in jurul aceluiasi raport oscileaza si previziunile analistilor straini. „Vedem cursul euro/dolar mergand intr-o prima faza catre 1,33 la finele lui 2006“, anticipeaza pentru BUSINESS Magazin strategul-sef al belgienilor de la Fortis, Françoise Bernard. Intr-o a doua etapa, spre finele anului urmator, raportul va cobori catre 1,35-1,37. In viziunea echipei de cercetare de la Fortis, Fed va opera o prima reducere a dobanzii in a doua jumatate a anului 2007, pana la 5%, miscarea continuand moderat in restul anului si in 2008. Tot despre 1,33 dolari/euro vorbeste si oficialul KBC Bank, Piet Lammens, pentru finele lui 2006, anticipand si in 2007 deprecieri pentru dolar. In opinia lui, Fed va reduce de doua ori dobanda in prima jumatate a anului 2007, existand insa posibilitatea unei reduceri si in a doua parte a anului.

     

    Si de la Viena, din departamentul de cercetare al Erste Bank, Rainer Singe vede „o slabire moderata a dolarului american, justificata de fundamente economice, pe masura ce spread-ul de dobanda dintre SUA si zona euro se micsoreaza“. Astfel ca, pentru finele lui 2006, si reprezentantul Erste Bank anticipeaza un curs euro/dolar de 1,33. Exista insa si riscul, subliniaza Singe, ca raportul sa coboare la 1,36, „in conditiile in care pietele devin nervoase in general catre finalul anului“. In prima jumatate a anului viitor, dolarul ar urma sa se revigoreze din nou,  stabilizandu-se tot in jur de 1,33 dolari/euro. Si tot atunci ar urma sa vina si prima reducere de dobanda in Statele Unite (in martie 2007), urmata de alte reduceri, cu cate un sfert de punct procentual in fiecare trimestru. Pe de alta parte, Banca Centrala Europeana (BCE) ar urma, in viziunea analistilor de la Erste, sa creasca dobanda in decembrie si februarie si apoi inca o data in ultimul trimestru din 2007.

     

    Analistul ungar de la OTP Bank, Gyozo Eppich, vede insa o crestere a dobanzii BCE mult mai curand: in decembrie, cu 0,25%, pentru ca in 2007 sa nu mai existe nicio alta astfel de miscare sau poate doar una singura cu aceeasi amplitudine. Pe de alta parte, Gyozo Eppich nu vede prea curand nici modificari de dobanzi in Statele Unite, rata de referinta a Fed urmand sa ramana constanta in prima jumatate a lui 2007, iar o relaxare monetara sa vina abia de la jumatatea anului incolo. Una peste alta, analistul ungar spune ca se asteapta ca raportul de schimb sa ramana in intervalul 1,33-1,40 dolari/euro in cea mai mare parte a anului viitor. Despre cursul euro/leu, analistul OTP spune ca luna decembrie 2006 se va incheia in jur de 3,5 lei/euro, in timp ce cursul monedei ungare va fi undeva in jurul valorii de 265 forinti/euro.

     

    Dolarul are toate motivele sa se deprecieze si in continuare, sustine si directorul departamentului de cercetare-trezorerie al grupului grec EFG-Eurobank, Plato Monokroussos. In opinia sa, asteptarile ca rata dobanzii in SUA sa ramana neschimbata sau chiar sa scada, plus lichiditatea mare de pe piata favorizeaza plasamentele in euro. Monokroussos vede o majorare a dobanzii BCE in martie 2007, in timp ce pentru SUA anticipeaza o diminuare pana la 4,75% catre finalul lui 2007. In aceasta conjunctura, oficialul EFG Eurobank spune ca n-ar trebui sa mire pe nimeni o depreciere in continuare a dolarului in urmatoarele 1-3 luni. O trecere „convingatoare“ peste nivelul de 1,325-1,330 ar putea aduce, in opinia lui, o cadere catre 1,35 dolari/euro sau chiar catre minimul absolut (decembrie 2004) de 1,3667.

     

    Pe de alta parte, un curs euro/dolar de peste 1,35 ar putea reaprinde interesul investitorilor pentru moneda americana, intrerupand caderea acesteia. Tot la 1,35 dolari/ euro vede oprindu-se caderea dolarului, „undeva pe la mijlocul anului 2007“, Pavel Mertlik de la Raiffeisen Cehia. Dupa aceasta cadere este insa de asteptat o usoara revenire a dolarului catre 1,31-1,32 in a doua jumatate a anului. Motivul tine de reducerea diferentialului de dobanda intre euro si dolar, care va determina investitorii sa-si redirectioneze o parte din active catre instrumente de investitii in moneda europeana.

     

    Mai aproape de piata locala, analistii romani nu vad nici ei cu ochi mai buni mersul monedei americane. Dealerul-sef al Bancpost, Dorin Badea, anticipeaza pentru finalul acestui an un curs euro/dolar undeva in jur de 1,35, argumentand ca exista in continuare presiuni destul de mari pentru aprecierea monedei europene. In privinta raportului intre leu si euro, Badea are cea mai optimista previziune dintre analistii care au raspuns BUSINESS Magazin: leul va termina 2006 „undeva in intervalul 3,4-3,45 lei/euro, cel mai probabil la 3,43“. Cum va continua insa anul viitor, „e greu de zis“, admite Badea, argumentand ca, desi inceputul de an e de obicei o perioada de apreciere, leul s-a apreciat deja foarte mult.

     

    Dinspre BCR si ING Bank, previziunile coincid: dolarul termina anul la un nivel de 1,32 pentru un euro. „Nu e deloc exclus sa vedem si un raport de 1,33 dolari/euro“, pluseaza Florin Citu de la ING. In privinta raportului dolar/leu, Lucian Anghel de la BCR avanseaza un curs de 2,65 pentru sfarsitul lui decembrie. Ceea ce ar insemna o apreciere a leului de peste 15% fata de prima zi a anului. Desigur, lectia e cunoscuta: mizati pe leu. Dar poate v-ati dori acum sa fi avut un credit in dolari.

  • Cine sufera cu dolarul

    In noiembrie, dolarul a coborat pe piata romaneasca la cel mai scazut nivel fata de leu inregistrat din februarie 2001. Nu e un motiv de bucurie pentru toata lumea.

     

    EXPORTATORII: O treime din exporturile romanesti (in valoare totala de 26,1 miliarde de euro) sunt decontate in dolari, toti resimtindu-si incasarile diminuate de caderea abrupta a monedei americane.

     

    ECONOMIILE: Pentru cei care si-au pastrat economiile in moneda americana, caderea dolarului echivaleaza cu pierderi importante, in conditiile in care, spre exemplu, dolarul era cotat acum doi ani la peste 3,4 lei/dolar.

  • Mos Craciun mai aduce si avioane

    La sfarsit de an, cele trei companii de aviatie romanesti isi fac cadou de Craciun avioane, mai scumpe sau mai ieftine, in functie de nevoi si puterea financiara. Scopul este insa acelasi: consolidarea cotei de piata si a rutelor.

     

    Intrarea in UE este echivalenta cu liberalizarea completa a zborurilor dinspre si inspre Romania: practic, companii care pana acum faceau doar zboruri din tara de origine si inapoi (de exemplu, British Airways zboara din Romania pana la Londra si de acolo conecteaza alte destinatii) vor putea lansa din 2007 oricate zboruri va cere piata, interne si externe, fara sa mai aiba de-a face cu nicio limitare a destinatiilor. 

     

    In aceste conditii, atat operatorul national TAROM, care va pierde monopolul asupra multor destinatii, atat interne, cat si externe, precum si celelalte doua companii romanesti – una de linie, Carpatair, si una low-cost, Blue Air – incearca sa-si consolideze pozitia prin promotii si, in ultimele doua luni ale anului, prin achizitii de aeronave, care le vor permite sa intre pe noi rute sau sa suplimenteze zborurile pe cele existente. 

     

    Daca despre Airbus-ul intrat in flota TAROM cu doua saptamani in urma stia toata lumea, aparatul fiind contractat si mediatizat din urma cu doi ani, celelalte doua companii au tranzactionat in liniste achizitia a trei aeronave.

     

    Carpatair, care opereaza majoritar aeronave SAAB, a mai primit zilele trecute inca o aeronava, urmand ca o a doua sa soseasca peste circa doua saptamani. Aeronavele vor fi in teste o perioada si vor zbura incepand cu perioada de sfarsit de an, cand cererea este mai mare. „Principala motivatie, cel putin pe termen scurt, a fost ca doua noi aeronave in plus ne ofera o flexibilitate foarte buna“, spune Dragos Popescu, directorul de marketing al Carpatair.

     

    Compania cu sediul la Timisoara anticipeaza pentru acest an o cifra de afaceri de 84 de milioane de dolari (67 de milioane de euro) – fata de 67 de milioane de dolari (51 de milioane de euro) anul trecut – si un numar de zboruri de 18.300, respectiv 500.000 de pasageri (fata de 15.300 anul trecut, cand a transportat 382.000 de pasageri).

     

    Strategia Carpatair a pus cresterea numarului de rute si de pasageri inaintea achizitiei de aeronave: „Politica noastra presupune o perioada de lansari de noi zboruri in prima jumatate a anului, dupa care sustinerea si organizarea de programe coerente pentru dezvoltarea acestora“, spun oficialii companiei, care a inceput anul cu deschiderea unei noi piete – Ucraina.

     

    Cele doua SAAB-uri, care ar costa in varianta noua aproximativ 15 milioane de euro, au fost cumparate la mana a doua in leasing. „Avioanele turboprop (cu propulsie mixta – n.red.) au doua principale calitati: consuma putin (circa jumatate fata de un avion cu propulsie jet – n.red.) si sunt relativ ieftine, mai ales in varianta second hand, pentru un leasing la mana a doua revenind o rata de aproximativ 60-70.000 euro“, spune Dorin Ivascu, directorul Regional Air Support, operatorul logistic al aeroportului Baneasa.

     

    Tot prin leasing operational a intrat in flota Blue Air si a patra aeronava, dupa trei Boeing-uri 737. Cea noua va fi tot Boeing 737 (filozofia companiilor low-cost e sa-si mentina furnizorul, fiindca acelasi tip de aeronava presupune costuri mult mai mici de intretinere), iar negocierile sunt „pe ultima suta de metri“, aeronava fiind asteptata in tara in curand, dupa cum spune Gheorghe Racaru, directorul Blue Air, care precizeaza ca pretul de achizitie a aeronavei este confidential, datorita faptului ca vanzatorul, o companie de aviatie europeana listata la bursa, a tinut sa fie astfel.

     

    Un avion nou Boeing 737 (de categorie superioara insa modelelor 400-500, existente in flotele romanesti) costa aproximativ 47 de milioane de dolari (36 mil. euro), pretul reducandu-se cu o treime spre jumatate in cazul modelelor second hand, in functie de gradul de uzura.

     

    Motivatia achizitiei a fost aceeasi: cresterea numarului de pasageri (peste 520.000 estimati pentru sfarsitul acestui an, fata de 370.000 anul trecut), cresterea comenzilor de chartere, plus deschiderea de noi destinatii (pentru sezonul de iarna fiind introduse Valencia, Köln, Bruxelles, Malaga, Torino si Roma, precum si o cursa interna cu destinatia Cluj). 

     

    Blue Air, care estimeaza pentru acest an o cifra de afaceri de peste 40 de milioane de euro, intentioneaza sa achizitioneze si la anul inca doua avioane. „Pentru sezonul de vara 2007 vrem sa avem o flota de sase avioane de acelasi tip, deci pentru vara 2007 flota Blue Air va fi dubla fata de flota din vara 2006“, spune Gheorghe Racaru. Vara este una dintre cele mai profitabile perioade din an pentru Blue Air, care a operat in sezonul din acest an jumatate din piata de chartere de vacante.

     

    Singura companie a carei prioritate nu este achizitia de avioane ale aceluiasi producator, strategie care reduce semnificativ costurile, este TAROM, companie cu o flota formata din 17 aeronave din trei categorii diferite: Airbus, Boeing si ATR. A 17-a nava din flota TAROM, primul Airbus 318 din comanda de 120 de milioane de euro facuta de guvernul PSD in 2004, a venit in Romania in urma cu doua saptamani si va incepe sa zboare pe destinatii din Germania.

     

    Dupa cum a descris-o ministrul transporturilor, Radu Berceanu: „TAROM are o flota baltata (…). S-au mai luat acum patru aeronave Airbus, asa incat trebuie sa ne mentinem pe Airbus si de acum inainte“. Dezavantajul acestei strategii ar fi ca, daca TAROM nu va mai vrea Boeing-uri, se vor pierde avantajele pe care compania americana le-a oferit pentru rascumpararea aparatelor vechi si inlocuirea cu unele noi. Pe de alta parte, decizia de a merge pe mana Airbus ar fi luata intr-un moment cand preferinta pentru producatorul european poate fi pusa in seama aderarii Romaniei la UE.

     

    In acelasi timp, reorientarea companiei nationale romanesti spre Airbus ar avea loc intr-o conjunctura destul de nefavorabila pentru producatorul european Airbus, divizie a grupului de aeronautica si aparare EADS, care se confrunta cu pierderea de clienti in urma unor probleme de productie. De pe urma acestei crize intentioneaza sa profite Boeing, care spera ca in saptamanile urmatoare sa incheie comenzi suplimentare in valoare de peste zece miliarde de dolari, in conditiile in care in aceasta perioada operatorii incheie contracte pentru modernizarea flotei de avioane de cursa lunga.

  • 39 de avioane

    Compania cu cel mai agresiv plan de achizitii de aeronave este Blue Air, care doreste sa isi dubleze flota in mai putin de un an, cu mentiunea ca are momentan cea mai mica flota dintre companiile romanesti.

     

    TAROM. Flota operatorului national detine doua Airbus A-310, cinci Boeing 737-300, patru Boeing 737-700 si sapte ATR 42-500 si, mai nou, primul din cele patru Airbus 318 pe care guvernul Nastase le-a comandat cu doi ani in urma.

     

    CARPATAIR. Carpatair opereaza 14 SAAB-uri si doua Fokker 100, acestea din urma cu numar mai mare de locuri decat SAAB-urile si folosite de obicei pe cursele mai lungi.

     

    BLUE AIR. Flota Blue Air cuprinde deocamdata trei Boeing 737 (doua model 300 si unul model 500), iar avionul care va completa in curand flota este model Boeing 737 400.

  • Credit mai lung, bucuria bancilor

    Cursa bancilor pentru acordarea unor scadente tot mai lungi la imprumuturi nu poate decat sa-i bucure pe cei ce altfel nu s-ar mai incadra in conditiile necesare pentru a putea lua un imprumut. Costurile suplimentare cresc insa si ele odata cu scadenta.

     

    Perioada de creditare ar trebui sa se extinda cam cu 20% pentru ca un client sa poata lua si acum aceeasi suma ca in trecut, calculeaza presedintele Bancpost, Mihai Bogza, impactul celor mai recente norme ale bancii centrale. O asemenea schimbare ar aparea ca necesara dupa ce BNR a decis, in urma cu o luna si ceva, ca in calculul bonitatii unui client sa fie luate in considerare toate costurile unui credit, nu doar dobanda. In plus, in cazul creditelor de consum, ratele lunare nu pot depasi 30% din veniturile nete ale solicitantului, iar la cele imobiliare limita este de 35%. Efectul imediat: suma maxima ce poate fi luata cu imprumut scade, proportional cu procentele consistente ale comisioanelor de variate feluri, disimulate in spatele unei dobanzi mici.

     

    Reactia bancherilor – facil de anticipat, dupa miscari similare si in alte ocazii: scadenta maxima a creditelor a inceput sa creasca, ratele lunare sa scada in consecinta, asa incat clientul sa poata pleca acasa cu banii de care are nevoie. Mai putin se gandeste clientul, incantat ca poate face rost de bani in continuare, la faptul ca fiecare luna in plus la un credit inseamna pentru el costuri in plus, care in unele cazuri nu sunt deloc mici.

     

    Cateva exemple, cu titlu orientativ, arata cam cum stau lucrurile de fapt la toate bancile (si nu doar la banci, pentru ca si creditele luate de la alte companii care ofera finantari functioneaza exact dupa aceleasi reguli). Spre exemplu, pentru un credit imobiliar pe 20 de ani si o suma imprumutata de 40.000 de euro, la o dobanda afisata de 6,9%, clientul ii ramburseaza in total bancii putin sub 75.000 de euro. Cinci ani in plus la scadenta duc suma totala de rambursat, pentru aceeasi suma imprumutata si aceeasi dobanda, la peste 84.000 de euro. Lucrurile nu se schimba prea mult nici in cazul unui credit auto. Pentru un imprumut de 10.000 de euro pe patru ani (la o dobanda de circa 6% pe an), clientul are de rambursat o suma totala de putin peste 11.000 de euro. La acelasi credit, pe sapte ani, suma totala de rambursat urca vertiginos catre 13.000 de euro.

     

    Costul unei scadente mai indelungate se poate dovedi asadar cat se poate de consistent, chiar daca el traduce, pentru unii dintre clientii bancilor, faptul ca numai in astfel de conditii mai pot capata acces la credit. Fiindca restrictiile BNR impuse in octombrie chiar s-au simtit la nivelul bancherilor si al comerciantilor. „A existat o scadere a numarului de clienti care au intrat in banca sa ia credit“, recunoaste vicepresedintele Raiffeisen Bank, responsabil pentru divizia de retail, Razvan Munteanu.

     

    Grosier, subliniaza el, dat fiind ca un calcul exact nu are, diminuarea se incadreaza undeva intre 3% si 10%, „dar variaza mult si in functie de produs“. La momentul actual, banca are in sold credite de peste 800 mil. euro acordate clientilor persoane fizice. Oficialul Raiffeisen spune ca nu intentioneaza sa recurga la marirea scadentelor la imprumuturi „in functie de cat poate imprumuta sau nu clientul“, subliniind ca o astfel de decizie se ia mai degraba „uitandu-te la valoarea si uzura morala a bunului finantat“.

     

    La fel de adevarat, pe o piata ce cauta metode de a fenta restrictiile bancii centrale, au aparut deja situatii putin neobisnuite. Spre exemplu, creditele de consum (destinate in principiu sa acopere nevoi mici, conjuncturale si cu sume maxime de cateva mii de euro) au ajuns sa se poata intinde si pe sapte sau zece ani. „Iti schimbi telefonul mobil de cateva ori pana termini de platit creditul cu care l-ai luat“, spune Paul Isoiu, care a ocupat pana la sfarsitul saptamanii trecute functia de director general adjunct la Banca Romaneasca. El spune ca astfel de credite, cu scadenta mai indelungata decat timpul de folosire a produsului cumparat, au logica in sistemele de leasing sau cele cu componenta de buy-back. Potrivit lui Isoiu, pana la momentul plecarii lui din banca nu se luase inca vreo decizie de crestere a scadentelor.

     

    Miscari in acest sens au venit deja din piata. BCR a anuntat in cursul saptamanii trecute ca extinde perioada de rambursare a creditelor auto de la 7 la 10 ani, compania de credite de consum si ipotecare Domenia Credit a urcat-o pana la 30 de ani, iar Volksbank a majorat perioada de acordare a imprumuturilor pentru intreprinderi mici si mijlocii. In genere, astfel de miscari se transmit rapid la nivelul intregii piete, in conditiile in care, conform lui Mihai Bogza, „conteaza ce face concurenta“. El spune ca la Bancpost nu s-a luat inca hotararea unei extinderi a scadentelor. „Alternativa e sa decidem sa pierdem piata, pur si simplu“, puncteaza Bogza. Bancpost avea in septembrie un sold al creditelor acordate de 1,41 miliarde de euro, cu 74% peste nivelul din aceeasi perioada din 2005. In trimestrul al treilea, banca a acordat credite de 247 mil. euro, de doua ori mai mult decat in primul, iar pentru la anul are planuri si mai mari. Potrivit lui Bogza, la anul este vizata o dublare a creditelor, in principal pe baza expansiunii retelei de sucursale.

     

    Pe de alta parte, Dan Ostahie, directorul general al Altex, reteaua de magazine de electronice si electrocasnice, spune ca deja a pierdut din cauza normelor BNR. El semnaleaza scaderea vanzarilor ca efect al acestor restrictii: in noiembrie, Altex a avut vanzari cu 10% mai mici decat in aceeasi perioada a anului precedent. Impreuna cu EFG Retail Services, Altex a lansat recent un credit de consum cu perioada de rambursare de sapte ani si o valoare maxima de 12.000 de lei (circa 3.300 de euro). In opinia lui Ostahie, creditele cu scadente atat de lungi pentru sume atat de mici nu sunt deloc „nelalocul lor“, in conditiile in care pe piata exista si credite pentru o vacanta pe care le poti plati in zece ani. Noul tip de imprumut lansat de Altex, alaturi de inca unul lansat la finele lui octombrie, vine sa compenseze iesirea din uz a clasicului „credit cu buletinul“, retras de pe piata din cauza acelorasi norme ale BNR.

     

    Si alti retaileri au fost nevoiti sa-si adapteze sistemele de creditare pentru a se conforma cerintelor BNR. La Domo, spre exemplu, disparitia creditului cu buletinul a fost contrabalansata de „promovarea agresiva a trei directii noi de creditare“, dupa cum spune reprezentanta companiei, Simona Vlad. Concret, compania a marsat pe un produs de creditare compus din „12 rate egale, cu dobanda zero“, adresandu-se astfel clientilor preocupati de costuri. In al doilea rand, Domo are impreuna cu Estima Finance, un produs de finantare cu dobanda de 9,9%, despre care Vlad spune ca este „cea mai mica din retailul de electrocasnice“. Al treilea produs permite clientului sa-si achite creditul tocmai de Paste. Una peste alta, sustine Vlad, in cazul retelei Domo, vanzarile  chiar au crescut, in parte si datorita sezonalitatii.

     

    Adaptarea ofertelor la cerintele pietei nu face, pana la urma, decat sa tina pasul cu nevoile clientilor, chiar daca acestia sfarsesc prin a cumpara mai scump produsul pe care si-l doresc. Pentru cine vrea sa inchida ochii la costul mai mare, ramane avantajul etern al lucrului luat pe credit – el poate fi folosit chiar acum, indiferent cati ani de aici inainte ar fi nevoit proprietarul sa plateasca.

  • Cat costa luxul

    Ideea de lux pare sa se fi democratizat in Romania ultimilor ani: un laptop sau o excursie in Tunisia sunt de asociat mai degraba cu clasa de mijloc decat cu elita. In realitate, piata luxului n-a facut decat sa se rafineze si sa se stratifice, ofertele destinate cu adevarat elitei definindu-se, la fel ca si in Occident, tocmai prin raritatea si caracterul lor exclusiv.

     

    Saptamana trecuta jurnalistii de la publicatiile auto erau invitati sa participe la prezentarea in Romania a noului model Porsche 911 Targa, proaspat lansat la Salonul Auto de la Paris din octombrie. Cateva ore mai tarziu avea sa fie organizat un eveniment cu mai putin public, in care bolidul de 355 de cai putere era prezentat in fata a aproximativ 80 de clienti fideli ai marcii si potentialilor cumparatori dintr-o baza de date restransa a Porsche.

     

    Asa-numitele VIP-cocteiluri sunt una dintre cele mai bune modalitati prin care importatorii de marci de lux incearca sa comunice direct cu publicul-tinta. „Un model de nisa intre coupé si cabriolet, un cabriolet de sticla“, descrie George Moisescu, brand manager al Porsche, modelul al carui pret trece de 100.000 de euro, fara niciun echipament optional. Aproape sigur, pretul platit de eventualul cumparator va fi sensibil mai mare, caci clientii masinilor de lux sunt dispusi sa cheltuie inca 30-40% pe elemente optionale, de la sisteme video complexe si pana la piele de o anumita culoare si consistenta.

     

    Brand manager-ul Porsche a observat in ultimii ani tendinta de a personaliza cat mai mult masina. El da exemplul unui Porsche 911 Turbo de 480 de cai putere, cel mai puternic model de serie al nemtilor (si cel mai scump, la un pret de baza de aproape 150.000 de euro), vandut anul acesta unui cumparator din Bucuresti care a dorit ca galbenul sa fie prezent peste tot in masina, de la culoarea caroseriei si a cusaturilor scaunelor din piele la pielea de pe schimbatorul de viteze. Posibilitatea de a trece masina printr-o baie de galben nu se regaseste in nicio oferta de optionale Porsche. Ea se realizeaza la cerere in cadrul unui departament special al Porsche din cadrul uzinei, numit „Exclusive“.

     

    VIP-cocteilul este o strategie de marketing la nivel global practicata si de alti producatori auto, ca Maserati, prezent cu un showroom pe Calea Dorobantilor din Capitala prin intermediul importatorului AutoItalia. „Fara sa incerci sa vinzi masina“, isi enunta scurt Mike Costache, country manager al Maserati, teoria privind cea mai buna metoda de vanzare. Afirmatia ascunde un adevar stiut de vanzatorii de autoturisme, si anume ca pe client trebuie sa-l faci sa simta ca este membru al unei categorii privilegiate, cei care au posibilitatea de a cumpara masina.

     

    Porsche, Maserati, Maybach sau Rolls-Royce, toate prezente cu showroom-uri in Bucuresti, sunt in aceste conditii o tinta predilecta pentru cei aflati in cautarea unei masini exclusiviste. Cu toate acestea, au ajuns sa se vanda tot mai bine chiar si marci care nu sunt prezente oficial pe piata: patru Aston Martin, sase Ferrari, cinci Lamborghini, adica masini cu un pret total de peste 2-3 milioane de euro, au fost inmatriculate in Romania in primele luni ale anului. Nici cei 17 clienti care si-au inmatriculat in acest an un model Bentley nu par a fi deranjati ca trebuie sa mearga, cel mai probabil, pana in Austria pentru service.

     

    Situatia s-ar putea schimba de anul viitor, cand Porsche Romania, importatorul grupului Volkswagen, va realiza si primul showroom pentru Bentley si Lamborghini. AutoItalia, reprezentantul pe piata locala al grupului Fiat, ar putea face la randul sau un pas important spre segmentul de lux, prin deschiderea showroom-ului Ferrari, potrivit unor informatii din piata auto.

    95 de masini de peste 100.000 de euro vandute in primele 9 luni

     

    CONSUMATORUL DE ELITA

    Exemplele de mai sus lumineaza bine caracteristicile notiunii de lux pentru consumatorul din Romania anului 2006: privilegiu, exclusivitate, excentricitate si mai ales o anumita marja de pret, care reflecta o putere de cumparare mult superioara mediei. Potrivit studiului sociologic Mozaic, dezvoltat de Geo Strategies/Experience, 13% din populatia Romaniei reprezinta patura superioara a societatii, cu venituri lunare de peste 250 de euro pe membru de familie. Din randul acesteia insa, doar 3%, adica 670.000 de persoane, reprezinta elita, cu educatie inalta, cariere bine cultivate, avere si influenta in societate. Avem de-a face, prin urmare, cu doua acceptiuni ale notiunii de lux, unul corespunzator aspiratiei de a accede la elita, celalalt specific elitei insesi.

     

    „La nivel general, «luxul de categoria a doua» este sa-ti permiti ceva ce in urma cu 10 ani nu-ti imaginai ca poti avea“, spune sociologul Mircea Kivu, directorul IMAS. „Fenomenul a luat amploare odata cu avalansele de oferte; usor-usor, oamenii au inteles ca nu e de negandit o vacanta in Spania daca se compara, ca pret, cu una la Poiana Brasov“, este exemplul dat de Kivu. In schimb, luxul elitei nu se raporteaza la propriul trecut, ci la prezentul altora, reiese din ceea ce spune sociologul Ionela Sufaru de la CURS: „Deja pentru romani luxul se raporteaza la scara mondiala si reprezinta acele bunuri rare si foarte scumpe, pe care si le poate permite un segment foarte mic din populatia globala“ – tehnologie de ultima generatie, masini de ultima generatie, dar si de epoca, obiecte de arta foarte valoroase.

     

    O a doua distinctie care trebuie facuta este cea intre luxul de exterior si luxul discret, acesta din urma specific elitei in sensul definit mai sus. In anii ’90, spune Mircea Kivu, „oamenii se gandeau mai intai sa-si cumpere o masina de lux si abia apoi isi faceau o casa de lux. Se cauta mai mult partea vizibila a luxului decat cea care conferea confort: nu era deloc un lucru rar ca in Balta Alba sa fie parcat un Mercedes ultimul tip“. Acum insa „ne indreptam catre un lux mai putin cu eticheta la vedere, pentru ca sunt oameni care investesc foarte mult intr-o casa, chiar daca e greu de ghicit din exterior ce ascund zidurile, fatada nefiind neaparat spectaculoasa“. Cu alte cuvinte, luxul astfel inteles il diferentiaza pe consumatorul de elita nu de restul societatii, prin marci ostentative, ci de ceilalti consumatori de elita, prin insemne subtile, majoritatea inaccesibile pentru perceptia altor grupuri sociale.

    3% din populatia Romaniei poate fi definit sociologic ca elita

     

    DEPARTE DE BERCENI

    Un apartament la 1,5-2 milioane de euro, vile la 3 sau chiar 5 milioane. Sunt preturi ce se regasesc in ofertele agentiilor imobiliare de top, dar nu in mod curent. In Bucuresti sunt 1.000-1.500 de locuinte incluse in segmentul de top al preturilor si dotarilor. Dintre acestea, cam 300-350 isi schimba anual proprietarul, crede Robert Teodorescu, directorul departamentului de vanzari rezidentiale al companiei imobiliare Regatta.

     

    Multi oameni din piata imobiliara spun totusi ca in Romania nu vorbim inca de o piata adevarata a resedintelor de lux decat poate prin prisma preturilor, nu si a dotarilor. „Apartamentele cu adevarat deosebite sunt raritati“, sustine Ionut Bordei, director de vanzari rezidentiale la Eurisko. Cele mai scumpe oferte de apartamente din Bucuresti sunt la 2.500-3.000 euro/mp, ajungand chiar, in cazul ofertelor deosebite, spre 4.000 de euro, dar aceste oferte sunt extrem de rare. Robert Teodorescu crede ca un nivel de 500.000 de euro poate fi considerat drept un pret mediu pentru apartamentele de top. Astfel incat cele 300-350 de tranzactii de vanzare pot cumula 150 de milioane de euro anual numai in Capitala.

     

    In ceea ce priveste dimensiunea, ofertele pot varia foarte mult. Desi, de multe ori, un astfel de apartament are suprafete de peste 200-250 mp, Ionut Bordei se fereste sa faca afirmatii „pe medie“. „Ca sa fie de lux, un apartament nu trebuie sa fie autocar“, spune el, insistand asupra faptului ca suprafetele pot diferi foarte mult. Potrivit specialistilor, principalele caracteristici ale unui apartament de lux sunt arhitectura deosebita, suprafetele largi, facilitatile, dotarile si finisajele, precum si confortul. Dar esential este amplasamentul. Degeaba faci un imobil cu dotari de ultima ora, arhitectura foarte reusita, spatii largi si tot ce trebuie, daca se gaseste in Berceni, spun dezvoltatorii. Atat in prezent, cat si pe viitor, zona rezidentiala de top va fi in partea de nord a Bucurestiului. „Orice oras are definita o zona rezidentiala de lux. In Bucuresti, este clar partea de nord“, sunt de parere analistii imobiliari.

     

    Ce va urma? „De la liftul panoramic la parchetul exotic“, rezuma Teodorescu de la Regatta asteptarile cumparatorilor de resedinte de lux. Acestia au cereri din ce in ce mai sofisticate, iar dezvoltatorii de imobile vor incerca sa le satisfaca. „Am inteles ca in Rusia e o noua nebunie: iti parchezi masina langa living. Locul de parcare este pe acelasi nivel cu apartamentul si este separat de living printr-un perete de sticla“, spune Teodorescu. Se pregatesc si pentru clientii romani astfel de idei? „Nu e exclus sa apara si la noi.“

    4.000 de euro pentru un metru patrat de apartament de lux in Bucuresti

     

    ESENTELE RARE

    Valoarea vanzarilor de mobila de lux nu este foarte mare raportata la nivelul intregii piete romanesti de mobila. Estimarile merg spre 15-20 de milioane de euro, dintre care mobilierul de birou reprezinta cam cinci milioane. „Este dificil de evaluat cine se incadreaza sau nu in acest segment. Pretul mare nu este singurul criteriu, fiindca multe magazine isi «supraevalueaza» oferta“, spune Claudia Chirilescu, concept business manager al Intro, o firma ce comercializeaza mobilier design, produs de companii precum Cappellini, Vitra, Swedese sau Tom Dixon.

     

    In mare, produsele de lux se impart in mobilier de lux design, mobilier de lux clasic sau cel care utilizeaza materiale scumpe (foita de aur, esente rare de lemn, piele exotica). In ceea ce priveste partea de design, „luxul vine din originalitate si din creativitate“, sustine Chirilescu. Clientii de mobilier de lux sunt in general pasionati de design, cunoscatori ai tendintelor din strainatate, aproape la fel ca in cazul cumparatorilor de imbracaminte produsa de designeri celebri. „Am adus furnizori noi, ceruti de clienti“, spune Camelia Sucu, managerul companiei Class.

     

    Cresterea pietei se datoreaza atat dezvoltarii imobiliare, cat si deschiderii unor showroom-uri care au largit accesul publicului catre astfel de produse. Cea mai noua prezenta pe piata e Premio, deschis de Mobexpert – primul magazin de mobilier de birou de lux din Capitala. Pentru primul an de activitate, Premio estimeaza vanzari de 2,5 mil. euro. Bogdan Staicu, reprezentant al Premio, apreciaza valoarea pietei de mobilier de birou de lux din Romania sub 5 mil. euro, adica mai putin de 10% din piata mobilierului de birou.

    5 mil. euro valoarea estimata a pietei mobilierului de birou de lux

     

    DESIGNUL CONTEAZA

    Pe piata locala, de lux sunt considerate celularele scumpe, care costa peste 1.500 de lei (aproximativ 450 de euro), pret determinat de tehnologie si de design. „Pentru utilizatorii din Romania, specificatiile tehnice ale unui telefon sunt destul de importante“, a spus Sorin Stoica, directorul executiv al grupului Dasimpex: „In general, telefoane de lux sunt cele care au sistem de operare Symbian, sunt 3G, au Bluetooth, GPRS, EDGE, permit extinderea memoriei prin carduri de memorie, au display-uri cu peste 265.000 de culori sau acces la Internet“. Designul este de asemenea important, la foarte mare cautare fiind telefoanele foarte subtiri. N-au aparut inca la noi telefoanele mobile cu diamante sau pietre pretioase.

     

    Tot in categoria telefoanelor de lux intra si telefoanele fashion, al caror punct forte este designul – Nokia 8800 sau colectia L’Amour a producatorului finlandez, ori recent intratul pe piata Samsung Serene (4.200 de lei), cu un design clamshell cu totul neobisnuit. „Cererea pentru produsele lucrate cu o atentie deosebita pentru fiecare detaliu si cu o valoare mare va creste in Romania in urmatorii ani“, crede Attila Der, director de marketing pentru Romania si Ungaria in cadrul Nokia. „Romanii percep telefoanele mobile ca pe o extensie a propriei personalitati si nu ii deranjeaza sa investeasca o suma mai mare intr-un astfel de echipament.“

     

    Conform retailerilor, cele mai vandute telefoane mobile din gama de lux in Romania sunt Nokia 8800 (3.500 de lei), Nokia E50, telefoanele Nokia din seria N, Samsung D900, Sony Ericsson K800 si Motorola V3i. Cifre care sa determine insa mai exact segmentul telefoanelor de lux lipsesc. Potrivit unor surse din piata, estimarea totala de vanzari pentru telefoanele mobile in 2006 oscileaza in jur de patru milioane de terminale in toata tara, ceea ce inseamna o piata de cel putin 60 de milioane de euro, la un pret mediu de 150 de euro al unui telefon.

    1.200 de euro cel mai scump celular disponibil pe piata locala

     

    BUSINESS SAU FASHION?
    Piata IT din Romania este orientata catre pret, admite Catalin Butolo, directorul de marketing al grupului Ultra Pro Computers. „Asa se face ca vanzarile de produse de lux nu au inregistrat anul acesta cresteri valorice spectaculoase, insa din punctul de vedere al volumului este vorba de o dublare fata de anul trecut“, spune Butolo.

     

    Constatarea se aplica si laptop-urilor, a caror piata este estimata anul acesta la aproximativ 10 mil. euro. „Notebook-urile au fost asociate cu notiunea de lux inca de la bun inceput, insa au intrat in gama produselor uzuale, pe masura ce preturile au scazut“, afirma Catalin Patrasescu, managing partner in cadrul companiei SmartPoint. Asa incat segmentul de lux din piata laptop-urilor nu poate reprezenta mai mult de 10% din totalul pietei. „In ceea ce ne priveste, 20% din vanzarile de laptop-uri se datoreaza produselor de peste 1.000 de euro“, spune Butolo.

     

    „Motorul de crestere in acest segment sunt oamenii de afaceri in cautare permanenta de echipamente care sa le ofere mobilitate“, apreciaza Patrasescu. In principiu, utilizatorii se impart in trei categorii: business, fashion si „technology addicts“. Prima categorie se orienteaza spre laptop-urile care ofera mobilitate si functii de business. Cea de-a doua cumpara un laptop prin prisma designului, care trebuie sa fie cat mai elegant si sa se potriveasca stilului de viata al utilizatorului. „Technology addicts“ sunt cei ce vor ca laptop-ul lor sa aiba o configuratie puternica si cele mai noi tehnologii.

     

    Deocamdata, cele mai scumpe laptop-uri de pe piata se situeaza undeva spre 5.000 de euro. In septembrie au fost aduse in tara cinci modele Dell XPS M2010, la aproape 5.000 de euro – in principiu niste notebook-uri de business, potrivite insa si pentru divertisment. Toate s-au vandut imediat.

    10% ponderea segmentului de lux din piata laptop-urilor

     

    LUX CU TAXE (INCA)

    Plasmele au fost si raman considerate echipamente de lux, in virtutea pretului foarte ridicat al tehnologiei lor. Designul, in general foarte elegant, si diagonala mare contribuie la imaginea de produs de lux a plasmelor. Anul acesta vanzarile de televizoare cu plasma in Romania se vor cifra la aproximativ 10 milioane de euro, conform estimarilor din piata, respectiv in jur de 9.800 de unitati. Cresterea de 350% fata de anul trecut include insa si vanzarile de proiectoare. Explicatia ar fi faptul ca, spre deosebire de alti ani, 2006 s-a remarcat prin vanzarile foarte mari de plasme in extrasezon, prin perspectiva Campionatului Mondial de Fotbal.

     

    Pe de alta parte, cresterea pietei s-a datorat si faptului ca preturile plasmelor au mai scazut. In ultimele sase luni, televizoarele cu plasma s-au ieftinit cu aproximativ 15-20%. „Companiile de retail se tem ca eliminarea taxei de 42% la importul de plasme in 2007 ar putea duce la scaderea vanzarilor in perioada sarbatorilor“, a explicat Dana Iorga, director de operatiuni al importatorului IT&S. In perspectiva, specialistii din domeniu considera ca eliminarea taxei de 42% va conduce la o triplare a pietei plasmelor si LCD-urilor, per total, in conditiile in care pretul acestor echipamente ar putea sa scada cu pana la jumatate.

     

    In functie de brand, diagonala sau performanta, pretul unei plasme poate incepe de la 3.000 de lei (900 de euro) si ajunge pana la 50.000 de lei (15.000 de euro) si chiar mai mult. Cele mai scumpe sunt plasmele HDTV (High Definition TV), care costa in jur de 17.000 de euro.

     

    La asemenea preturi, intrebarea care se ridica este cine sunt clientii dispusi sa scoata atatia bani din buzunar. Majoritatea producatorilor si retailerilor sunt de acord ca este vorba de oameni de afaceri sau persoane publice importante, pentru care 15.000 de euro reprezinta un procent nesemnificativ din valoarea casei in care locuiesc. „Clientii se impart in doua categorii: cei ce stiu ce vor si comanda un anumit produs (10-20% dintre clienti) si cei care se hotarasc in functie de oferta (aproximativ 80%)“, considera un oficial al retailerului Altex. Cumparatorii sunt insa si companii care au nevoie de plasme pentru a dota sali de conferinte, hoteluri sau expozitii.

    10 mil. euro valoarea plasmelor vandute in acest an

     

    VARA SANIE, IARNA HAWAII

    Concetatenii nostri au inceput sa prinda gustul destinatiilor indepartate sau exotice, gen Tokio, Hong Kong sau Johannesburg, iar agentiile de turism au descoperit nisa pachetelor de lux, o piata estimata de Asociatia Nationala a Agentiilor de Turism (ANAT) la 30 de milioane de euro pe an. „Fata de anul trecut, piata produselor turistice de lux a crescut cu 30%. Exista foarte multe persoane care migreaza spre turismul de lux, pe masura ce veniturile le-au crescut“, estimeaza Ondina Dobriban, director de programe turistice la agentia Paralela 45.

     

    Pretul unui pachet de lux incepe de la 1.500 de euro si poate ajunge chiar si la zeci sau sute de mii de euro, in functie de ceea ce isi doreste clientul. „Daca zborul se face cu avion privat, atunci in mod evident doar aceasta componenta ajunge la 70.000-100.000 de euro, la care se adauga restul de servicii“, explica Dragos Serban, presedintele agentiei Dedanis Travel.

     

    Iar obiceiurile iubitorilor de lux incep sa semene cu cele ale clientilor de pe pietele mai mature, unde rezervarile se fac chiar si cu sase luni inainte. „Am avut un client care locuieste in Germania si a venit sa solicite o rezervare in august pentru decembrie. Ii era frica sa nu fie prea tarziu“, isi aminteste reprezentantul Paralela 45. In 2006, agentia a vandut 300 de pachete turistice de lux.

     

    Reprezentantii ANAT spun ca destinatiile de lux cele mai solicitate sunt insulele exotice din Oceanul Indian (Seychelles, Mauritius, Maldive) si croazierele oceanice. Dubai, Caraibe (Barbados, Jamaica, Antile, Grand Cayman), SUA (Hawaii, Florida) sau Mexic (Cancun). „Anul acesta am vandut cateva zeci de pachete pentru insulele Maldive“, spune Jeni Costea, presedinte Ultramarine Travel, care spune ca in 2006 o suta de clienti au solicitat pachete de lux. „Nu sunt pachete de servicii care sa se repete. Acestea sunt realizate la solicitarea fiecarui client, in zone diferite“, spune Nicolae Demetriade, presedintele Happy Tour, estimand ca turismul de lux a contribuit cu 3% la cifra de afaceri a agentiei.

     

    Cat despre viitor, majoritatea operatorilor sunt optimisti, avand in vedere ca turismul de lux este inca in faza de inceput. „Pe piete stabile, cresterile sunt de la 8-10% pe an. In Romania vor fi cu siguranta mult mai mari“, rezuma presedintele Dedanis Travel.

    1.500 de euro pretul de pornire al unui pachet turistic de lux

     

    LA MaNA CLIENTULUI

    Orologeria a fost unul dintre segmentele cu cea mai rapida crestere de pe piata interna a luxului: Romania a urcat anul acesta pe locul al doilea in topul importatorilor de ceasuri elvetiene printre tarile din Europa Centrala si de Est, dupa Polonia, cu achizitii de cca. 10 mil. euro (la valoarea de baza).

     

    Cellini, unul dintre retailerii de marci de ceasuri de lux din Romania, estimeaza o crestere de 70% a vanzarilor pentru 2006, pana la 4 mil. euro, in vreme ce Helvetansa prevede vanzari de peste 4 mil. euro, iar Galt Orologerie Elvetiana ar urma sa ajunga la 2,5 mil. euro. Cel mai scump ceas vandut anul acesta de Helvetansa a fost modelul Equation du temps Jules Audemars de la Audemars Piguet, pentru 80.000 de euro, iar la Cellini – un model Breguet de peste 100.000 de euro.

     

    „Am observat un ritm rapid de crestere in ultimii doi ani, mai ales pentru marcile de ceasuri al caror pret depaseste 5.000 de euro“, spune Ion Schiau, de la Chronotime International, distribuitor de marci orologere si partener Cellini. „Romanii au inceput sa cumpere tot mai mult de acasa, nu numai de la Viena sau Paris, ca in anii trecuti, stimulati probabil de faptul ca un ceas e un status symbol mai sofisticat si mai discret decat o casa sau o masina.“ Helvetansa a observat anul acesta o crestere cu 30% a cererii pentru ceasurile mai scumpe de 10.000 de euro, in vreme ce la Galt s-au vandut bine ceasurile intre 14.000 si 30.000 de euro.

     

    Printre marcile nou introduse anul acesta pe piata romaneasca se numara Parmigiani Fleurier (Cellini), cu preturi pana la 30.000 de euro, Tag Heuer (pana la 8.500 de euro) si Raymond Weil (pana la 10.000 de euro). In ceea ce priveste bijuteriile, debutul anului in Romania ii apartine lui Léon Hatot (la Cellini), o marca pentru care preturile merg pana la 300.000 de euro. Pentru comparatie, in reteaua Micri Gold, cel mai scump este un ceas Chopard de 25.000 de euro. Micri Gold distribuie in Romania marci de ceasuri si bijuterii precum Bvlgari, Chopard, Damiani si Gianni Lazzaro. Cifra de afaceri a companiei s-a ridicat la 1,28 mil. euro in 2005. Potrivit reprezentantilor companiei, pentru o perioada de varf de sezon, cum este cea a sarbatorilor de iarna, un client ajunge sa cheltuiasca pana la circa  2.000 de euro pe bijuterii.

    30% cresterea cererii pentru ceasuri  de peste 10.000 de euro

     

    CARE TURISM DE SHOPPING?

    In trecutul foarte apropiat, cunoscatorii preferau sa mearga la cumparaturi la Milano sau Paris pentru a-si reinnoi garderoba din cauza lipsei brandurilor de lux de pe piata romaneasca. Recent insa, tot mai multe nume mari din fashion promit sa deschida magazine si in Bucuresti. Cea mai recenta aparitie este Versace, inaugurat luna trecuta. Magazinul Versace JC aduce gama Jeans Couture si linia sport a brandului Versace. Managerul magazinului, Ghergana Diaconu, afirma ca investitia initiala in magazin a fost de 300.000 de euro, iar in contractul incheiat cu casa Versace s-a stabilit un plafon lunar de vanzari de 70.000 de euro.   

     

    In cazul brandului Escada, prezent de doi ani in Romania, vanzarile estimate pentru anul in curs sunt de aproximativ 550.000 de euro, conform spuselor proprietarei Escada Margaretha Ley, Tefyde Galea. Un client cheltuieste aici in medie 2.000 de euro cand in vitrina apar noutati, adica aproximativ o data pe luna, cand oferta se actualizeaza cu piese din noua colectie. La Hugo Boss, brand prezent de trei ani in Bucuresti, vanzarile au crescut cu 30% fata de anul 2005, iar veniturile calculate pana la jumatatea anului in curs au fost de 450.000 de euro, potrivit directorului financiar Miruna Moscu.

     

    Nu mai e nevoie de calatorii cu avionul nici pentru o pereche de pantofi de lux. Bogdan Nistor, purchasing manager al Mega Vision, compania care a deschis magazinul de incaltaminte Exquisit, spune ca in octombrie au vandut mai mult decat in primele trei luni ale anului la un loc. „Vom avea parte de o crestere anuala aproximata la 50%, pornind de la o cifra de afaceri de cca. 500.000 de euro“, afirma Nistor. Baza de date, formata din persoane care au cumparat de cel putin doua ori din magazin, este de peste 300 de persoane. Un top al produselor preferate depinde de cumparatori. „Daca e o doamna, in general va cauta ceva mai «fashionable»: Sergio Rossi, Marc Jacobs, Vicini, Kenzo. Barbatii sigur cauta mai mult stilul clasic: Church’s, Fratelli Rossetti, Santoni“, spune Nistor.  

     

    Iar oferta de produse de lux creste. Surse din piata spun ca si Louis Vuitton ar prospecta piata pentru deschiderea unui magazin propriu, unde sa-si desfaca faimoasele genti. Se pare ca francezii sunt interesati de un amplasament din centrul vechi al Capitalei. Firma va intra direct pe piata, nu in regimul de franciza preferat pana acum de brandurile de lux prezente in Bucuresti.

    1.000-2.000 de euro media cheltuielilor la o vizita intr-un magazin de fashion

     

    CREMA CREMEI

    Conform unui studiu Euromonitor, vanzarile pe piata interna de cosmetice si parfumuri au atins 564 mil. euro in 2005, din care ponderea produselor de lux este in jur de 20-25%. „Un produs cosmetic de lux este un produs care contine ingrediente speciale, naturale, foarte greu de dobandit si de integrat intr-o tehnologie performanta“, spune Daniela Coman, director de vanzari pentru produse selective la Sarantis Romania, care anul trecut a avut o cifra de afaceri de 28,3 mil. euro. 

     

    In cazul cremelor si produselor de ingrijire premium, cel mai mare succes il au produsele antiimbatranire si cele care promit infrumusetarea instantanee. La Prairie a lansat Skin Caviar Luxe Cream in 2002, vedeta colectiei fiind Skin Caviar Luxe Cream, 2.020 de lei pentru 100 ml. Estée Lauder a adus in decembrie anul trecut pachetul de ingrijire a tenului Re-Nutriv Re-Creation. Marina Saon, country manager al Estée Lauder Romania, spune ca Re-Creation costa o mie de euro si se vinde exclusiv in magazinul firmei din Calea Victoriei. „Pana acum s-au vandut 20 de creme si exista persoane care au achizitionat deja al doilea pachet. Sunt clienti care cheltuie pana la 3.000 de euro pentru produse cosmetice de lux in fiecare luna“, afirma Saon. Anul trecut sell-out-ul net din magazinul de pe Calea Victoriei a fost de 500.000 de euro.

     

    Cat despre parfumuri, vedete sunt tot cele frantuzesti, care detin suprematia si la nivel mondial. Cele mai bine vandute branduri frantuzesti sunt Dior, cu 56% din vanzarile din 2005 ale Prestige Parfum, distribuitorul din Romania, si Guerlain, cu 16% din vanzari. Prestige Parfum a avut vanzari de 2,36 milioane de euro in 2005.

    20 de creme de 1.000 de euro au fost vandute in ultimul an

  • Lux pe roti

    MARCA

    Inmatriculari

     

    2005

     2006

    ASTON MARTIN

    1

    4

    BENTLEY

    14

    17

    FERRARI

    5

    6

    LAMBORGHINI

    5

    5

    MAYBACH

    1

    2

    ROLLS ROYCE

    1

    2

     

  • STEPHEN COVEY: Cautam manageri cu suflet

    Viitorul nu va mai fi al managerilor scortosi. IQ-ul trece incet, dar sigur, pe locul secund, alaturi de experienta profesionala, iar cheia afacerilor va sta in calitatile umane ale celor ce le conduc. Stephen Covey crede ca adevaratul lider este cel care stie sa-i serveasca pe ceilalti.

     

    Leadership-ul este o combinatie de strategie si caracter. „Poate lipsi strategia din schema, dar caracterul niciodata. Experienta emotionala este absolut obligatorie pentru leadership, astfel ca liderii de maine trebuie sa combine capacitatile analitice (IQ) cu cele emotionale“, a spus Stephen Covey, in cadrul primei conferinte  de leadership din Romania, organizata saptamana trecuta de Ziarul Financiar in parteneriat cu Human Capital Solutions.

     

    Teoria lui Stephen Covey, o autoritate mondiala in domeniul training-ului si al dezvoltarii de leadership, este ca un om poate avea autoritate formala datorita pozitiei pe care o ocupa, dar nu va avea si autoritate morala daca nu isi construieste viata si deciziile pe principii, daca nu este el insusi un om cu principii. Cheia succesului, spune Covey, este alinierea comportamentelor la principii, iar esenta leadership-ului este tocmai autoritatea morala. Pentru ca o afacere de succes e rezultatul muncii in echipa, iar a fi un bun manager inseamna deci sa stii sa formezi si sa mentii o echipa.  Studiile au demostrat ca  multe afaceri au lacatul pus din cauza ca managerii nu au gasit „omul potrivit la locul potrivit“. Cu alte cuvinte, evaluatorii nu-si fac temele. „Nu sunt pregatiti pentru aceasta sarcina de evaluare a unui manager de top. Ei se uita doar in CV-ul angajatului, fara sa se gandeasca daca i se potriveste sau nu jobul oferit“, crede Covey.

     

    Potrivit consultantului american, inteligenta emotionala a devenit un criteriu de baza in selectarea personalului, iar combinatia de inteligenta emotionala, experienta profesionala acumulata si IQ ofera optimul in materie de calitati ale managerului. Covey sustine ca multe persoane cu un IQ ridicat ajung sa fie depasite pe plan personal si profesional de altele cu un coeficient mai mic, dar cu abilitati evidente de comunicare. Intr-o companie, managerul este acea persoana ce are ca atributii planificarea, organizarea si controlul fortei de munca si care ar trebui sa fie capabil sa motiveze angajatii. Prin urmare, liderul trebuie sa fie un vizionar, un mentor, sa se dedice nevoilor celor din jur, sa-i inspire. Conform teoriei celor patru L – „Live. Love. Learn. Leave a legacy“ – a lui Covey, leadership inseamna „viziune pentru minte, pasiune pentru inima, disciplina pentru corp si constiinta pentru spirit“. „Viziunea, disciplina si pasiunea guvernate de constiinta schimba lumea in bine“, si-a rezumat discursul profesorul  Covey.

     

    Stephen Covey este autorul unuia din cele mai influente ghiduri pentru obtinerea succesului personal si profesional – „The 7 Habits of Highly Effective People“ (Eficienta in 7 trepte), aparuta in 1989 si considerata una din cele mai influente carti de management ale secolului XX.