BusinessMagazin

Blog

  • Primul mall care şi-a depus rezultatele financiare pentru 2023: Băneasa Shopping City a ajuns la afaceri de 278 mil. lei, după o creştere de 9%

    Băneasa Developments, compania care administrează mallul Băneasa Shopping City din zona de nord a Capitalei, şi-a majorat cifra de afaceri cu 9% în 2023, rezultatul ajungând astfel la 278,2 milioane de lei, potrivit celor mai recente informaţii publicate pe site-ul Ministerului de Finanţe. Profitul de 170,7 milioane de lei a fost în creştere cu 17% comparativ cu anul anterior, iar numărul mediu de angajaţi a continuat să scadă, până la 83.

    Băneasa Shopping City face parte din Zona Comercială Băneasa, alături de Carrefour, IKEA, Metro, Mobexpert şi Brico Dépôt. Potrivit datelor disponibile pe platforma de analiză a companiilor Termene.ro, Băneasa Developments este deţinută integral de Spesso Trading Limited, o companie din Cipru.

  • Companiile germane din România văd propriile afaceri şi perspectivele acestora ca fiind stabile în următoarea perioadă, dar spun că este nevoie de mai multe investiţii în educaţie şi cercetare

    Majoritatea investitorilor germani din România văd propriile afaceri şi perspectivele acestora ca fiind stabile în următoarea perioadă, dar spun că este nevoie de mai multe investiţii în zona de educaţie şi cercetare, arată cel mai recent sondaj realizat de Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Germană (AHK România) în rândul reprezentanţilor companiilor germane.

    Analiza prezintă situaţia economică şi a afacerilor actuale ale companiilor, dar oferă şi o imagine de ansamblu a celor mai importanţi factori de risc pentru dezvoltarea afacerilor din punctul de vedere al companiilor, precum şi o evaluare a condiţiilor pe care le oferă România ca amplasament investiţional.

    Astfel, situaţia actuală a companiilor germane în România s-a înrăutăţit uşor în comparaţie cu primăvara anului 2023, aceasta fiind acum considerată bună doar de 33% dintre cei chestionaţi (în 2023: 45%).

    Raportat la aşteptările privind evoluţia propriilor afaceri, aproape 40% dintre cei întrebaţi cred că afacerile lor vor merge mai bine în următoarele 12 luni (2023: 46%), iar 22% văd o înrăutăţire a acestora (2023: 16%).

    În ceea ce priveşte conjunctura pe următoarele 12 luni, doar 19% dintre respondenţi se aşteaptă la o îmbunătăţire (2023: 25%), în vreme ce 38% sunt pesimişti (2023: 29%), iar 43% nu se aşteaptă la nicio schimbare (2023: 46%).

    Peste 42% dintre companiile intervievate se aşteaptă la o creştere a cifrei de afaceri în acest an, în timp ce 33% dintre ele nu se aşteaptă la nicio schimbare.

    „În ciuda situaţiei relativ bune a afacerilor şi a perspectivelor pozitive, companiile germane din România se tem de evoluţii negative ale cadrului fiscal începând cu anul 2025, pe fondul deficitului bugetar structural ridicat şi al necesităţii de a lua măsuri drastice după alegerile din acest an. Rămânem convinşi că în special evaziunea fiscală trebuie combătută mai eficient înainte de a se percepe taxe mai mari de la cei care plătesc deja taxe şi impozite”, spune Sebastian Metz, director general şi membru în Consiliul director al AHK România.

    Îmbucurător este faptul că firmele intenţionează sa-şi păstreze numărul de angajaţi, ba chiar să-l crească: mai mult de 41% dintre cele întrebate au spus că doresc să mai angajeze personal (2023:42%), iar 41% declară că îşi vor menţine numărul de angajaţi.

    Şi intenţiile legate de investiţii rămân neschimbate pentru următoarele 12 luni. 34% dintre companii au de gând să crească investiţiile (2023: 40%), în timp ce doar 20% sunt mai prudente şi intenţionează să cheltuiască mai puţin pentru investiţii (2023: 24%).

    Cele mai mare riscuri pentru dezvoltare sunt însă lipsa personalului calificat şi creşterea costurilor cu forţa de muncă.

    Un alt risc pentru afaceri este scăderea cererii, aspect luat în calcul de 49% dintre companiile chestionate.

    Preţurile energiei şi ale materiilor prime continuă, de asemenea, să cauzeze probleme companiilor. Pe de altă parte, firmele nu mai consideră atât de mare, „clasicul” risc legat de infrastructură.

    Doar 11% dintre ele îl văd încă un risc în acest factor, după cel al finanţării şi al stabilităţii juridice.

    „Dezvoltarea infrastructurii arată că România a făcut progrese semnificative în acest domeniu în ultimii 2-3 ani. Investiţii considerabile au fost şi sunt în curs de realizare în dezvoltarea infrastructurii economice, inclusiv în dezvoltarea drumurilor/autostrăzilor, a infrastructurii feroviare, a producţiei de energie şi dezvoltării reţelelor electrice, acestea din urmă fiind absolut necesare, mai ales în contextul tranziţiei către energia verde”, adaugă Sebastian Metz.

    În ce priveşte caracteristicile amplasamentului investiţional, România câştigă puncte prin apartenenţa la Uniunea Europeană (72 puncte procentuale), prin calitatea telecomunicaţiilor, inclusiv internet şi servicii, de care 55% din companii sunt mulţumite, iar 19% foarte mulţumite. De remarcat este şi faptul că s-a îmbunătăţit accesul la finanţări publice şi din fonduri europene (de la -30 puncte procentuale anul trecut la -13 în primăvara anului 2024).

    Condiţiile pentru cercetare şi dezvoltare se află pe o tendinţă pozitivă (de la minus 17 la minus 2 puncte), dovadă a faptului că România devine un amplasament investiţional tot mai important pentru investiţii în cercetare-dezvoltare.

    Peisajul universitar bine poziţionat la nivel naţional creează condiţii bune în acest sens. Însă în domeniul educaţiei, atât în zona universitară, cât şi în cea de formare profesională sunt necesare îmbunătăţiri.

    „Sunt necesare investiţii urgente, semnificativ mai mari în formarea profesională şi continuă, atât din parte companiilor, dar mai ales din partea statului român. Altfel tranziţia digitală şi verde a economiei noastre nu va reuşi, deoarece pentru asta avem nevoie de personal calificat. Ţinta trebuie să fie atingerea pragului de 6% din PIB pentru educaţie şi 2% din PIB pentru cercetare”, a subliniat Sebastian Metz.

    Disponibilitatea de personal calificat este una din cele mai mari provocări pentru companii şi priveşte atât muncitorii calificaţi, cât şi absolvenţii cu studii superioare. Migrarea specialiştilor români către Europa de Vest, îmbătrânirea populaţiei, dar şi subfinanţarea sistemului de învăţământ reprezintă principalele motive ale lipsei acute de personal calificat.

    La întrebarea, dacă ar mai alege România ca amplasament investiţional, 88% dintre companiile întrebate au răspuns afirmativ, cel mai mare procentaj din 2017 încoace.

    Sondajul a fost realizat de AHK România împreună cu alte 15 camere de comerţ germane bilaterale din Europa Centrală şi de Est, în perioada 19 februarie- 15 martie 2024, pe un eşantion de 90 de companii membre ale AHK România şi alte companii cu capital german din România.

    Ca atractivitate, România se situează pe locul 9 în regiune. Primele locuri sunt ocupate de Slovenia, Polonia şi Cehia.

     

     

     


     

     

  • De acum articolele vor fi scrise de roboţi: Financial Times a ajuns la o înţelegere cu OpenAI – Chat GPT, prin care a dat acces la milioane de articole

    Financial Times a încheiat un acord cu OpenAI pentru a antrena modele de inteligenţă artificială pe conţinutul arhivat al editorului, în cadrul celui mai recent acord între start-up-ul susţinut de Microsoft şi un editor de ştiri la nivel mondial.

    În conformitate cu termenii acordului, FT va licenţia materialele sale producătorului ChatGPT pentru a contribui la dezvoltarea tehnologiei de inteligenţă artificială generativă care poate crea text, imagini şi coduri care nu pot fi deosebite de creaţiile umane.

    Acordul permite, de asemenea, ca ChatGPT să răspundă la întrebări cu scurte rezumate din articolele FT, cu link-uri către FT.com. Acest lucru înseamnă că cei 100 de milioane de utilizatori ai chatbot-ului din întreaga lume pot avea acces la articolele FT prin intermediul ChatGPT, oferind în acelaşi timp o cale de întoarcere la materialul sursă original.

    „În afară de beneficiile pentru FT, există implicaţii mai largi pentru industrie. Este corect, bineînţeles, ca platformele de inteligenţă artificială să plătească editorii pentru utilizarea materialului lor. OpenAI înţelege importanţa transparenţei, a atribuirii şi a compensaţiei – toate esenţiale pentru noi”, a declarat directorul executiv al FT, John Ridding.

    „În acelaşi timp, este clar în interesul utilizatorilor ca aceste produse să conţină surse de încredere.

    Brad Lightcap, directorul operaţional al OpenAI, a declarat: „Nu este o problemă de securitate: „Parteneriatul nostru şi dialogul continuu cu Financial Times vizează găsirea unor modalităţi creative şi productive prin care AI să împuternicească organizaţiile de ştiri şi jurnaliştii şi să îmbogăţească experienţa ChatGPT cu jurnalism de clasă mondială în timp real pentru milioane de oameni din întreaga lume.”


     

  • Gorghiu: Ministerul Justiţiei depune eforturi ca prinţul Paul să-şi execute pedeapsa în România

    „Instanţa din Malta a decis azi arestarea preventivă a fugarului Paul de România până pe data de 9 mai. Din informaţiile pe care le avem, solicitarea acestuia, de a fi eliberat pe cauţiune, a fost respinsă, decizie care poate fi însă contestată”, scrie pe Facebook Alina Gorghiu.

    Ea aminteşte că acesta a fost condamnat la pedeapsa de 3 ani şi 4 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunilor de cumpărare de influenţă şi complicitate la abuz în serviciu, în dosarul Ferma Băneasa.

    „Ministerul Justiţiei va continua demersurile şi va depune eforturi pentru ca prinţul Paul să-şi execute pedeapsa în România, aşa cum procedează cu orice fugar al statului român. Vom informa cu privire la etapele procedurale ulterioare. Vom furniza toate documentele şi informaţiile necesare pentru ca instanţa din Malta să accepte predarea fugarului”, încheie Gorghiu.

     

  • Marian Vanghelie şi-a depus candidatura ca independent la Primăria Sectorului 5

    „Suntem într-un moment atipic şi sper ca România să depăşească această etapă. Sunt sigur că o să scăpăm de acei securişti trădători de ţară şi nu o să le dau numele acum”, spune Vanghelie.

    El a precizat că a fost rugat să candideze de către profesori din Sectorul 5.

    „O parte dintre profesorii din sectorul 5 au venit către mine, pot să spun un număr de câteva sute, care m-au rugat să candidez pentru ceea ce se întâmplă în primul rând şi în primul rând în învăţământ”, adaugă Vanghelie.

    Marian Vanghelie a mai anunţat că „15 directori din învăţământul sectorului 5, care au vrut să vină, şi-au asumat şi vin pe listele la şase partide, ca să facă echipă”.

    „Nici în 1990 nu a fost ceea ce se întâmplă în sectorul 5, avem 1 unităţi închise, avem peste 30 de unităţi unde curg de la toalete prin clasă. Când am venit primar, nu era aşa ceva. Am schimbat învăţământul”, a mai spus Vanghelie.

    ”Candidez doar pentru faptul că se poate schimba. Liderii adevăraţi în lume, care au făcut istorie şi care au reuşit să întemeieze state puternice, nu au reuşit decât după ce au făcut puşcărie, au avut probleme sau diverse lucruri s-au întâmplat”, a mai declarat Vanghelie.

  • Ascensiunea Chinei în domeniul EV ridică noi îngrijorări pentru Europa: Analiştii cer oficialilor europeni tarife vamale de până la 50% pentru a reduce importurile de maşini electrice chinezeşti în UE

    Conform unei noi analize, UE ar trebui să impună tarife vamale uriaşe, de aproximativ 50%, pentru a opri fluxul de vehicule electrice chinezeşti ieftine în interiorul blocului comunitar, raportează Financial Times. 

    Se aşteaptă ca ancheta antisubvenţie de mare impact a Bruxelles-ului privind maşinile electrice chinezeşti să se încheie în câteva săptămâni, dar cercetătorii de la Rhodium Group spun că orice măsură punitivă ar fi probabil prea timidă pentru a descuraja producătorii chinezi de automobile.

    „Ne aşteptăm ca Comisia Europeană să impună taxe în intervalul 15-30%. Dar chiar dacă taxele se vor situa la capătul superior al acestui interval, unii producători din China vor putea în continuare să genereze marje de profit confortabile pentru maşinile pe care le exportă în Europa datorită avantajelor substanţiale de cost de care se bucură”, se arată în raport. 

    „Impunerea unor taxe în intervalul 40-50% – probabil chiar mai mari pentru producătorii integraţi pe verticală, cum ar fi BYD – ar fi probabil extrem de necesare pentru a face piaţa europeană neatractivă pentru exportatorii chinezi de vehicule electrice.”

    Spre exemplu, Seal U de la BYD se vinde la preţul de 20.500 de euro în China şi 42.000 de euro în UE. Profitul estimat este de 1.300 EUR şi, respectiv, 14.300 EUR, ceea ce reprezintă un stimulent puternic pentru export, spune Rhodium.

    Importurile plătesc deja o rată tarifară de 10% în UE, ceea ce înseamnă aproximativ 2.100 de euro pe vehicul.

    „Conform calculelor noastre, o taxă de 30% ar lăsa în continuare companiei o primă UE de 15% (4.700 de euro) în raport cu profiturile sale din China, ceea ce înseamnă că exporturile în Europa ar rămâne foarte atractive”, se arată în raportul Rhodium.

    BYD ar putea chiar să îşi reducă preţurile pentru a-şi atinge obiectivul de a cuceri 5% din piaţa UE până în 2025 şi 10% până în 2030, se arată în raport. „Multe alte modele chinezeşti de vehicule electrice s-ar bucura în continuare de o primă de profit puternică în UE”.

  • Ministerul Finanţelor a luat 961 mil. lei de la bănci, prin două licitaţii cu titluri de stat, la dobânzi de 6,14% şi 6,57%/an

    Ministerul Finanţelor a împrumutat luni suma de 961 mil. lei de la bănci, prin două licitaţii cu titluri de stat, la randamente de 6,14% şi 6,57% pe an.

    În prima licitaţie, Finanţele au redeschis o emisiune de obligaţiuni tip benchmark scadentă în ianuarie 2026 şi au împrumutat de la bănci suma de 461 mil. lei, sub valoarea programată de 500 mil. lei, la o dobândă anuală de 6,14%. 

    La licitaţie au participat şapte dealeri primari, adică cei care au cumpărat obligaţiunile, trimiţând oferte atât în cont propriu, cât şi în contul clienţilor persoane fizice şi juridice. 

    Volumul total al cererii a fost de 493 mil. lei, din care băncile au oferit în nume şi cont propriu 477 mil. lei. 

    Din suma totală adjudecată, de 461 mil. lei, băncile au oferit în nume şi cont propriu 445,3 mil. lei, în timp ce ofertele necompetitive au fost 15,7 mil. lei.

    La cea de-a doua licitaţie, Ministerul Finanţelor a redeschis o emisiune de titluri de stat scadentă în aprilie 2029 şi a împrumutat de la bănci suma de 500 mil. lei, la o dobândă anuală de 6,57%.

    La licitaţie au participat şapte dealeri primari.

    Volumul total al cererii a fost de 671,7 mil. lei, din care ofertele necompetitive au însumat 197,5 mil. lei.

    Din suma totală adjudecată, de 500 mil. lei, băncile au oferit în nume şi cont propriu 375 mil. lei şi 125 mil. lei au fost oferte necompetitive.

     

  • Vin banii: Tarom primeşte peste 95 mil. euro de la stat pentru restructurarea businessului

    Comisia Europeană a aprobat ajutorul de stat de 95,3 milioane de euro (473,69 milioane lei) acordat de România companiei aeriene naţionale Tarom, măsură care vizează redresarea pe termen lung a businessului prin raţionalizarea operaţiunilor, reînnoirea flotei şi reducerea costurilor.

    Principalele măsuri de restructurare includ anularea unei datorii  de aproximativ 49,53 milioane euro (246,19 milioane lei) corespunzătoare valorii ajutorului pentru salvare, aprobat de Comisie în februarie 2020, plus dobânzile aferente, şi o injecţie de capital de aproximativ 45,77 milioane euro (227,50 milioane lei), potrivit unui anunţ al Comisiei Europene.

    La sfârşitul lunii mai 2021, România a notificat Comisiei un plan de restructurare a companiei Tarom, iar în iulie 2021, Comisia Europeană a deschis o investigaţie aprofundată pentru a evalua dacă măsurile de restructurare adoptate de România în favoarea Tarom ar fi în concordanţă cu normele UE privind ajutoarele de stat.

    În cursul investigaţiei, România a actualizat planul de restructurare din care reiese că:  

    ♦ Ajutorul contribuie la obiectivul de interes comun de a asigura conectivitatea regională pentru cetăţenii şi întreprinderile din România, permiţând TAROM să îşi restabilească viabilitatea prin punerea în aplicare a planului său de restructurare. 

    ♦ Măsurile de restructurare abordează problemele care au cauzat dificultăţile financiare ale TAROM, mai ales prin reînnoirea flotei sale învechite şi prin reducerea costurilor.  

    ♦ Măsurile sunt proporţionale, deoarece TAROM aduce o contribuţie proprie semnificativă de aproximativ 77,66 milioane euro (381,12 milioane lei) sub formă de venituri din vânzarea de aeronave şi dintr-un contract de leasing financiar încheiat în condiţiile pieţei.

    ♦ Ajutorul este însoţit de garanţii pentru a limita denaturarea concurenţei pe piaţa unică. Printre acestea se numără (i) reducerea numărului de rute pe care TAROM operează, precum şi a numărului de aeronave şi (ii) menţinerea unei astfel de capacităţi reduse, limitând astfel prezenţa sa pe piaţă pe întreaga durată a perioadei de restructurare (şi anume până la 31 decembrie 2026).

    Pe această bază, Comisia a concluzionat că măsurile aplicate de România respectă normele UE privind ajutoarele de stat.

    Normele UE privind ajutoarele de stat permit statelor membre să sprijine întreprinderile aflate în dificultate, în anumite condiţii stricte. Astfel, orientările permit intervenţia statului într-o întreprindere aflată în dificultate financiară numai în anumite condiţii, impunând în special ca întreprinderea să aplice un plan de restructurare solid pentru a asigura restabilirea viabilităţii sale pe termen lung, ca întreprinderea să contribuie la costul restructurării sale, ca denaturările concurenţei să fie limitate şi ca măsura să contribuie la un obiectiv de interes comun.

    În 2022, ultimul an pentru care există date publice, Tarom a avut venituri de 1,1 miliarde lei (220 milioane euro), potrivit Ministerului de Finanţe. Veniturile au fost aproape duble faţă de anul anterior, ţinând cont că în 2021 pandemia încă îşi producea din efecte, mai ales în industria aviatică. Pierderile companiei au fost de 274 milioane lei (55 milioane euro), iar datoriile s-au ridicat la 1,4 miliarde lei, cel mai mare nivel din ultimele două decenii.

    În ultimii patru ani, Tarom a schimbat şapte directori, astăzi, compania este condusă printr-un mandat interimar de Costin Iordache, care a mai ocupat funcţia de conducere la Tarom.

     

     

  • Şeful Forumului Economic Mondial dă cărţile pe faţă: Datoria globală a ajuns la niveluri atinse doar pe vremea Războaielor Napoleoniene şi a devenit o bombă cu ceas pentru toată lumea

    Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

    El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

    „Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.

    El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

    Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.

    Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

    La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

    Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

    „Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.

  • Premier Energy, compania miliardarului ceh Jiri Smejc, cumpără un parc eolian de 80 MW din Constanţa. Tranzacţia ajunge la 88 mil. euro şi este condiţionată de aprobările de reglementare

    Grupul Premier Energy, deţinut de fondul ceh de investiţii, Emma Capital, fondat de antreprenorul ceh Jiří Šmejc, a achiziţionat parcul eolian Mihai Viteazu din Constanţa, cu o capacitate totală instalată de 80 MW.

    Tranzacţia ajunge la 88 de milioane de euro şi include aproximativ 520.000 de certificate verzi.

    Oficialii companiei spun că preluarea urmează să  se finalizeze în această vară, tranzacţia fiind condiţionată de aprobările de reglementare standard, inclusiv de aprobarea Consiliului Concurenţei.

    Grupul Premier Energy, împreună cu subsidiara sa Alive Capital, este unul dintre cei mai  mari jucători din segmentul energiei regenerabile, cu o capacitate instalată de peste 900 MW în proprietate, gestionare şi dezvoltare în România. Înainte de achiziţie, parcul eolian era gestionat de Alive Capital.

    Recent, Premier Energy a finalizat achiziţia CEZ Vânzare, în urma căreia portofoliul regional de clienţi al întregului grup a urcat la 2,4 milioane de clienţi casnici şi non-casnici.

    Începând cu finalul anului 2022, Premier Energy a devenit şi un jucător important în sectorul energiei regenerabile, prin achiziţii. Astfel, grupul îşi pregăteşte tranziţia către energie regenerabilă, ţinta setată pentru România fiind intre 1,4 GW si 1,6 GW în următorii trei ani.

    Compania deţine în România proiecte de energie verde/regenerabilă, cu o capacitate de peste 1.000 de MW, proiecte care sunt în proprietate, administrare sau sunt în curs de dezvoltare, şi care sunt împărţite în mod egal între proiecte eoliene şi fotovoltaice.

    Înfiinţată în 2007, Premier Energy operează ca distribuitor şi furnizor pe piaţa gazelor naturale din România, fiind al treilea mare jucător de profil.

    Compania este într-un proces de listare la BVB în scopul atragerii de capital pentru dezvoltare. Potrivit informaţiilor din piaţă, Premier Energy ar fi selectat Citi Group şi Wood & Company Financial Services pentru a lucra la ceea ce ar putea fi prima mare listare de la Bursa de Valori Bucureşti după cea a Hidroelectrica din 2023.