BusinessMagazin

Blog

  • Explozie devastatoare în China. Autorităţile anunţă că sunt zeci de victime

    O explozie devastatoare s-a produs în provincia Hebei din China. Cel puţin doi oameni au murit, iar 26 au fost răniţi. Se pare că explozia a fost provocată de o scurgere de gaze, potrivit Reuters.

    Explozia s-a produs în interiorul unui magazin alimentar. În urma incidentului, faţadele clădirilor din zonă au fost stricate şi mai multe maşini au fost avariate.

    Victimele au fost transportate la spital. Localnici s-au speriat crezând că este vorba despre un atac terorist.

    Incendiul care a izbucnit după explozie a fost stins de pompieri. În zonă au fost trimişi peste 150 de salvatori şi 36 de vehicule.

  • Elevii cer desfiinţarea examenului de Bacalaureat: Sistemul liceal trebuie regândit

    Asociaţia Elevilor din Constanţa (AEC) critică modul în care elevii sunt evaluaţi după 12 ani în învăţământ şi spun că trebuie desfiinţat examenul de bacalaureat, iar sistemul de învăţământ liceal trebuie regândit.

    Săptămâna trecută, în perioada 4-6 martie, au avut loc simulările naţionale ale examenului de Bacalaureat. AEC arată că elevii au fost dezamăgiţi de subiecte, spunând că sunt „ineficiente”, iar profesorii încearcă să înţeleagă noul mod de corectare digitală a examenelor.

    „Examenul de Bacalaureat a ajuns o mare îngrijorare pentru toţi elevii. În timpul liceului, elevii sunt învăţaţi să tocească, nu să şi înţeleagă ce li se predă, iar după examen tot ce au memorat va fi uitat, acesta nefiind folositor pentru viitorul lor. Elevii ajung să înveţe doar ca să ia examenul şi să scape de o grijă, nu ca să îşi testeze cunoştinţele, deoarece acesta nu face asta”, arată AEC.

    Elevii se plâng că reprezentanţii Parlamentului nu au luat în serios acest examen, ba chiar au introdus tot felul de discipline „exotice” la care elevii sunt testaţi.

    „În trecut, Ministerul Educaţiei a echivalat probele examenului cu rezultatele dobândite în liceu, astfel i-am văzut inutilitatea, chiar din partea reprezentanţilor educaţiei. Din păcate, în România a crescut rata analfabeţilor funcţionali. 42% dintre elevii din ţară nu pot interpreta o informaţie şi nu pot avea propriile idei, din cauza faptului că au fost învăţaţi să tocească pentru a trece de un examen. Examenul de Bacalaureat este inutil, având în vedere că multe facultăţi au examen de admitere, iar cunoştinţele de bază ale elevului au fost deja testate înainte de admiterea la liceu. În plus, nu testează adecvat competenţele reale ale elevilor, iar aceştia rămân cu o înţelegere superficială a conceptelor importante. Solicităm crearea unei comisii de experţi care să regândească parcursul liceal, astfel încât cunoştinţele elevilor să fie cu adevărat testate, nu capacitatea de a memora”, cer elevii din cadrul AEC.

    În acest sens, elevii din cadrul AEC solicită „eliminarea examenului de Bacalaureat, care nu verifică adevăratele competenţe ale elevilor”.

    „Bacalaureatul este un examen din inerţie, nu ştim ce vrem cu el, ci doar ne-am obişnuit să îl dăm în fiecare an, fără vreun scop sau beneficiu. În plus, nici măcar nu îi cunoaştem baza legală, având în vedere faptul că nici Legea Educaţiei nr. 1/2011, nici Legea Învăţământului Preuniversitar nr. 198/2023 nu s-au aplicat cu privire la acesta. Pe lângă faptul că materia este foarte multă, este învechită. Este total absurd ca o ţară membră Uniunii Europene să rămână într-o continuă buclă temporală! Suntem în anul 2024, iar elevii încă sunt forţaţi să înveţe comentarii kilometrice ale operelor literare din anii 1800, pe care oricum le uită după ce ies din sala de examen”, spune Lorena Drăguşin, preşedinte AEC.

  • Ce randament are fiecare fond de pensie privată Pilon II în ultimele 12 luni: de la 14,7% la 17,2% pe o inflaţie de 7,23%

    Cele şapte fonduri de pensii private Pilon II înregistrează un randament mediu de circa 16% pe 8 martie 2024 raportat la aceeaşi perioadă a anului precedent, cu mult peste inflaţia de 7,2%, pe fondul aprecierii acţiunilor la Bursa de Valori Bucureşti, acolo unde fondurile sunt cei mai mari investitori, şi în contextul aprecerii valorii titlurilor de stat din portofoliu.  

    Astfel, economiile de bătrâneţe ale celor 8 milioane de salariaţi români au atins o valoare istorică şi înregistrează în ultimul an un randament mai mare cu 9 puncte procentuale faţă de rata inflaţiei anunţată miercuri de Institutul de Statistică. În 2022 fondurile au avut scăderi însă acestea au fost recuperate încă din primele luni ale anului 2023.

    Individual, performanţele din ultimele 12 luni arată astfel: 17,2% pentru Aripi, 16,6% pentru NN Pensii, 16,5% pentru AZT Viitorul Tău, 16,1% pentru Metropolitan, 15,8% pentru BCR Pensii, 15,3% pentru Vital, 14,7% pentru BRD Pensii. ZF a calculat această evoluţie pe baza valorii unitare a activului net (VUAN) publicată de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF).

    Aripi este singurul fond Pilon II cu grad ridicat de risc, adică poate lua expunere mai mare pe acţiuni comparativ cu celelalte şase fonduri.

    Spre comparaţie Bursa de Valori Bucureşti – unde fondurile de pensii au investit circa 25% din portofoliu, la companii precum Petrom, Hidroelectrica, Banca Transilvania, Romgaz, Digi, Fondul Proprietatea – înregistrează un randament de 33% în ultimul an.

    Circa 66% din portofoliul fondurilor de pensii private sunt investite în titluri de stat, instrumente care subperformează într-un mediu puternic inflaţionist, aşa cum a fost cel din ultima perioadă. Orice înăsprire a dobânzilor, măsură luată de băncile centrale, inclusiv la Bucureşti, pentru a tempera creşterea inflaţiei, se reflectă în sens negativ în performanţa titlurilor de stat.

    Acum însă situaţia se calmează pe fondul încetinierii inflaţiei şi a anticipaţiilor de încheiere a ciclului de majorare de dobânzi. Iar asta se reflectă în sens pozitive în performanţa Pilonului II.

    Cele 7 fonduri de pensii private obligatorii (Pilonul II) au înregistrat în 2023 un randament mediu ponderat de 17,94%, cea mai bună performanţă anuală din întreg istoricul sistemului şi cu peste 10 puncte procentuale peste rata inflaţiei pe 2023, potrivit APAPR. În acelaşi timp, activele nete administrate de Pilonul II au ajuns la 126,7 miliarde lei (25,5 mld. euro), o valoare record pentru sistem, în creştere cu 31,4% faţă de sfârşitul anului 2022.

    La Pilonul II de pensii private sunt înscrişi 8,1 milioane de români, adică majoritatea populaţiei active a ţării, dintre care jumătate (peste 4 milioane) contribuie regulat, lună de lună, scrie Mihai Bobocea, purtător de cuvânt APAPR în cel mai recent newsletter al al Asociaţiei Analiştilor Financiari Bancari din România (AAFBR). Banii din Pilonul II sunt al doilea cel mai valoros activ financiar al populaţiei, după depozitele bancare.

    Pe întreaga durată de funcţionare (2008-2023), Pilonul II a înregistrat un randament mediu anual de 7,82% faţă de o inflaţie medie anuală de 4,35%. În termeni monetari, fondurile de pensii private obligatorii au generat un câştig total, net de toate comisioanele percepute, de 36,9 miliarde lei (7,4 miliarde euro), în plus faţă de contribuţiile primite în administrare, exclusiv în beneficiul contributorilor.

     


     

     

  • Ministerul Finanţelor lansează o nouă emisiune de titluri de stat Tezaur, cu dobânzi de până la 6,85% pe an. De la începutul anului, românii au investit peste 3,2 miliarde lei în titlurile de stat Tezaur

    Ministerul Finanţelor a lansat începând de miercuri, 13 martie, o nouă ediţie a programului de titluri de stat Tezaur, cu maturităţi de 1 an şi 3 ani, şi dobânzi anuale de 6,1%, respectiv 6,85%.

    Titlurile de stat au valoare nominală de 1 leu şi sunt în forma dematerializată.

    De la începutul acestui an, prin cele trei emisiuni precedente, investitorii au cumpărat titluri de stat Tezaur de peste 3,2 miliarde lei, spun oficialii instituţiei.

    Potrivit acestora, în perioada 13 martie – 11 aprilie, titlurile de stat pot fi cumpărate online numai de către persoanele fizice care sunt înregistrate în SPV. Totodată, între 13 martie – 12 aprilie, titlurile de stat pot fi achiziţionate de la unităţile Trezoreriei Statului.

    În paralel, titlurile de stat pot fi cumpărate prin Compania Naţională Poşta Română între 13 martie – 11 aprilie, în mediul urban, şi 13 martie – 10 aprilie în mediul rural.

    Dobânda este anuală, plătibilă la termenele prevăzute în prospectul de emisiune.

    De asemenea, titlurile de stat emise în cadrul Programului Tezaur sunt transferabile şi se pot răscumpăra în avans. Un investitor poate efectua una sau mai multe subscrieri în cadrul unei emisiuni. Investitorii au posibilitatea anulării subscrierilor deja efectuate doar în perioada de subscriere, prin depunerea unei cereri.

    Sunt eligibile persoanele fizice care au împlinit vârsta de 18 ani la data efectuării subscrierii. Veniturile obţinute din investirea în oferta de economisire lansată de Ministerul Finanţelor sunt neimpozabile.

    Fondurile obţinute de Ministerul Finanţelor în calitate de emitent, ca urmare a emisiunii de titluri de stat, vor fi utilizate pentru finanţarea deficitului bugetar şi refinanţarea datoriei publice.


     

     

  • Care sunt şansele ca efervescenţa din jurul Bitcoin să continue

    Creşterea rapidă a Bitcoin vine după o perioadă lungă, de peste un an, de „semiobscuritate”, care s-a încheiat iarna trecută, arată Claudiu Cazacu, consultant de strategie în cadrul XTB România.

    „Avansul a avut loc mai ales în ultimele săptămâni, valul fiind suficient de puternic, astfel încât corecţiile semnificative să lipsească. Entuziasmul noilor posibilităţi de a investi în Bitcoin via ETF-uri, neliniştile de ordin geopolitic şi expectaţiile de scădere a dobânzii în SUA şi Europa au contribuit la performanţa accentuată a criptomonedei”, subliniază Claudiu Cazacu.

    La cotaţiile de marţi seara, ora 23.15, Bitcoin avea un avans de 60% de la începutul anului, 220% în ultimele 12 luni, şi un impresionant procent de 357% din minimele atinse pe 21 noiembrie 2022. Ethereum a înregistrat, de asemenea, creşteri – 67% anul acesta, deşi ar mai avea de crescut peste 15% înainte de a egala măcar vârful din noiembrie 2021. Vedeta rămâne, însă Bitcoin, care a ajuns la o cotă de 51,6% din capitalizarea totală a criptomonedelor, cel mai ridicat nivel din ultimii aproape 3 ani. Cu toate acestea, un indicator al sentimentului compilat de Coinmarketcap (platformă de monitorizare a preţurilor criptomonedelor) a atins nivelul de 91,7 puncte din 100, considerat a fi în zona de „lăcomie extremă” şi, implicit, riscant în perspectivă, pentru cei care s-ar arăta prea entuziaşti, dacă istoria ar avea relevanţă. Minimul indicatorului de 31,8 puncte, atins pe 12 septembrie, a coincis cu un minim de 25.160 dolari al Bitcoin.

    „Creşterea inflaţiei în SUA «a scuturat» doar o mică parte din entuziasm, Bitcoin înregistrând marţi o scădere de 1,5%. Riscuri la adresa avansului febril sunt numeroase – de la o modificare a reglementărilor în sens restrictiv, până la preocupări referitoare la consumul masiv de energie electrică. Programul electoral al candidatului democrat la alegerile din SUA, actualul preşedinte Joe Biden, include o acciză 30% pentru electricitatea consumată pentru producerea de criptoactive. Acesta ar putea fi doar vârful aisbergului pentru un set de reguli care ar viza diminuarea interesului faţă de activitatea de «mining», în vederea reducerii consumului de energie şi, implicit, a efectelor asupra planetei, atât în SUA, cât şi în alte regiuni”, arată consultantul de strategie din cadrul XTB România.

    Aceste aspecte pot juca un rol important într-un orizont de câteva luni, însă riscul principal ar putea rămâne, însă, pe termen scurt, o simplă marcare accentuată de profituri din partea investitorilor mari, care să conducă la o schimbare abruptă de perspectivă şi din partea altor grupuri de participanţi la piaţă.

    Cu toate acestea, pentru moment, investitorii sunt conduşi de impulsul de a urmări trendul şi de dorinţa de a nu „scăpa trenul” înaintea unei noi „înjumătăţiri”, pragul de la care recompensa pentru efortul de procesare numerică prin care sunt create monedele BTC scade la jumătate. În plus, de la începutul anului, potrivit unei analize a 3iQ, fondurile ETF au cumpărat în medie 4.000 de BTC pe zi de la lansarea din ianuarie, în timp ce volumul creat zilnic prin „mining” a fost de 900 de BTC pe zi. Absorbirea lichidităţii dinspre alţi deţinători către fondurile ETF ar putea deveni un factor important în câteva luni, dacă tendinţa va continua, dar este probabilă apariţia pe parcurs a unor episoade de reglare semnificativă.

    „Deşi ţintele de preţ variază masiv, câteva depăşesc considerabil estimarea Standard Chartered de 100.000 până la finele anului. Poate cea mai spectaculoasă estimare rămâne cea de 1,3 milioane de dolari din partea lui Cathie Wood, directorul de active digitale al ARK Invest, în următorul deceniu, care poate fi asemănată cu evaluarea unui obiect de artă: totul ţine de cerere şi de «ochii privitorului», iar o ţintă precisă e imposibil de furnizat, întrucât modelele nu pot porni, la fel ca în cazul acţiunilor, de exemplu, de la o formă de valoare intrinsecă. În estimarea noastră, Bitcoin se apropie de comportamentul uzual de dinaintea unor secvenţe corective potenţial consistente, însă, la nivelul anului, repere istorice chiar dincolo de cele înregistrate recent sunt între scenariile plauzibile”, subliniază Claudiu Cazacu.

  • Ordonanţa de creştere a salariilor din Sănătate determină o scădere a indemnizaţiei pentru gărzile din spitale, afirmă deputatul USR Adrian Wiener: „România condusă ca o covrigărie – alertă de ticăloşie”

    „România condusă ca o covrigărie – alertă de ticăloşie. A apărut Ordonanţa de creştere a salariilor în Sănătate. Printre altele scade indemnizaţia pentru gărzi: de la 500 la 350 brut pentru o gardă şi de la 1000 la 700 brut pentru două gărzi.
    Povestea e cam aşa: din 2018, tariful orar pentru serviciul de gardă în spitale a fost plafonat”, scrie pe Facebook Adrian Wiener.

    Deputatul USR afirmă că, deşi salariile au crescut, tariful pentru gărzi a rămas acelaşi – „cam la jumătate din tariful orar pentru norma de bază”.

    „După ani de zile de negocieri guvernul a decis anul trecut, nu să aducă tariful orar la zi, ci să dea o indemnizaţie suplimentară pentru o gardă, respectiv pentru două şi mai multe gărzi. 500, respectiv 1000 de lei brut. Acum, Ciolacu decide să taie 30% din această indemnizaţie. O ticăloşie. După introducerea <taxei pe boală> şi subfinanţarea deliberată a spitalelor (bugetul CNAS e mai mic cu 30% decât e necesar), acum Ciolacu şi cocoţat în vârful României loveşte direct în medici. Rafila tace mâlc, ca de obicei”, încheie Wiener.

     

  • Adrian Câciu, ministrul Investitiilor şi Proiectelor Europene: Cererea de plată nr. 3 din PNRR nu este blocată. Suntem în dialog constant cu reprezentanţii Comisiei Europene

    Adrian Câciu, ministrul Proiectelor Europene,  a anuntat miercuri într-o postare pe Facebook că cererea de plată nr.3 din PNNR nu este blocată, iar autoritătile de la Bucureşti sunt în dialog constant cu reprezentanţii Comisiei Europene.

    ”Suntem în dialog constant cu reprezentanţii Comisiei Europene, aşa cum am fost la fiecare cerere de plată şi cum e parcursul firesc al aprobării îndeplinirii ţintelor şi jaloanelor din PNRR. Fiecare minister coordonator de reformă are dialog cu CE, actualizări de informaţii şi stadiul jaloanelor. În procesul de evaluare a fiecărei cereri de plată există solicitări de clarificare din partea CE şi raspunsuri din partea statului membru. Asa e procedura/procesul, acolo suntem”, a spus Adrian Câciu.

    Ministrul a adăugat că se aşteaptă la finalizarea cu succes a procesului şi intrarea banilor aferenţi CP3 în buget.

    Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE) a transmis pe 15 decembrie 2023 Comisiei Europene cea de-a treia cerere de plată din cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), care înseamnă o finanţare netă de aproximativ 2,7 miliarde de euro pentru România. Din suma totală, 1,8 miliarde euro vin sub formă de granturi şi 811 milioane euro sub formă de împrumuturi şi acoperă un număr total de 74 ţinte/jaloane aferente T3/ 2022 şi T4/2022.

    Printre cele mai relevante reforme şi investiţii aferente celei de-a treia cereri de plată  se numără:

    • Adoptarea Strategiei forestiere naţionale 2020-2030 (Jalonul 22)
    • Semnarea contractelor pentru 50 % din lucrările legate de modernizarea şi reînnoirea infrastructurii feroviare (Jalonul 72)
    • Intrarea în vigoare a Legii privind apărarea şi securitatea cibernetică a României (Jalonul 151)
    • Intrarea în vigoare a cadrului legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale (Jalonul 215)
    • 450.000 case de marcat conectate la sistemul informatic al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (Jalonul 221)
    • Intrarea în vigoare a legii „Licenţei industriale unice” (Jalonul 243)
    • Semnarea de contracte pentru reînnoirea parcurilor de vehicule de transport public (achiziţionarea de vehicule nepoluante) (Jalon 294)
    • Intrarea în vigoare a actului legislativ de modificare a Codului administrativ şi de instituire a unor consorţii administrative în unităţile administrativ-teritoriale rurale sau predominant rurale învecinate, existente ca zone rurale funcţionale (Jalon 310)
    • Intrarea în vigoare a legii de aprobare a normelor de aplicare a VMI (Jalon 384)
    • Modificarea Codului penal şi a Codului de procedură penală (Jalon 424)
    • Intrarea în vigoare a legislaţiei privind dialogul social, care să prevadă un dialog social şi negocieri colective semnificative şi oportune, în conformitate cu recomandările OIM (Jalon 449)
    • Lansarea unei proceduri de ofertare pentru echiparea sălilor de clasă cu mobilier (Jalon 489).

     

     

  • Vremea se răceşte în Capitală. Va fi închisă, cu ploi temporare

    Potrivit prognozei speciale emisă pentru Capitală, miercuri vremea va fi închisă şi temporar va ploua şi prin acumulare cantităţile de apă vor fi în jurul a 10 l/mp. Vântul va sufla slab până la moderat. Temperatura maximă se va situa în jurul a 12 grade, iar cea minimă va fi de 4…5 grade.

    De joi până vineri dimineaţă, valorile termice diurne, în scădere faţă de intervalul anterior, vor fi apropiate de normele perioadei. Cerul va fi mai mult noros, temporar va ploua şi prin acumulare cantităţile de apă vor fi de 5…10 l/mp.

    Vântul va sufla slab până la moderat. Temperatura maximă se va situa în jurul a 9 grade, iar cea minimă va fi de 3…4 grade.

     

  • Ucraina are nevoie de 500.000 de noi recruţi. Îi poate strânge? Cei 330.000 de soldaţi de pe front sunt cu moralul scăzut, după ce de mai bine de doi ani de război au avut numai câteva zile de permisie

    O nouă lege de mobilizare – care urmează să fie supusă votului parlamentar la 31 martie – urmăreşte să actualizeze cadrul legal al ţării înaintea unui val de recrutare anticipat pentru acest an, în care ar putea fi înrolate până la 500.000 de persoane, scrie FT. 

    Efortul vizează în principal înlocuirea celor 330.000 de soldaţi epuizaţi care se află în prezent pe câmpul de luptă, a declarat ministerul ucrainean al apărării pentru Financial Times. Restul recruţilor ar urma să înlocuiască victimele şi să satisfacă alte nevoi militare, în funcţie de situaţia de pe câmpul de luptă, a precizat ministerul.

    Însă legea se dovedeşte a fi controversată, cu peste 4.000 de amendamente depuse de parlamentarii ucraineni la primul proiect.

    Când Rusia a lansat invazia sa la scară largă în 2022, mulţi ucraineni s-au oferit voluntari pentru a-şi apăra ţara. Dar această rezervă a fost epuizată şi o mare parte dintre bărbaţii aflaţi la vârsta de luptă nu doresc să fie desfăşuraţi pe front.

    Până în prezent, au fost recrutaţi doar bărbaţi cu vârsta de 27 de ani sau mai mult, cei care servesc pe câmpul de luptă având în medie 40 de ani. Ucraina are un bazin mai restrâns de mileniali şi Gen-Z în comparaţie cu alte naţiuni, având în vedere o scădere a ratei natalităţii după prăbuşirea Uniunii Sovietice.

    O propunere de reducere a vârstei de recrutare la 25 de ani a stârnit o reacţie vehementă din partea politicienilor care susţin că ar fi sinucigaş pentru naţiune să îşi trimită cei mai tineri în tranşee.

    Într-un prim anunţ public despre victimele războiului, preşedintele Volodymyr Zelenskyy a declarat luna trecută că 31.000 de soldaţi au murit până în prezent. Este probabil ca numărul real să depăşească această cifră, mai mulţi oficiali americani estimând anterior că acesta este cel puţin mai mult decât dublu faţă de cifra lui Zelenskyy.

    Datele privind populaţia masculină a Ucrainei, comunicate de comisia parlamentară pentru economie, arată că din cei 11,1 milioane de bărbaţi ucraineni cu vârste cuprinse între 25 şi 60 de ani, doar 3,7 milioane sunt eligibili pentru mobilizare. Ceilalţi bărbaţi sunt fie luptători, fie invalizi, fie plecaţi în străinătate sau sunt consideraţi lucrători critici.


     

  • Cel mai puternic retailer autohton, merge la Piteşti în locul fostului hipermarket PIC. Investiţia în acest proiect este de 11 mil. euro, din care 5 mil. euro reprezintă valoarea tranzacţiei de preluare a proprietăţii

    Retailerul La Cocoş, controlat de antreprenorul Iulian Nica şi cunoscut pentru politica preţurilor mici, deschide magazinul cu numărul cinci în Piteşti, în spaţiul unde a funcţionat anterior un hipermarket PIC. 

    Retailerul La Cocoş, controlat de antreprenorul Iulian Nica şi cunoscut pentru politica preţurilor mici, deschide magazinul cu numărul cinci în Piteşti, în spaţiul unde a funcţionat anterior un hipermarket PIC. Acesta este numele unei puternice reţele româneşti de comerţ alimentar acum 15-20 de ani, care însă a intrat în faliment din cauza unor probleme financiare după criza financiară anterioară.

    „La Cocoş va deschide al cincilea magazin în Piteşti, în fosta locaţie PIC. Magazinul a fost achiziţionat cu ajutorul unui credit bancar acordat de OTP Bank, în valoare de 5 milioane de euro. Astfel, La Cocoş a alocat un buget de investiţii pentru 2024 în valoare de aproximativ 16 mil. euro pentru deschiderea celor două magazine noi, din care 5,5 mil euro pentru cel de-al patrulea hipermarket (…) din Braşov“, spune antrepre­norul Iulian Nica într-un interviu pentru ZF.

    Restul de aproximativ 11 milioane de euro va reprezenta investiţia în cel de-al cincilea magazin al reţelei La Cocoş, care va fi deschis în a doua parte a anului 2024, în Piteşti. Din total, 5 mil. euro reprezintă valoarea tranzacţiei privind spaţiul şi 6 mil. euro reprezintă bugetul pentru deschiderea magazinului.

    „Aceste investiţii fac parte din planul de dezvoltare care prevede extinderea reţelei cu cinci unităţi noi în patru oraşe din Romania, până la sfârşitul anului 2025!“, continuă Iulian Nica.